794 matches
-
actul cumpărării (în cazul "reușitei" persuasiunii) ca act securizant și liberator de inhibiții și frustrări le va satisface. Publicitatea răspunde în acest fel unei duble exigențe: materiale (bazate pe un anumit produs) și afective (de compensare a unei frustrări prin remodelarea imaginii destinatarului, conotat euforic, valorizat pozitiv printr-o imagine de marcă). Datorită acestei duble vectorialități, publicitatea a fost considerată "studiul rațional al iraționalului uman" (A. Moles, 1973: 644). Iraționalul este reprezentat de comportamentul paradoxal al consumatorului care cheltuiește o bună
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
să se poată înțelege mai adecvat, mai conform ceea ce se întâmplă în realitate fără să mai aibă legătură cu ipoteza clasică), conține sugestii în legătură cu transformarea conceptului, primenirea lui epistemică, îmbogățirea conținutului lui valoric. Într-un fel practicabil în limbajul informatic, remodelarea se traduce și prin reîncărcare, refondare a ipotezei. Arsenalul consolidat al metodei comparației, asociat cu instrumentarul analizei comparate, ne ajută să sporim forța de penetrare a realității economiei integrative europene, configurată pe conceptul, neortodox considerat de practicanții credinței în dogme
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
înlocuiește corpul uman, susține artistul tehnologic. Stelarc nu urmărește schimbările psihologice produse de aceste mutații cyborgice întrucât consideră că trupul devine, în contextualizare postumană, doar o problemă de structură supusă reconfigurării monitorizate. Astfel, trăsăturile subiectivității umane sunt neglijate din perspectiva remodelării corporal-tehnologice deoarece, în analiza structurală a corpului protezat contează doar obiectul de studiu, materialul de cercetare postumană: Nu mai este semnificativ faptul de a vedea corpul ca pe un loc al psihicului sau al socialului, ci mai degrabă ca pe
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sau ale amputării prin imaginea virtuală, există acțiuni artistice care supun trupul însuși la alterare, prin cibernetizare, interfațare și prin biotehnologie. Vizualizarea invizibilului devine în acest caz relevarea interiorului corporal, extinderea simțurilor dincolo de limitele pielii ori de îngrădirile sociale sau remodelarea trupului prin chirurgie plastică. 2.4. Orlan și corpul avatarictc "2.4. Orlan și corpul avataric" Dacă corporalitatea protezică sau cyborgică poate fi ilustrată prin acțiunile tehnoartistice ale lui Stelarc, identitatea interfațată sau avatarică poate fi exemplificată prin operele de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
astfel într-un stadiu al gândirii umaniste, chiar dacă o gândire maleabilă, care acceptă modificarea genetică în plan artistic (pentru o altă interpretare a artei transgenice, în direcție postumană sau postbiologică, vezi Causey, 2002Ă. Deși este entuziast în potențialul artistic al remodelării corpului din perspectivă transgenică, Eduardo Kac chestionează în mod sceptic posibilele probleme ideologic-politice ale biopirateriei cu material genetic, ale intruziunii controlului și ale manipulării informației genetice în alte scopuri decât cele artistice și științific-medicale pozitive. În această viziune paradoxală, arta
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dietă etc., aspect teoretizat în domeniul culturii populare (popular cultureă. Aceste domeniu manifestă un interes pentru teoria și practica corporală, în același timp în care identitatea subiectului este denigrată ca „eu” integral, autonom și agențial. Eul devine un consumator al remodelărilor corporale în timp ce corpul devine un obiect supus restructurării. În aceste accepții, trupul uman nu este valorificat ca subiect organic, perceptiv și actanțial (în perspectivă fenomenologicăă, ci ca imagine pasivă, ca simulacru, ca obiect de consum. De fapt, aceste domenii sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
reclamă un set de norme și valori prin care bunul respectiv capătă identitate patrimonială. Virtual, acest bun ne aparține, este al nostru, se identifică cu fiecare din noi, cu acțiunile noastre. Astfel, patrimoniul se află "într-un proces continuu de remodelare, iar instituția muzeală reprezintă spațiul în care identitatea patrimonială poate fi menținută sau pierdută"8. Patrimoniul cultural național este identificat în acest sens cu "marile vestigii de cultură și civilizație făurite de-a lungul mileniilor pe teritoriul României, din creații
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
faptul că, în condițiile actuale ale dezvoltării regionale, conservarea și păstrarea monumentelor, investirea acestora ca spații de interes cultural reprezintă un factor benefic inclusiv din punct de vedere financiar 12. Bugetele locale pot avansa sume rezonabile, sensibil reduse față de ipoteza remodelării unui ansamblu urban prin construcții noi, iar pe de altă parte această politică relansează economia comunităților aflate în această situație. 3. DIMENSIUNILE SOCIO-CULTURALE ALE MUZEULUI În acord cu rolul social, estetic și educativ pe care muzeul îl deține vom analiza
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
aportul publicului, prin donarea unor colecții sau obiecte, indiferent de natura lor, muzeul propune un demers expozitiv reversibil, prin și pentru comunitate. Nu este lipsit de importanță și faptul că modificările permanente în viața socială au antrenat prin "forța evenimentelor" remodelări ale semnificațiilor aceluiași obiect. Au existat perioade în care obiectul decade din rangul de bun patrimonial, fiind dezinvestit de orice semnificație sau considerat doar prin prisma valorii sale de întrebuințare. De multe ori se opera și la nivelul structurii și
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
atît, mesajul conținut și contextul sînt deformate dacă nu chiar anulate. Profităm de această ocazie pentru a semnala doar cazul Muzeului Brâncuși din capitala Franței care, în condițiile unei mediatizări menite să imprime publicului ideea de concept muzeografic unic în privința remodelării ansamblului, oferă în realitate un "autentic depozit". Accesul publicului este desigur permis, perimetral însă printr-un culoar ce creează un parcurs monoton...; unele muzee încearcă să organizeze expoziții temporare în care să fie incluse, prin rotație, obiecte existente în depozite
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
succesiune de "aranjamente psihice, morale, vizuale ritualizate" în care vizitatorii își pot manifesta în mod natural, nedisimulat trăirile 2. Noile scenografii muzeale tind să promoveze un spațiu incitativ care reduce dezumanizarea, recunoscîndu-se din ce în ce mai mult rolul publicului ca actor principal, prin remodelarea funcțiilor sale mult timp "încremenite", asemenea colecțiilor "dispersate" între zidurile sale. Muzeele în aer liber stabilesc o dinamică aparte a relației pe care o au cu publicul, în primul rînd prin prezența unui spațiu de expunere care nu impune un
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
muzeografii români ce se înscriu în tendința manifestată de muzeografia europeană și care prevăd o activitate de revitalizare a satelor din toate zonele etnografice, prin conservarea și restaurarea in situ a obiectivelor. În fața valului de schimbări economice și sociale, a remodelării urbanistice de cele mai multe ori agresive a zonelor rurale, cu consecințe ireversibile, apariția noilor zone comerciale și dezvoltarea celor industriale, devine necesară nu numai prezența muzeului în aer liber, ci extinderea acestuia ca păstrător al monumentelor de arhitectură, al tuturor aspectelor
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
distanțarea de temele epocii, era mai important să le trăiască, dar încearcă să dea viață proprie ideilor, temelor propuse și cerute de epocă. Se apropie de ele, chiar dacă unii le considerau clișee goale sau domenii exterioare poeziei și încearcă o remodelare în maniera personală a lor. În acestă primă etapă a creației, temele actualității suferă o tratare mai mult exterioară, din care nu lipsesc clișeele, patosul monoton, retorica vorbelor mari. Sunt accentele de specifică energie, proiectul unui model uman conceput în
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
de maturitate în secolul luminilor (Renașterea), chirurgia trăiește azi devenirea spre cea mai uluitoare „terapeutică” și promițătoare formă de „profesiune activă”, nu de expectativă, ci de înlocuirea unei părți de organ, sau a unui organ întreg cu altul, de reconstrucția, „remodelarea” ființei umane din etapa ei embrionară sau chiar moleculară. Problema progresului și a economiei în medicină a stârnit în epoca modernă conflicte și confuzii. Aceasta pentru că nimic din progresul în asistența medico-chirurgicală nu se realizează fără efort economic, care însă
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Secolul al XIX-lea oferă o imagine a capitalei franceze, oraș în afara oricărei comparații, notează Christophe Charle [p.8], centru al tuturor pasiunilor, nebuniilor, bogățiilor, puterilor. "Paris est devenu la capitale du monde", constată Aristide Saccard [Zola, LC, p.41]. Remodelarea haussmanniană le sugerează artiștilor o nouă imagine a capitalei care se exprimă prin introducerea a noi teme, genuri literare și ne-literare, spații, personaje, raporturi, sărbători, neliniști. Modernizarea comunicațiilor, a ritmului difuzării informațiilor prin telegraf, prin ziare și afișe răspunde
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
om apar în aceeași măsură la o varietate mare de specii. Perspectivele generate de cercetarea celulară și moleculară pe modele animale pot oferi indicii care ne vor ghida eforturile viitoare în dezvoltarea unor terapii noi pentru a împiedica sau ameliora remodelarea structurală și funcțională a cordului uman, asociată cu înaintarea în vârstă.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
117 Dimensiunea morală și estetică: Caracter, morală, virtute - viciu, imoralitate .............................................................. 119 Binele și răul; bunătatea - răutatea ........................................................................... 127 Arta de a trăi, de a reuși În viață ............................................................................... 136 Adevăr și minciună; conduita duplicitară. Sinceritate, onestitate - ipocrizie, viclenie ...... 146 Suferința - factor de remodelare spirituală ......................................................... 154 Conduita demnității sau a bunului - simț .............................................................. 157 Competența morală a conștiinței, a eului spiritual .......................................................... 161 Sănătate și boală. Somă și psihic. Alienarea condiției umane (depresia, anxietatea - aspecte ale depersonalizării).................................................................................................... 166 Egocentrismul psihologic, orgoliul, invidia, egoismul moral - alteritatea, altruismul
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
că astfel Îi asigură o demnitate, uitînd faptul că, de cele mai multe ori, conștiința este un factor care tulbură adevărul (ex.: teama unora de propria conștiință, sau tendința altora de a suprasolicita valoarea adevărului prin scrupule de conștiință). * Suferința - factor de remodelare spirituală „Cine știe să sufere totul „poate Îndrăzni totul.” (Vauvenargues) Unii reflexologi merg chiar mai departe, spunînd: „A suporta Înseamnă a birui destinul nostru” (La Bulwer Lytton). Credem și noi că suferința conștiinței este generatoare de stări sufletești noi, necunoscute
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ocupării forței de muncă - interviu cu dl Eugen Blaga Politicile publice pentru romi - Mariea Ionescu Politicile de ocupare și formare profesională - abordare comparativă a sistemului din România cu cele mai relevante modele în Europa - Eugen Blaga Violența intimă: „Femeia criminal”. Remodelări identitare - Mihai Micle Alcoolismul. Strategii și politici de profilaxie și combatere - Ioan Popoviciu, Ana Salomea Popoviciu Incidența alcoolismului în familiile copiilor de vârstă școlară medie din municipiul Iași - Octavian Driga, Viorel Robu HIV (SIDA) și alte infecții cu transmitere sexuală
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Strategiei naționale pentru ocuparea forței de muncă 2004-2010, M.O. nr. 834/2004; Hotărârea Guvernului nr. 875/2005 pentru aprobarea Strategiei pe termen scurt și mediu pentru formarea profesională continuă 2005-2010, M.O. nr. 747/2005. Violența intimă: „Femeia criminal”. Remodelări identitare Drd. MIHAI MICLE, Institutul Național de Criminologie Identitate și identificare Rădăcinile violenței sunt foarte vechi. Violența a fost, probabil, dintotdeauna parte a experienței umane. Vechiul Testament începe, de fapt, cu un fratricid. Cain îl omoară pe Abel. Noul Testament se termină
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
avea ca efect scăderea tensiunii inerente oricărui mediu carceral, va intensifica controlul și securitatea, va reduce sancțiunile, va crea un climat favorabil calității serviciilor de reabilitare psihosocială a deținutelor. Munca trebuie să constituie (reprezinte) unul dintre factorii de bază ai remodelării și socializării progresive a deținuților. Deținuții nu pot fi lăsați de capul lor săptămâni, posibil luni de-a rândul, încuiați în celulele lor, indiferent cât de bune ar fi condițiile materiale în interiorul celulelor. O persoană căreia i se interzice mișcarea
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
doar în funcție de gravitatea penală a actului comis și gen, ci mai ales în funcție de vârstă, personalitate, înclinații, gradul de degradare morală și fizică, de deficitul sentimentelor social-morale (pervertire), de tehnicile de reabilitare psihosociale stabilite în cazul fiecăreia, de șansele inegale de remodelare - îndreptare pe care acestea le au. ● Modificarea pedepsei - în derularea pedepsei trebuie să se țină cont de atitudinea și gradul de transformare - îndreptare, de rezultatele ce se obțin în procesul de reabilitare psihosocială a deținutului(tei). ● Angajarea unui personal adecvat
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și ”funcția auxologică - de dezvoltarea fizică și psihică, funcția conativă - de împlinire a unor nevoi de mișcare și funcția integrativ socială” MIHAI EPURAN op.cit. (2005) ”Plastia” corporală MIHAI EPURAN (ibidem), de sorginte heteronomă sau autonomă (n.n.), rezultată prin modelarea sau remodelarea corpului uman, prin optimizarea marilor funcțiuni sistemice și organice, prin conotațiile sale de natură psihică, cu vechime milenară. Mens sana in corpore sano, devine astfel, un domeniu fundamental al activităților umane, în ansamblul lor, generând un model referențial a ceea ce
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
diabetici, spre exemplu din studiul Trandolapril Cardiac Evaluation Study (TRACE) au demonstrat beneficii similare ale pacienților diabetici și nediabetici la utilizarea IECA post-infarct și au arătat net că această terapie, la pacienții aflați după IMA, reduce dimensiunile zonei infarctizate, împiedică remodelarea ventriculară, scade riscul de moarte subită și reduce mortalitatea(67). În mod similar cu celelalte trei clase de medicamente prezentate mai sus, s-a arătat că pacienții diabetici beneficiază mai mult decât nediabeticii dacă tratamentul cu IECA este inițiat în
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
degradează colagenul, are loc o hipertrofie a miocitelor și se amorsează apoptoza celulară. Disfuncția endotelială asociată diferitelor structuri vasculare conduce în plus la agravarea disfuncției miocardice și la progresia tulburărilor până la constituirea tabloului clinic al IC și a modificărilor de remodelare ventriculară. Impactul diabetului asupra IC. Diabetul zaharat accelerează progresia bolii la pacienții la care IC preexistă, dar poate contribui și ca element în patogeneză, printr-o serie de modificări care vor fi detaliate în cele ce urmează. Ischemia miocardică. Diabetul
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]