2,016 matches
-
unul din principalii finanțatori ai activităților Fundației Saint-Simon, de la revista Commentaire la conferințe, simpozioane, publicații, proiecte de cercetare); Fundația Saint-Simon a fost și ea acuzată de contacte cu CIA. Ceea ce este însă dincolo de orice dubiu este contribuția Fundației Saint-Simon la relansarea și promovarea liberalismului clasic în Franța (prin extensie, și în Europa de Est) într-o perioadă ciudată (sfârșitul Războiului Rece și confuzia cultural-ideologică globală a anilor ’90, când multe poziții doctrinare și programe politice se redefineau), inclusiv prin atragerea unei noi generații
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Două au fost, în esență, traseele ideologice și politice ale primei generații americane studențești postbelice: a) activismul de stânga, mergând în anumite cazuri și împrejurări până la stalinism, dar în genere focalizat pe antifascism, pacifism, justiție socială, redistribuirea avuției create de relansarea economiei, lupta împotriva discriminării rasiale, temperarea a ceea ce ei divulgau ca fiind mecanismele alienante ale capitalismului; b) alegerea unor poziții conservatoare, la rândul lor organizabile în două clase - 1. economiste, având în centru ceea ce George Soros a numit cândva „fundamentalismul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
anume timp-loc; rațiunea ultimă a atașamentului bloomian pentru cultura - și, în genere, lumea - elină nu poate fi în nici un caz această pur și simplu banală prejudecată a filozofilor „fără organ” pentru istorie. Altele trebuie să fie argumentele unuia care susține relansarea modelului paideic al Eladei în plină (post)modernitate. Din fericire, Bloom însuși le oferă, deci îi putem trece cu vederea diversele idiosincrazii și erori categoriale 6. Să ne apropiem acum de trilogia propriu-zisă. În prima parte, Bloom îi descrie în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
morală a lui Marlowe nu e compactă și nici nu funcționează după criterii obiective. Ar putea fi definită, la rigoare, drept o etică selectivă, ale cărei ochiuri largi permit nu doar readucerea între muritori a înaltelor comandamente morale, ci și relansarea aventurii. Obligat să spună poliției povestea întâmplărilor prin care trecuse, Marlowe omite câteva „amănunte” care nu numai că sunt esențiale, dar vorbesc despre implicarea sa personală, emoțională, în cazul pe care se presupunea că trebuie să-l rezolve cu lipsa
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
nu știe absolut nimic. Detectivul plonjează într-o aventură doar pentru că zestrea lui genetică pare să-l destineze unui asemenea rol, nu pentru c-ar exista o presiune exterioară irezistibilă în această direcție. Lectura comparatistă arată că Raymond Chandler vizează relansarea carierei detectivului într-un moment când însăși ideea de literatură nu pare a-i mai spune nimic. Dispăruseră și motivațiile de natură bănească, se diminuase și energia creatoare. Doar conștiința scriitoricească îl mai ținea, împotriva oricărei logici, la masa de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
lui Marlowe - Clarendon avea talentul de a citi pe buzele oamenilor - se dovedesc decisive pentru transformarea jocului de-a detectivul într-o veritabilă căutare a adevărului. Deși inabilă ca procedeu literar, introducerea datelor despre Larry Mitchell oferă prilejul ideal al relansării unei anchete care începuse - cu toate eforturile lui Marlowe - să treneze. Dacă aș fi avut puterea, aș fi încheiat romanul odată cu capitolul 27. Lamentabila discuție telefonică din ultima secvență a cărții, între Marlowe și Linda Loring, riscă să ruineze imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
un sistem de distribuire a produsului intern brut, care să asigure o existență decentă majorității populației și nu numai unei mâini de saprofiți deveniți miliardari de pe o zi pe alta. Liderii partidului au refuzat ideea falimentului economic comunist, subliniind necesitatea relansării marilor Întreprinderi de stat, ca, de exemplu, combinatul siderurgic de la Galați, precum și recuperarea piețelor pe care România le deținuse sub Ceaușescu În Lumea a Treia. Considerându-l pe Ceaușescu un „bun român” și declarând strategiiile sale socioeconomice benefice și pertinente
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
etc. În reportaj sau anchetă, lucrurile se complică. În primul rând, acest gen de corelative sunt (cu mici excepții) de nefolosit. Apoi, prin jocul intertitlurilor, unele paragrafe trebuie să conțină un atac aparte și puternic. Efectul scontat este dinamismul și relansarea interesului pentru lectură. În reportaj mai ales, evitați elementele de legătură între paragrafe: dar, totuși, chiar dacă, ceea ce etc. Ele pot da textului un nedorit aspect școlar demonstrativ. Mult mai indicat ar fi să faceți trecerea de la un aspect la altul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
rezumativ incitante vor reactiva memoria cititorului, oferindu-i în plus un chapeau capabil să stârnească omeneasca noastră curiozitate. 4.3.7. Conectori sau elemente de tranziție Fiecare ziarist își construiește, de-a lungul timpului, propriul stil și propriile procedee de relansare a discursului, a unei noi idei. Extrem de vizibili și de necesari sunt conectorii argumentativi: pe de altă parte, nu e mai puțin adevărat, ar mai fi de adăugat, greșesc cei care... În discursul jurnalistic (altul decât cel argumentativ), întâlnim o
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un bun climat de discuție - nici agresiune, nici servilism. Evitați comentariile. Opinia voastră nu contează prea mult. Ea poate chiar să deturneze discuția. Adaptați-vă. Dacă interlocutorul e rechin politic, puneți o întrebare dură și precisă. O bună întrebare de relansare este: „Povestiți-mi cum... De ce?”. Dacă evită să răspundă, reformulați încă o dată. Poate nu a înțeles întrebarea. Întrebări originale? De ce nu. Cereți unele secvențe cu încetinitorul (ce a văzut?, ce a simțit?). Cereți povestirea pas cu pas: „Și apoi...?”. În
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
50 de minute, discuția purtându-se în limba engleză. Focus-grupurile au fost centrate pe cinci teme, sub forma unor întrebări majore: 1. Acest campus încearcă să promoveze un anumit tip de învățare. Cum ați caracteriza/descrie acest tip de învățare? Relansare: Dacă ați povesti cuiva despre modul cum învățăm aici, ce ați spune? 2. Când credeți că învățarea se produce cu succes pentru voi? Care sunt condițiile ce fac învățarea plăcută și eficientă? Relansare: Ce tip de context/mediu/circumstanțe facilitează
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
ați caracteriza/descrie acest tip de învățare? Relansare: Dacă ați povesti cuiva despre modul cum învățăm aici, ce ați spune? 2. Când credeți că învățarea se produce cu succes pentru voi? Care sunt condițiile ce fac învățarea plăcută și eficientă? Relansare: Ce tip de context/mediu/circumstanțe facilitează învățarea pentru voi? 3. Ce tip de sprijin vă este cel mai util în învățare? Care sunt elementele de suport ce facilitează învățarea pentru voi? 4. Care sunt competențele unui cetățean de succes
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
poate realoca timpul pentru cei ce doresc să ofere răspunsuri mai detaliate. • Participanții vor fi încurajați să se exprime liber și să construiască răspunsuri având la bază elementele deja menționate de antevorbitori. Dacă este cazul, pot fi utilizate și alte relansări decât cele prevăzute. • Discuțiile sunt înregistrate pe suport magnetic. B) Câteva concluzii În urma analizei documentelor rezultate din transcrierea focus-grupurilor, se pot desprinde o serie de concluzii, pe care le-am formulat în termeni de caracteristici ale învățării autentice, așa cum este
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
două etape (tabelul 1), prima având loc în intervalul 1989-1992; a urmat un început de revigorare a economiei (1993-1996), urmată de o nouă cădere (1997-1999); de-abia după anul 2000, în mod special în perioada 2001-2003, se înregistrează începutul unei relansări economice. Ne putem aștepta ca, pe baza ritmurilor de creștere economică prevăzute, la sfârșitul anului 2006 să atingem nivelul PIB-ului din 1989. Tabelul 1. Evoluția PIB în România, 1989-2003 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
mai scăzută, urmată de cea a ajutorului de șomaj. Suportul pentru șomerii de lung termen (alocația de sprijin) s-a erodat mai rapid. Ajutorul social bazat pe testarea mijloacelor, introdus târziu, abia în 1995, practic s-a dezagregat până în 2000. Relansarea sa sub forma venitului minim garantat (VMG) în 2001 l-a readus la un nivel acceptabil. Erodarea alocațiilor pentru copii s-a produs brutal până în 1997. După o scurtă revenire, această erodare și-a continuat trendul regresiv până în 2001. După
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
perioada 1997-2000 a produs cel de-al doilea șoc al sărăcirii: de la un nivel al sărăciei de 20% în 1996 la 36% în 2000 (graficul 1 indică dinamica sărăciei folosind o metodologie care face posibilă compararea între 1995 și 2002). Relansarea economiei în 2001 a produs o scădere anuală importantă a nivelului sărăciei: de la 36% în 2000 la 29% în 2002. Luând în considerare ritmurile anuale de creștere economică prevăzute, se estimează că în 2007 nivelul de sărăcie ar scădea la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
atât în ceea ce privește privatizarea ei și crearea noilor instituții ale economiei de piață, cât și politica macrofinanciară; - nivelul scăzut al voinței politice de suport social compensatoriu în raport cu prăbușirea standardului de viață; - dezagregarea socială care a afectat semnificativ advers resursele sociale ale relansării economice. Costul economic și social excesiv de ridicat al tranziției reprezintă un handicap important care trebuie absorbit cu prioritate. Slaba protecție socială a populației nu a reprezentat integral un cost social inevitabil. Într-o măsură importantă, efortul scăzut de protecție a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
o măsură importantă, efortul scăzut de protecție a fost un cost generat de lipsa de voință politică de creștere a suportului social și deci evitabil. În plus, mai ales prin efectele combinate ale proceselor de dezagregare socială, resursele sociale ale relansării economice și sociale în perspectivă au fost grav afectate. Costul tranziției, incluzând aici și erorile de politică economică și socială din trecut, va reprezenta și în continuare un handicap dacă nu va fi corectat cu prioritate. Capacitatea redusă a sistemului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
asistenței sociale din 2001 a fost impulsionată și necesitatea dezvoltării unui sistem structurat de servicii specializate în asistență socială (vezi Ordonanța nr. 68 din 28 august 2003 privind serviciile sociale). Subfinanțarea protecției sociale a fost agravată de strategia confuză de relansare a serviciilor sociale. Moștenirea negativă a regimului comunist în acest domeniu a fost ezitant depășită. Deficitul și confuzia sistemului de servicii de suport social au reprezentat factori importanți generatori de procese de degradare și excluziune socială. De-abia în 2001
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
grupurile de rromi” (program PHARE); - parteneriatul strategic MECT-UNICEF privind educația copiilor rromi; - introducerea în școli din anul școlar 2002-2003 și din acest an și în grădinițe a programului „Cornul și laptele”, cu impact vizibil pentru stimularea participării școlare; - programul de relansare a învățământului rural; - programul de reabilitare a unităților școlare; - dezvoltarea unor noi acțiuni și programe de eradicare a analfabetismului, prin care fiecare inspector școlar primește sarcini de dezvoltare a unui sistem de monitorizare a fenomenului de analfabetism și de elaborare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
eforturi susținute pentru creșterea aportului copiilor din segmentele sociale defavorizate de participare în sistemul liceal, pentru că altfel posibilitățile lor de acces la învățământul superior vor fi blocate. O astfel de măsură de promovare a incluziunii sociale a fost Programul de Relansare a Învățământului Rural, inițiat de MECT, MFP, Banca Mondială, Consiliul Național pentru Dezvoltarea Învățământului Rural, care are ca scop asigurarea egalității șanselor la învățământ pentru copiii din mediul rural. Educația inclusivă. În momentul actual există o serie de probleme legate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
să poată susține examenul de capacitate și, în paralel, pregătirea pentru o meserie corespunzătoare școlii profesionale, de ucenici. Inițial programul a inclus 11 școli-pilot din șase județe și Municipiul București, ulterior, începând cu septembrie 2002, fiind extins la toate județele. Relansarea învățământului, atât prin îmbunătățirea indicatorilor cantitativi (de participare școlară, număr de clase absolvite etc.), cât mai ales prin creșterea performanțelor din punct de vedere calitativ, reprezintă o urgență unanim acceptată, educația fiind resursa fundamentală a construcției unei societăți prospere, inclusivă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
arată că cca 46% dintre români sunt nemulțumiți de serviciile medicale din localitate, sistemul fiind perceput drept ineficient și corupt, afectând în special segmentele sărace care, din cauza lipsei banilor, sunt excluse chiar și de la serviciile legate de asistență medicală primară. Relansarea reformei în domeniul sănătății (MSF, CNAT - 2001) a fost discutată în cadrul întâlnirii din 5 decembrie 2001 cu toți agenții implicați. Ea include o serie de strategii și programe de acțiune în vederea reformării sistemului sanitar: - strategia națională privind reforma în spitale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
s-a petrecut odată cu câștigarea alegerilor parlamentare din Republica Moldova de partidele democratice și pro-europene, care fac parte din Alianța pentru Integrarea Europeană și care a modificat, în ansamblul său, raportul de forțe politice de la Chișinău. Aceasta a condus și la relansarea raporturilor politice, economice și spirituale dintre România și Republica Moldova, deplina lor normalizare, odată cu acordarea unui sprijin major pe plan internațional, pentru promovarea accelerată a vocației europene a Republicii Moldova. Dar, atenție! Noul echilibru politic de la Chișinău este încă destul de fragil, dovadă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
fără semnal, mi-a permis și să verific câteva știri de dimineață de pe site-uri, pe BlackBerry-ul meu nou-nouț, cadou de la departamentul marketing al companiei, „ca să mă familiarizez cu produsul lor“. Am scos pasaje despre premiera la Shrek 3, relansarea Grey Goose și, bineînțeles, cronica din New York Scoop, cu mine, costumul meu cu pantaloni și Philip În rolurile principale. Normal, taxiul s-a blocat În trafic la câteva străzi de apartamentul meu și, bineînțeles, am hotărât - contrar sfaturilor taximetristului - să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]