1,450 matches
-
fim împreună și... - Da! Așa am zis și așa va fi... Au tăcut amândoi. S-au întins pe spate, cu mâinile adunate sub perne, Privirile lor căutau tavanul fără să se fixeze pe nimic. Amintirile se derulau cu rapiditate. Fiecare rememora acele întâmplări prin care au trecut în zilele de 11-14 iunie. Nu se putea uita entuziasmul simțit, elanul acela inexplicabil de a fi utili, de a se sacrifica pentru o cauză pe care o considerau că este nobilă. În aceeași
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376700_a_378029]
-
ai lui... Cu gândul către un trecut apropiat atât de trist, Mira se lăsă pradă unei slăbiciuni căreia i se împotrivea tot mai mult în ultima vreme. Ea îi zicea, glumind, mila de sine. Începu să plângă. Și plânse îndelung, rememorând cu repeziciune toate nevoile prin care trecuse, toate dezamăgirile, toate eșecurile care-i zdrobiseră inima. Plângea rar, dar când o făcea, se descărca de tot năduful. La urma urmei, era și ea tot femeie! În clipele grele i-ar fi
CAPITOLUL 10 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375074_a_376403]
-
că autorul privește viața în perspectiva morții: lucrul cel mai firesc. Și are tendința ca permanent să-și facă analiza interioară: cu fiecare piatră tocită/ voi înainta înspre/ capătul celălalt./ Voi fi bătrân. Și când spune voi fi batrân, îl rememorează de fapt pe bunicul. Bunica este și ea în prim-planul amintirilor melancolice. Ea era femeia care creștea liniști/ în locul în care bunica creștea liniști, ea însăși fiind simbolul liniștii sufletești a poetului. Părinții, bunicii, amintirile despre aceștia, legătura metafizică
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
a fost depășită cu ușurință. Probabil în subliminal lucrase tot forța întrunită a celor doi bătrânei din capul mesei... Peste două luni, în sala de conferințe a Muzeului de Literatură, Cristian, îmbrăcat în costum, cu cravată, emoționat, transpirat și agitat, rememora împreună cu prietena sa, o fată blonduță și timidă ca un șoricel ieșit la cumpărături, activitățile obligatorii pentru buna desfășurare a lansării volumului de poezii. Repeta pentru a nu știu câta oară: - Deci, aperitivele: mușchi file afumat, salam uscat, cârnăciori picanți
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
membră USR), „Secretă petrecere a nepetrecutuluiˮ; Teodor Muntean, „Prin fereastră amintirilorˮ, Toader Ungureanu, „Papucul uriașuluiˮ; Luciana Vlad, „Calea gândului frumosˮ; Anuarul Asociației LS Filiala Timișoara - Banat, Nr. 5 (coord. Doina Dragan, Fl.-Gh. Brie-Bonchiș, Andreia Lampinen-Ancuțaˮ; „Pendul de Cer - Scriitori rememorând Crăciunul copilărieiˮ (ed. Cezara Codruța Marica, Timișoara, 2014); CJ Hunedoara, Bibliotecă „Ov. Densusianuˮ Hunedoara - Deva, „Ioan Velică - Cronicarul Văii Jiului. Biobibliografieˮ; Ioan Nălbitoru, „Comoara blestematăˮ; „Bonsortistˮ, Antologia LSR, Fil. Vâlcea (coord. Mariana Vicky Vârtosu); Paulian Buicescu, „Eu sunt la ușa
SEARA IUBITORILOR DE CUVÂNT LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ AL LSR DIN CLUJ-NAPOCA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376203_a_377532]
-
unități consensuale, prezintă, sub forma unei ghicitori sau a unei povești cu tâlc miniaturale, toate aceste elemente: cartea, copacul, becul, prăjitura, livada, creta, mingea, joaca..., dar și pe cele menite să deschidă ochișorii mirați sau să lărgească orizonturile cunoașterii, să rememoreze sau să devină motiv de sărbătoare: 8 Martie, 15 septembrie, Moș Nicolae, Ajunul... și multe, multe altele. Poveștile din partea a II-a continuă unitatea cărții, fiecare dintre acestea fiind povestioare cu morală, împletind sinergic energiile visului la limita ficțiunii cu
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 1 MARTIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374697_a_376026]
-
fi somat să nu-mi prăpădesc a încărcătură prețioasă ce duceam la bord sau să mă trezească la realitatea drumului, prea liniștit spre norocul nostru. Precauțiile astea mă revigorau, uitând că șoferița era o gogeamite senioară! Oricum, avusei răgazul să rememorez pe scurt drama lui Arthur. Era tatăl meu. Îl crezusem imbatabil până la adolescență. Era grozav, puternic, cu spirit, știa de toate, nu doar istorie, că de, chiar o preda! Era profesor de asta! Îl chemam pe nume dintr-o fandoseală
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
magul Ruthavan făcând propovăduirea apostolilor ușoară în aceste teritorii. Cei trei magi, deși la o vârstă înaintată, aveau să se întâlnească din nou, încă o dată, undeva în Armenia, la Sewa, în Sevastia, pentru a sărbători împreună Crăciunul și pentru a rememora călătoria lor minunată, închinată Adevărului. Referință Bibliografică: Romanul Ancheta la final. Epilog / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1919, Anul VI, 02 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihai Condur : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
publică o nouă poezie. 1878 Mistuită de dorul poetului, Veronica îi scria săptămânal, aștepta răspunsurile lui cu speranță. 1878-03-01 Veronica este fericită. În paginile "Convorbiri Literare" regăsește patru poezii scrise de Mihai Eminescu: Povestea codrului, Povestea teiului, Singurătate (în care rememora clipele nostalgice din Iași) și Departe sunt de tine, în care își plângea tristețea despărțirii de Veronica. 1879-08-04 Moare Ștefan Micle, soțul Veronicăi. Relația dintre Eminescu și Veronica renaște, trecând prin momente în care cei doi plănuiesc să se căsătorească
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
ți-ai și aminti ce nu poți uita, Să-ți amintești că-i dragostea ta! Când ne amintim ce nu putem uita, Mereu repetitind precum e viața, Iubirea să n-o uiți cum ea vibrează, Iar ochii ei cum tot rememorează!! Să uităm totul ce nu-i memorat, Totul ce de viață nu-i menamorat, Ce nu-și amintește ochii de iubită, Și tot ce moare ca într-o clipită... Să uităm de lâncezeala din noi, Voioșia să curgă-n amitiri
DE NE-AM AMINTI CE NU PUTEM UITA .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362233_a_363562]
-
dăduse sângele câtorva clienți. Dacă-i spuneai cuiva, pe vremea aceea, că briciul este un instrument barbar, neigienic, sursă sigură de transmitere a bolilor, te lua în râs: “Păi nu vezi că după ras îți dă cu alcool pe față?” Rememorând, constat că am trăit o epocă periculoasă, în care o mulțime din regulile de azi erau ignorate. Dar trăind periculos, capeți o imunitate fizică și psihică în același timp, care te ajută să te descurci în situații neprevăzute. Unii numesc
SUPRAVIEŢUITORUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362225_a_363554]
-
luminos. Și încă: dacă statuia cuiva din vechime, scăpată demolărilor proletare, părea prea tristă în fotografie, trebuia s-o fac să surîdă, îi netezeam comisura buzelor, îi lungeam ochii, ce mai, o făceam fericită. (Rușinea nu m-a părăsit niciodată, rememorînd ingrata îndeletnicire.) De părăsit anecdoticul și de văzut marea fotografie a minciunii totalitare, imensul retuș la care a recurs neobosit orînduirea marcată structural de ilegitimitate, pentru a pune într-un fals acord propaganda grosieră cu realitatea potrivnică. Întreaga presă falsifica
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lor, ca poantele mai seci ale lui Jean Constantin. Dinescu era, într-un fel, de-al lor, din popor. Se tăvăleau cînd poetul se scărpina în cap (să găsească, nu-i așa, cuvîntul ce exprimă adevărul). Recent, mucalitul Costache Olăreanu, rememorînd începutul, îl chiar desemna pe Dinescu "cel mai mare comic parlamentar". Unde-s cei trei? Unde-s călușarii? Istorie. 16 decembrie Să conjug fericit două prilejuri, unul oarecum personal, altul cu implicații naționale. Ce șansă! Ies, o clipă, din expoziția
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Moscova, în pragul statului comunist. Nu trebuie omis din actuala fierbinte ecuație nici mentalul încă viu al celor ce au avut de îndurat direct efectele fascismului rasist. Ce similitudine stupefiantă e între acea Europă postbelică (infestată de sovietism), care a rememorat permanent (și justificat) ororile fascismului, uitînd, făcîndu-se că uită țările abandonate comunismului sovietic, ce asemănare îngrijorătoare deci între momentul de atunci și cel de astăzi, cînd comunismul se vede prea bine nu a predat încă armele după prăbușire! Aceeași Vest-Europă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cîțiva maeștri autentici neîncremenite în formule osificate acceptă seniorial replica, chiar dacă insurgentă adesea, a junilor iconoclaști. Unii din ei încă studenți ai Academiei ieșene de Artă. Pentru marele oraș, existența Cupolei este o șansă. Și, ca să închei tot anecdotic, voi rememora în notă modest amuzată deja îndepărtatul moment cînd, din mansarda hotelului Traian, panoramam perspectiva dintre Piața Unirii și Repedea, avînd în centru Braunsteinul de atunci, pe a cărui cupolă stătea cocoțată steaua bolșevică (pînză aflată și acum memento! într-o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Asta pînă la invazia tancurilor rusești și înstăpînirea hahalerelor autohtone. Abrevierea scriitoarei, dincolo de tăietura ei ludică, diagnostichează exact starea de spirit a junimii din sinistrul interstițiu. Restrîngînd aria la un Iași care, oricum, nu fusese un oraș oarecare, sînt de rememorat secvențe stenice, sustrase cu perspicacitate activismului și securismului local, în stare, acesta, a mai păstra ceva dintr-o strălucită efigie. Restaurantele încă își mai ofereau generozitatea gastronomică și etilică ultimilor boemi, unor Mărgăriți, aflați cîndva în preajma unor Călinești, festinurile terminîndu-se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
imposibil ca un om care este urmărit să nu știe că se cer mii și mii de referințe despre el de la cei din jurul lui”. Toate acestea au fost aruncate în față conducerii Securității și Ceaușescu părea că se încinge pe măsură ce rememora faptele: „Am văzut că sunt și fotografii și de prin străinătate, inclusiv de la ultima mea vizită din Cehoslovacia și eu am întrebat pe tovarășul Stănescu și vă întreb și pe voi, pentru cine au strâns toate aceste date: pentru americani
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
veniți, oprindu-se undeva prin zona Râmnicului Sărat, aveau să fie urmăriți și suspectați de bolșevism (ca unii ce trăiseră sub ocupația sovietică în acel interstițiu 1940-1941), spre a fi deportați, precum sașii, de către autoritățile românești. „Prigoana a fost teribilă - rememorează sora viitorului istoric - cu polițai la ușă, în miez de noapte, iar noi salvându-ne, ieșind pe fereastra din spatele casei și alergând peste câmpuri, în satele din preajma Râmnicului Sărat”. Cu anevoie aveau să găsească o casă primitoare, la ceasuri de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
stat (azi, licența). Nu întâmplător a și fost recompensat, pentru meritele și rezultatele sale la învățătură, cu bursa specială „Nicolae Bălcescu” acordată studenților excepționali. Un fapt deloc divers din biografia tânărului student, ilustrativ pentru frumusețea și gentilețea caracterului său, e rememorat cu impresionantă îndatorire morală față de fratele mai mare, de aceeași doamnă Silvia Sergent, din ipostaza de studentă în anul al doilea a Facultății de Chimie a Universității București. Din dorința de a pregăti cu sporită atenție, în cursul vacanței de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nevoie de o Îmbărbătare. Mergem la o Întâlnire cu colegi de breaslă la Universitatea din Geneva. După cum știți, o astfel de oportunitate, ivită de mai bine de un deceniu, nu trebuie scăpată. Facem o escală la Milano, prilej de a rememora alte plecări, mai de demult, În condiții cât se poate de vitrege. Vă mai aduceți aminte, Încep să-i spun la un moment dat, ce-am pățit când am fost la Universitatea din Chambery cu autocarul: am fost nevoiți să
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
imediat după aceea, Înainte de evenimentele din 1989, care au marcat ieșirea din era comunistă. După acest an, am devenit profesor universitar, formându-i pe alții (sper că altfel decât am fost eu!). În paginile de mai jos, voi Încerca să rememorez acest interval al existenței mele ca student și ca profesor, care se confundă În linii mari cu cel al miilor de semeni de-ai mei din România comunistă. Începuturile Urmasem un liceu industrial și primisem o calificare În domeniul mecanic
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
e la loc de cinste într-o asemenea proză, iscată pentru plăcerea proprie, dar și întru desfătarea unui presupus auditoriu. Altfel, A. e un bun observator, el schițând, după o „răpide ochire”, câte un pertinent tablou de epocă (Constantin Negruzzi). Rememorând întâmplările anului de grație 1848, recurge și la inflexiuni grave, pioase chiar, evocarea personalității lui N. Bălcescu (dar și a lui A. Russo, C. Negruzzi, D. Rallet) fiind pentru el o „datorie sacră”. Alertă, fluidă, delectantă, memorialistica sa a fost
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
serioasă a dandysmului. Flerului său i se datorează suita de best seller-uri prin care bântuie nu doar efeminații „traficanți de modă”, ci și numele mai puțin obișnuit al speciei lor. Aflată la Paris, În salonul prințesei de Volkonski, Lady Morgan rememorează un episod picant: apariția unui dandy londonez care provoacă uluirea tuturor. „De parcă fi fost vorba despre un ornithorynchus paradoxus!” Contrariată de stilul insolent al englezului, o contesă Îi cere lămuriri autoarei: „«Dar ce Înseamnă toată povestea asta?» La care eu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
formalismul său, ba chiar să se stingă de atâta suficientă autocontemplare. Nu altceva notează ea În Album cu schițe despre modă (din 1833) sau În Schițe despre caracterul englez, carte de mare succes, apărută În 1848. Răzbate printre rândurile ce rememorează anii tinereții sale londoneze un surâs ironic, greu de Înțeles dacă nu i-am ști sursa. Marile cluburi, Între care „White” cu prisosință, Își merită suav-otrăvita judecată a unei femei ce are și umor, și detașare, când compară lăcașele inițiaților
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Edmond de Goncourt, care Îi vede ca pe niște „parizieni ai decadenței”, frivoli și superficiali. Vechii Lei fie s-au stins, fie sunt bătrâni și mult prea obosiți să Își mai etaleze seducătorul stil. Spre a-și astâmpăra melancolia, ei rememorează plini de nostalgie apusele vremi, vorbind la nesfârșit prin cafenele, cluburi, saloane, mânuind conversația ca pe o spadă cam istovită sau scriind. Iar noii Eleganți, fără strălucirea Înaintașilor, fac ca dandysmul să intre, la finele celui de-al Doilea Imperiu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]