1,128 matches
-
semnat de Vlad Alexandru Lazanu și profesorul Ioan Adam, “Sistemul solar”, ajuns la episodul 4 și semnat de dr.Cristina Blaga; “Global Flyer sau în jurul lumii 389 fără escală”, de Cătălin Mosora; “Periplu printre inele - misiunea spațială Cassini-Huygens, cu iscălitura regretatului Harald Alexandrescu; “Cometele”, ajuns la secvența nr.4, de Virgil V. Scurtu; “Fizica și astronomia în contextul interdisciplinarității și nu numai..., de prof. Mircea Tănăsescu, cu un mic portret al omului de știință Benoit Madidelbrot, născut în Polonia în 1924
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Rotaru în nr.34/2004 , probează ceea ce spune Theodor Codreanu în “Prutul” nr.30/2003 că revista și redactorii ei se ocupă și de cultura locală. Pentru că am vorbit mai sus de “Prutul” care a dedicat paginile unui număr întreg regretatului poet și om de cultură, profesorul Ion Alexandru Angheluș, reamintind că despre el au scris Ion Gheorghe Pricop, Grigore Ilisei, Cristian Simionescu, Teodor Pracsiu, Theodor Codreanu, prof. Gruia Novac ș.a. nu pot încheia fără a aminti spusele lui Ștefan Oprea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o bună activitate, fiind coordonată de profesor Ștefan Negură (1921 - 1923); 1926 - 1927; 1928 - 1930), N. Martiniuc (1923 - 1924), și N. Gaiu (1925 - 1926; 1927 - 1928) - în toți cei 9 ani de existență societatea având ca președinte de onoare pe regretatul și apreciatul Ștefan Negură. Revista apare lunar, primul număr în februarie 1926, până în 1930. Tipografia, „Tiparul Tutovei”, strada Regală nr. 126 Bârlad. Se menționa: articolele, exercițiile, problemel e de propus și soluțiile lor ce se trimit pe adresa: N. Gh.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în același timp, un reflex al tendințelor istoriografice semnalate, iar, prin bogăția și valoarea informațiilor puse în circuitul științific, și un impuls spre aprofundarea studiilor de specialitate în domeniu. Autorul, aprofundând și dezvoltând investigațiile unor reputați istorici (acad. Florin Constantiniu, regretatul nostru coleg V. F. Dobrinescu, profesorii I. Scurtu, Cristian Troncotă, cercetătorii Mihai Pelin, Liviu Țăranu, Silviu B. Moldovan, Pavel Moraru, Florin Pintilie, Florian Banu ș.a.) stăruie - în baza unei ample bibliografii, dar mai cu seamă în temeiul unor investigații temeinice de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
contextul declanșării și desfășurarea evenimentului, cu consecințele sale multiple, apropiate și îndepărtate, încât numărul lor depășește cu mult cifra de 10 000, apropiindu-se, mai degrabă, de 15 000. De remarcat, în multitudinea acestor lucrări, este monografia de excepție a regretatului Aurică Simion - Preliminarii politico-diplomatice ale insurecției române din august 1944. Este, fără pretenții nejustificate, o carte de istorie care a făcut istorie din două motive, înainte de orice: 1 - datorită valorii sale intrinseci, netulburată profund de scurgerea anilor și deceniilor; 2
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
calculatorul, dar și datorită lui Constantin Rotaru, primar atunci la Boțești, care a suportat bună parte din costul ei. Cartea are o valoare deosebită și pentru că concepția, dar și prima parte a ei, s-a realizat cu participarea și a regretatului profesor universitar dr. Alex.T. Obr eja, și el fiu al Gugeștilor. Celelalte capitole, privind istoricul satelor, organizarea administrativă, populația, ocupațiile oamenil or, spiritualitatea, învățământul și cultura, obiceiurile și tradițiile locului, își au trăinicia și frumusețea lor în veridicitate și acuratețe
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
s-a stins ieri dimineață la vârsta încă tânără de 65 ani. Constantin Hamangiu a avut o lungă și bogată activitate care -l pusese între întâii juriști ai țării. Produsul activității lui se folosește azi de toată țara. Față de Academie, regretatul coleg și-a arătat sentimentele alese prin cunoscuta dona ție ce s-a făcut acum trei ani pentru mari încurajări literare, artistic e și juridice, afirmând prin dispoziția traducerii poeziilor lui Mihai Eminescu în limbile străine, cultul său pentru cea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
arăta că la Tribunalul Ilfov, practic cele trei testamente deschise, cuprind dispozițiuni în favoarea Academiei și se află și cel al lui Constantin Hamangiu (celelalte două sunt ale lui Iacob C. Negruzzi și Mihai V.Vasilescu, avocat). El arăta că „Mult regretatul coleg onorar Constantin Hamangiu, care se număra printre donatorii no ștri de frunte cu o donație de 5 milioane făcută în 1929, a instituit Academia Română legatară universală, prin testamentul său datat la 22 Decembrie 1929 și rectificat printr un codicil
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Negruzzi și Constantin Haman giu. În ședința de sesiune generală extraordinară din 5 februarie 1932, unde Andrei Rădulescu, vicepreședinte, referă asupra a șase legate testamentare în vederea votului pentru acceptarea lor, se referă și la cel al lui Constantin Hamangiu: „Mult regretatul coleg onorariu Constantin Ha mang iu , care se află printre marii donatori ai instituției no astr e de acum trei ani, când ne-a făcut cunoscut donația de 5 milioane lei, prin testamentul său olograf cu data de 22 decembrie
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
convențiunile avute de defunct cu diverșii săi editori și colaboratori. În orice caz dacă nu vor exista beneficii de pe urma acestor lucrări, nu va suferi legatul lăsat Academiei, ci Fondul Liceului „Codreanu” din Bârlad, căruia îi sunt afectate. Ținând seama că regretatul testator, în iubirea sa față de Academie, i-a făcut din viață o însemnată donație și că legatul universal acum în discuție se primește sub beneficiu de inventar, dl. Andrei Rădulescu face propunere pentru acceptarea legatului.” La cele de mai sus
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
poate vom uita de Marea Brambureală oficializată cu tot fastul posibil pe plaiurile românești de către un guvern incapabil, dar corupt și rapace. Nu știu de ce, dar de fiecare dată când se apropie Paștele eu îmi amintesc niște vorbe ale regretatului Mihai Dimitriu, agronomul literat cu o inimă mare cât Moldova, a lui Conu’ Mișa cum îi spuneam noi cei tineri, care mai îndrăzneam să mânuim condeiul spre umplerea paginilor cu gândurile noastre zvăpăiate. Spunea Conu’ Mișa cu veselia-i inegalabilă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cel puțin vremelnic, în aparatul ideologic stalinist. Nu e însă aici locul pentru a mă ocupa de acest subiect esențial și delicat.) Citisem scrierile lui Nemoianu de dinaintea expatrierii, ca și unele dintre scrierile sale din exil (ultimele, grație în special regretatului Adrian Marino), dar cum spuneam din capul locului nu-l întâlnisem, fiindcă emigrase pe când eu abia intram în adolescență. Dintre cei care s-au mai ilustrat în ultimele decenii pe plan internațional îl întâlnisem fugar, ca să zic așa numai pe
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
pe istoria stranie a Ospiciului de la Golia. * Au rămas, totuși, unele mărturii elocvente de la un ultim inventar, notat în preajma lichidării activității medicale de la Ospiciul Golia (le situez în anul 1905). Sunt elocvente, poate mai elocvente decât fotografiile pierdute în accidentul regretatului Pântescu. Cerere de internare la Ospiciul Golia În rezumat, nedispunând de date atât de bogate ca acelea deținute despre Ospiciul de la Mănăstirea Neamțului, ne mărginim la o sistematizare a istoricului încă lacunar despre Golia. Se pot desprinde două etape distincte
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
relatat cu lacrimi în ochi acest fapt și spunea că numai mila lui Dumnezeu și o minune au făcut să nu fie demolată Sfânta Biserică. Același preot mai spunea că pentru păstrarea bisericii au pledat, insistent și la toate nivelurile, regretatul profesor Petru Brânzei și Iustin Moisescu, mitropolitul de atunci. Împrejurul acestei biserici, sub pământ, se află un adevărat sanctuar: "Cimitirul medieval", cu rămășițele pământești ale unor mari personalități, unele dintre acestea menționate mai sus, pentru perioada Seminarului (1803-1886), și credem
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
numerică a colectivelor de elevi sau, și mai grav, îi neglijează și-i lasă repetenți. Oricare ar fi procedeul folosit, este incorect. Nu-i consider învățători de elită pe cei care obțin rezultate foarte bune, lucrând numai cu copii aleși. Regretatul învățător emerit Gh. Sireteanu în îndelungata sa carieră de dascăl nu a lăsat nici un elev repetent. Se apleca cu înțelegere și răbdare asupra fiecărui copil care întâmpina dificultăți în învățare, își sacrifica după-amiezile pentru a lucra cu aceștia, îi ajuta
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
nu trebuie să uite că este educator nu numai al copiilor care îi sunt încredințați, ci și al părinților acestora, precum și al tinerilor din sat, pentru care trebuie să constituie un exemplu de seriozitate, de muncă și de comportament civilizat. Regretatul profesor Alex. Gr. Ostafi, care ne-a călăuzit pașii în însușirea disciplinelor psihopedagogice și ne-a introdus în tainele mirifice ale profesiei de învățător, ne atrăgea deseori atenția asupra faptului că învățătorul nu este un simplu funcționar, el este o
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
o fac alții, cu gîndul ascuns de a le lua locul. Cei care nu știu să facă nimic intră în politică. Aici își vor găsi împlinirea, nenorocind o administrație care și așa era vai de capul ei încă de pe vremea regretatului odios. Nu fac nimic pentru oameni, dar fac statui, își comandă ta-blouri, călătoresc mult și fără rost pe bani publici, au șoferi, secretare, telefoane, amante, tot tacîmul. Regula e să-și facă plinul cît mai rapid, că pot veni alții
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
care Perpessicius o considera "marea și pînă în clipa de față insolubila taină biografică din viața lui Eminescu", trebuiau cercetate toate antumele și toate postumele sale, cu toate versiunile lor și cu tot aparatul critic, așa cum ni le-a lăsat regretatul academician D. Panaitescu-Perpessicius, după o muncă de admirat, depusă vreme de atîtea decenii. Am reușit să identific versurile care, puse pe etape, arată întîlnirile poetului cu fata și plimbările lor pe meleagurile ipoteștene, în vara anului 1863; apoi îmbolnăvirea fetei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
înainte de a chema la ordine un deputat, președintele de ședință al Camerei îl invită să-și retragă sau să explice cuvântul care a generat incidente și care ar da loc la aplicarea sancțiunii. Dacă expresia întrebuințată a fost retrasă sau regretată ori dacă explicațiile date sunt apreciate de președintele de ședință ca satisfăcătoare, sancțiunea nu se mai aplică. În cazul în care, după chemarea la ordine, un deputat continuă să se abată de la regulament, președintele de ședință îi va retrage cuvântul
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
exercitarea dreptului la vot. Președintele Senatului poate, înainte de a chema la ordine un senator, să-1 invite să-și retragă sau să explice cuvântul care a generat incidente și care ar atrage aplicarea măsurii. Dacă expresia întrebuințată a fost retrasă sau regretată ori dacă explicațiile date sunt apreciate de președinte sau de senatorul vizat ca satisfăcătoare, măsura nu se mai aplică. În cazul în care, după chemarea la ordine, senatorul continuă să se abată de la prezentul regulament, președintele Senatului îi va putea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
înainte de a chema la ordine un deputat, președintele de ședință al Camerei îl invită să-și retragă sau să explice cuvântul care a generat incidente și care ar da loc la aplicarea sancțiunii. Dacă expresia întrebuințată a fost retrasă sau regretată ori dacă explicațiile date sunt apreciate de președintele de ședință ca satisfăcătoare, sancțiunea nu se mai aplică. În cazul în care, după chemarea la ordine, un deputat continuă să se abată de la regulament, președintele de ședință îi va retrage cuvântul
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
exercitarea dreptului la vot. Președintele Senatului poate, înainte de a chema la ordine un senator, să-1 invite să-și retragă sau să explice cuvântul care a generat incidente și care ar atrage aplicarea măsurii. Dacă expresia întrebuințată a fost retrasă sau regretată ori dacă explicațiile date sunt apreciate de președinte sau de senatorul vizat ca satisfăcătoare, măsura nu se mai aplică. În cazul în care, după chemarea la ordine, senatorul continuă să se abată de la prezentul regulament, președintele Senatului îi va putea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
1986, alta din ciclul prelegerilor Nathaniel Colver pe 1987. Pentru căldura deosebită cu care am fost primit la Chicago le sînt recunoscător multor colegi (și, adesea, partenerilor lor de viață): Gosta Ahlstrom, Dieter Betz, Jerald Brauer, Anne Garr, Wendy Doniger, regretatului Mircea Eliade, lui Chris Gamwell, Brian Gerrish, Clark Gilpin, Robert Grand, Joseph M. Kitagawa, Martin Marty, Bernard McGinn, regretatului Arnaldo Momigliano, lui Michael Murrin, Frank Reynolds, J.Z. Smith, Larry Sullivan, David Tracy și Tony Yu, printre alții. Am mai
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
le sînt recunoscător multor colegi (și, adesea, partenerilor lor de viață): Gosta Ahlstrom, Dieter Betz, Jerald Brauer, Anne Garr, Wendy Doniger, regretatului Mircea Eliade, lui Chris Gamwell, Brian Gerrish, Clark Gilpin, Robert Grand, Joseph M. Kitagawa, Martin Marty, Bernard McGinn, regretatului Arnaldo Momigliano, lui Michael Murrin, Frank Reynolds, J.Z. Smith, Larry Sullivan, David Tracy și Tony Yu, printre alții. Am mai conferențiat pe teme Înrudite și În alte ocazii: la Universitatea din Roma, la invitația lui Ugo Bianchi, În februarie
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de valoare în acest domeniu în general ignorat de cercetările teologice. Am avut privilegiul și bucuria de a-l avea student la Universitatea din Fribourg, Elveția, unde istoria textului biblic devenise o specialitate odată cu activitatea de catedră și cu lucrările regretatului părinte Dominique Barthélemy. Studiul textului venerabil al Septuagintei, în limba originară și în cele ale vechilor traduceri în coptă, etiopiană, armeană, georgiană, slavonă și latină, și în evoluția pe care a cunoscut-o de-a lungul istoriei transmiterii sale, face
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]