1,588 matches
-
autoritate versus autonomie, intoleranță (față de devianți), (in)egalitate de gen (ca valori de tip tradițional) și modele alternative de familie, echitate, permisivitate, modelul de societate liberal versus egalitar (ca valori de tip deschidere la schimbare)16. Diverse studii arată că religiozitatea este nu doar înțeleasă, ci și măsurată în mod diferit (vezi Bădescu, 2002; Halman & Pettersson, 2006; Voicu, 2006; Rughiniș, 2006). Cele mai frecvent explorate dintre dimensiunile sale sunt: credința și practica religioasă. Aici propunem un indice unic, care include pe lângă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a poziționării față de biserică. Așadar, acesta e compus din: câte un indice care măsoară individual importanța religiei și a lui Dumnezeu, etosul creștin și importanța atribuită instituției bisericii, un indicator care măsoară comportamentul religios și un indicator care măsoară autopercepția religiozității (vezi Anexa III). Permisivitate, este măsurată pe baza acceptării ca justificate a unor comportamente ce transcend limitele normalității: comportamentul homosexual, prostituția, avortul, eutanasia, divorțul. Indicele propus este întâlnit în alte analize fie ca atare, fie surprinzând două dimensiuni ale permisivității
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a raționalizării societăților. Pe această bază, Inglehart 17 (1997) propune ca valoarea sa să fie dată de diferența dintre suma a doi indicatori ce denota spiritul "protestantismului" (perseverența și cumpătarea) și suma a doi indicatori ce denotă preferința pentru tradițional (religiozitatea și obediența). Schwartz (1992) de exemplu construiește doi indici, unul al conformismului și unul al independenței, care, în modelul pe care-l avansează, apar la polii opuși ai unei axe. Conformismul este un indice aditiv construit pe baza unui item
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
enumerate mai sus se fac pe două dimensiuni: tradiționalism și deschidere la schimbare. Aceste două dimensiuni (ușor vizibile în Figura 8) au fost determinate în mod practic pe baza analizei cluster 18. Intoleranța, inegalitatea de gen, suportul pentru autoritate și religiozitatea se grupează constant într-un cluster ce desemnează tradiționalismul în vreme ce suportul pentru echitate, modelele de familie alternativă și modelul de societate liberală se grupează într-un cluster ce desemnează deschiderea la schimbare. Dendogramele din Figura 9 prezintă rezultatele analizelor pentru
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
categorii (mediul de rezidență al tinerilor, sex și vârstă 21). Tabelul 8 sintetizează rezultatele analizelor efectuate la nivel global: Tabel 8. Dinamica identificărilor valorice ale tinerilor din România An Valori 1999 față de 1993 2005 față de 1999 2005 față de 1993 Autoritate ( ( Religiozitate ( ( ( Modelul de societate neegalitară ( ( ( Permisivitate ( ( Notă: semnul ( sau ( reflectă o intensificare respectiv o scădere semnificativă (la p ≤ 0,05) a identificării cu valorile enumerate față de anul la care se face raportarea; semnul indică faptul că nu există schimbări semnificative față de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
modelul de societate neegalitară, testul utilizat este Bonferroni, iar pentru toate celelalte Tamhane). Imaginea globală ce se detașează din datele prezentate aici, ne spune că în intervalul 1993-1999 asistăm la o tendință de intensificare a identificării cu valorile tradiționale (crește religiozitatea și preferința pentru autoritate) și o tendință de staționare sau chiar de scădere a identificării cu valori ce ar indica deschiderea la schimbare (suportul pentru modelul unei societăți neegalitare). Observația este similară și pentru perioada 1999-2005 (religiozitatea continuă să crească
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
valorile tradiționale (crește religiozitatea și preferința pentru autoritate) și o tendință de staționare sau chiar de scădere a identificării cu valori ce ar indica deschiderea la schimbare (suportul pentru modelul unei societăți neegalitare). Observația este similară și pentru perioada 1999-2005 (religiozitatea continuă să crească, în vreme ce suportul pentru modelul familiei alternative, echitate si permisivitate continuă să scadă), excepție făcând identificarea cu ideea de inegalitate socială. Dinamica aceasta se vede mult mai clar în intervalul mai larg 1993-2005 (religiozitatea și preferința pentru autoritate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și pentru perioada 1999-2005 (religiozitatea continuă să crească, în vreme ce suportul pentru modelul familiei alternative, echitate si permisivitate continuă să scadă), excepție făcând identificarea cu ideea de inegalitate socială. Dinamica aceasta se vede mult mai clar în intervalul mai larg 1993-2005 (religiozitatea și preferința pentru autoritate sunt semnificativ mai ridicate, în vreme ce suportul pentru modelul unei societăți neegalitare, pentru modelul familiei alternative și permisivitate sunt semnificativ mai scăzute). Practic, rezultatul poate fi pus în paralel cu ceea ce ne indică ierarhia valorilor construită mai
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în 1993 diferențele pe cele două dimensiuni, tradiționalism versus deschidere la schimbare, erau date în principal de inegalitatea de gen și permisivitate. În 1999 falia devine mai abruptă, la cele două valori adăugându-se, pe de o parte, autoritatea și religiozitatea, iar pe de altă parte, suportul pentru modelul de familie alternativă și permisivitatea. În 2005, ruptura în tipul identificare valorică între tinerii din rural și cei din urban se păstrează pe dimensiunea tradiționalism în ceea ce privește autoritatea și religiozitatea, iar pe dimensiunea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
parte, autoritatea și religiozitatea, iar pe de altă parte, suportul pentru modelul de familie alternativă și permisivitatea. În 2005, ruptura în tipul identificare valorică între tinerii din rural și cei din urban se păstrează pe dimensiunea tradiționalism în ceea ce privește autoritatea și religiozitatea, iar pe dimensiunea deschidere la schimbare devine totală. Tabel 9. Identificări valorice ale tinerilor din mediile rural și urban Comparația Orientările valorice Rural față de urban Urban Rural 1993 1999 2005 1999 față de 1993 2005 față de 1999 2005 față de 1993 1999
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
9. Identificări valorice ale tinerilor din mediile rural și urban Comparația Orientările valorice Rural față de urban Urban Rural 1993 1999 2005 1999 față de 1993 2005 față de 1999 2005 față de 1993 1999 față de 1993 2005 față de 1999 2005 față de 1993 Autoritate ( ( ( ( Religiozitate ( ( ( ( ( Inegalitate de gen ( ( ( Intoleranță Note: semnele ( sau ( reflectă o diferență pozitivă semnificativă, respectiv o diferență semnificativă negativă (p ≤ 0,05) a identificării cu valorile enumerate față de anul și mediul de rezidență la care se face raportarea; semnele sau au același
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
prezentarea rezultatelor analizelor efectuate pe categoriile de tineri construite în funcție de sex. Deși per ansamblu se pare că genul nu scoate în evidență nici o diferențiere între femei și bărbați pe ! o serie de orientări de valoare care atrag atenția, și anume: religiozitatea, autoritatea, inegalitatea de gen. Analizate sincronic, se observă că femeile sunt mai religioase în 1999 și mai în favoarea egalității de gen decât bărbații în 1993 și 2005. Dinamic, se observă că în 1999 și 2005 femeile sunt mai religioase și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
unul ce indică deschiderea la schimbare și unul ce arată tradiționalismul. Valorile pe care le-am identificat ca aparținând primului cluster sunt: suportul pentru modelele alternative de familie, echitatea, permisivitatea, modelul de societate liberal, iar cele din al doilea sunt: religiozitate, ideea de autoritate, intoleranța, suportul pentru inegalitatea de gen. Analiza de tip sincronic în care am realizat o ierarhie pe baza itemilor construiți pe modelul lui Schwartz a relevat totodată că în anul 2005 în vârful preferințelor tinerilor au tendința
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
la schimbare pe măsură ce ne apropiem de prezent. Așadar, în dinamica 1993-2005, în ceea ce privește profilul axiologic al tinerilor, tușa cea mai apăsată și care pare să se evidențieze tot mai tare odată cu trecerea timpului este cea "tradițională" (în care valorile de tip religiozitate și autoritate joacă rolul culorilor principale), în vreme ce tușa "deschidere la schimbare" este mai ștearsă și pare a păli în continuare. Cu toate că nu ne-am propus și nu am analizat cauzele care determină aceste tendințe în identificările valorice la tineri, este
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
clusteri: unul ce indică deschiderea la schimbare și unul ce arată conservatorismul. Valorile pe care le-am identificat, aparținând primului cluster sunt: suportul pentru modelele alternative de familie, echitatea, permisivitatea, modelul de societate liberal, iar cele din al doilea sunt: religiozitatea, ideea de autoritate, intoleranța, suportul pentru inegalitatea de gen. Analiza de tip sincronic în care am realizat o ierarhie pe baza itemilor construiți pe modelul lui Schwartz a relevat totodată că în anul 2005 în vârful preferințelor tinerilor au tendința
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de prezent. În ansamblu, rezultatele analizelor în plan valoric ne-au arătat că tușa cea mai apăsată din portretul tinerilor, și care se evidențiază tot mai tare odată cu apropierea de anul 2005, este cea "tradițională" (în care valorile de tip religiozitate și autoritate joacă rolul culorilor principale), în vreme ce tușa "deschidere la schimbare" este mai ștearsă. Plastic am putea spune că avem un tren care merge, să zicem, de la vest spre est (spre tradiționalism). Pe parcurs, unii tineri coboară din tren (cei
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
un trai decent 2,6 Ne ajung numai pentru strictul necesar 6,7 Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 3,3 Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 6,1 ANEXA II PARTEA A Operaționalizare DIMENSIUNI VARIABILE INDICATORI Axiologică Religiozitate Permisivitate Intoleranță Suport pentru autoritate Suport pentru modele de familie alternative Inegalitate de gen Echitate în sfera muncii Suport pentru modelul societății liberale / egalitare Crede că există Dumnezeu; importanța religiei; cât de important e Dumnezeu; crede că există... viață după
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
46,6 % 28,1 % VRA 4,4 -4,4 Nicolae Tonitza Număr 30 9 39 % 8,4 % 4,3 % VRA 1,9 -1,9 ANEXA III A. Indicii utilizați în analizele cluster și ANOVA și modul lor de construcție 1. RELIGIOZITATEA Pașii de construcție ai indicelui sunt următorii: Pas 1. Calculul indicelui care surprinde importanța religiei și a lui Dumnezeu: Variabile Comunalități Saturații 1993 1999 2005 1993 1999 2005 Crede că există Dumnezeu 0,453 0,374 0,305 0,673
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
extracție folosită: Principal Axis Factoring. Cei patru itemi analizați sunt dihotomici (răspunsurile posibile fiind Da / Nu). În toate cazurile, refuzurile de răspuns (Nu răspund) și indecizia (Nu știu) au fost tratate ca "valori lipsă" (missing values). Pas 4. Calculul indicelui Religiozitate Variabile Comunalități Saturații 1993 1999 2005 1993 1999 2005 Index Biserica Panaceu 0,276 0,368 229 0,525 0,607 0,479 Index etos creștin 0,465 0,412 0,332 0,682 0,642 0,576 Index religia
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
0,368 229 0,525 0,607 0,479 Index etos creștin 0,465 0,412 0,332 0,682 0,642 0,576 Index religia importantă 0,691 0,786 0,561 0,831 0,887 0,749 Autopercepția religiozității 0,435 0,399 0,359 0,660 0,632 0,599 Comportament religios 0,421 0,312 0,267 0,649 0,559 0,517 Varianța explicată 46 % 46 % 35 % KMO 0, 817 0, 768 0, 765 Corelația* cu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
435 0,399 0,359 0,660 0,632 0,599 Comportament religios 0,421 0,312 0,267 0,649 0,559 0,517 Varianța explicată 46 % 46 % 35 % KMO 0, 817 0, 768 0, 765 Corelația* cu Indicele** Religiozitate 0,985 0,995 1,000 Notă: * Toate corelațiile sunt semnificative pentru p = 0,000. ** Indicele e calculat pe baza saturațiilor factorului în 2005. Metoda de extracție folosită: Principal Axis Factoring. Autopercepția religiozității e măsurată pe baza răspunsurilor la întrebarea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
0, 768 0, 765 Corelația* cu Indicele** Religiozitate 0,985 0,995 1,000 Notă: * Toate corelațiile sunt semnificative pentru p = 0,000. ** Indicele e calculat pe baza saturațiilor factorului în 2005. Metoda de extracție folosită: Principal Axis Factoring. Autopercepția religiozității e măsurată pe baza răspunsurilor la întrebarea: Independent de faptul că mergeți sau nu la biserică, vă considerați o persoană religioasă / o persoană nereligioasă /un ateu (în analize a fost transformat în variabilă dummy unde răspunsul persoană religioasă a primit
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Nina & Medrano, Juan Diez (2006), "Is the West becoming more tolerant?", în Ester, Peter, Braun, Michael și Mohler, Peter, Globalization, Value Change and Generations, Boston, Brill, pp. 151-178. Roth, Andrei (2002), Modernitate și modernizare socială, Iași, Polirom. Rughiniș, Cosima (2006), "Religiozitate și scepticism religios", în D. Sandu (coord.), Viața socială în România urbană, Iași, Polirom, pp. 123-132. Rusu, Horațiu (2000), "Elemente reprezentare și internalizare a identității socioculturale în rândul tinerilor în societatea românească", în Revista Româna de Sociologie, 1-2, pp. 55-74
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
statul român cu privire la protecția copilului (2010), Biserica și asistența socială din România (2012). Volumului Conceptul sentimentului de comuniune socială la Alfred Adler i-a fost decernat Premiul special al juriului la Concursul Național de proză "Liviu Rebreanu" (2008). Ion Petrică, Religiozitatea și instituțiile sociale în România (c) 2013 Institutul European, Iași www.euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României PETRICĂ, ION Religiozitatea și instituțiile sociale în România
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Liviu Rebreanu" (2008). Ion Petrică, Religiozitatea și instituțiile sociale în România (c) 2013 Institutul European, Iași www.euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României PETRICĂ, ION Religiozitatea și instituțiile sociale în România / Ion Petrică. Iași : Institutul European, 2013 Bibliogr. ISBN 978-973-611-986-6 281.95:316 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]