1,373 matches
-
cu atât mai complexe cu cât tehnicile sunt mai avansate. Ansamblul acțiunilor de amenajare exprimă concret nu numai tendința modificatoare a societății umane, ci și intenția ei de a locui și a-și desfășura activitatea într-un mod nu doar rentabil, ci și protector față de ambianță. Cele mai vechi forme de amenajare sunt cele agricole, ele implicând în primul rând, resursele de sol și apă. În perioadele modernă și contemporană, industria, transporturile, turismul și procesul de urbanizare s-au impus mereu
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
ocupând un loc important în energetica actuală și în industria chimică. Deși alte categorii de combustibili (diferite tipuri de cărbuni, șisturi bituminoase) se află în rezerve încă destul de mari, tehnologiile de extracție și prelucrare a lor sunt, comparativ, mai puțin rentabile ca și gama produselor rezultate care este astfel mai restrânsă. În plus, uneori, zăcămintele se găsesc în condiții de exploatare dificilă, ceea ce le încadrează în aceeași categorie de resurse sărace. La nivel regional, există situații în care rezervele existente au
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
în condiții de exploatare dificilă, ceea ce le încadrează în aceeași categorie de resurse sărace. La nivel regional, există situații în care rezervele existente au fost epuizate sau au rămas în cantități atât de mici, încât exploatarea lor nu mai este rentabilă (spre exemplu, bazinul carbonifer franco-belgian, unele structuri petrolifere din Subcarpații românești sau din sudul S.U.A ș.a.). Multe zăcăminte de minereuri metalifere, ale căror concentrații principale sunt extrem de importante pentru economia actuală, prezintă aceeași tendință de reducere rapidă a
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
însă, prin inerție, populația va mai crește numeric încă multă vreme. Acesta este unul dintre motivele care au transformat țara într-un principal furnizor de imigranți. Creșterea aglomerației urbane Los Angeles este efectul unei atracții extreme, exercitate de dezvoltarea foarte rentabilă a unor activități industriale de vârf și a serviciilor. Concentrarea financiară realizată pe această cale a permis reinvestirea unor sume enorme, care au stimulat și mai puternic creșterea economică. Astfel, în această aglomerație urbană s-a realizat cel mai ridicat
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
o creștere majoră a cantității de krill din mările nordice, crustacee euphausiidae ce reprezentau cea mai mare parte de hrană pentru aceste mamifere acvatice. Unele specii de cetacee au fost vânate până la extincție iar altele până când nu a mai fost rentabil (extincție economică) (Tab. 2). 1.3 Strategia pan-europeană asupra diversității biologice Inițiativele Natura 2000 și EmeraldConvenția de la Berna sunt principalele instrumente pentru realizarea unei Rețele ecologice pan-europene. În Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cronică declanșează sărăcia, deoarece dezvoltarea fizică și intelectuală se va diminua, având impact direct asupra capacității de muncă. Prin urmare, sărăcia antrenează riscul: un individ sărac va ezita să se implice în activități economice riscante, care sunt adesea cele mai rentabile, datorită lipsei de resurse financiare. 1.3. Securitatea alimentară, autosuficiența alimentară, suveranitatea alimentară și siguranța alimentelor Securitatea alimentară este adesea confundată cu autosuficiența alimentară, suveranitatea alimentară sau siguranța alimentară. Prin urmare, se impune o definire separată a acestor concepte: 1
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
nivel social, datorită procesului de îmbătrânire și creșterii naturale negative a populației, la care se pot adăuga și migrațiile masive din ultimele două decenii. În plus, tendința de sporire a suprafețelor destinate culturilor tehnice (pentru producția de biodisel), mult mai rentabile din punct de vedere economic, pune o presiune negativă suplimentară asupra securității alimentare. De asemenea, vulnerabilitatea agriculturii vis-à-vis de schimbările climatice rămâne și ea importantă, avându-se în vedere lipsa infrastructurii pentru irigare și deficitul de finanțare/cofinanțare la nivel
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
uscate poate aduce beneficii. Cu toate că prețul porumbului este ridicat, faptul că poate fi depozitat și păstrat timp îndelungat, iar prin valorificarea produselor secundare se obțin beneficii substanțiale, face ca obținerea alcoolului etilic din porumb să fie în ansamblu o tehnologie rentabilă. In Statele Unite și Canada peste 90% din producția de alcool etilic este obținută din porumb, în timp ce în Franța cca 30% din alcool este produs din cereale, mai ales din grîu. TEHNOLOGIA FABRICĂRII ALCOOLULUI ETILIC DIN MELASĂ 5.1. MATERII PRIME
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
și Brejnev*. Mulțumită acestei politici, încă din anii 1960, URSS* urcă pe locul al doilea mondial în materie de producție de electricitate, după SUA. în acest context concurențial se înscrie construirea centralelor nucleare, cu începere din 1954, nici necesare, nici rentabile. Industria nucleară civilă fiind un derivat al industriei nucleare militare, acest domeniu este înconjurat de cel mai strict secret, inclusiv în epoca de glasnost, și numeroase accidente nucleare vor fi, de altfel, trecute sub tăcere. Cele patru reactoare ale centralei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în 1922. începând din 1928-1930, romanele utopice sunt recentrate pe modelul bolșevic, spre a servi de referință unică partidelor comuniste din lumea întreagă, și având, ca axă fondatoare, colectivizarea* și planul cincinal*. Dacă primul plan cincinal este cel mai puțin rentabil din întreaga istorie a industrializării*, trebuie să i se recunoască un succes total din punctul de vedere al propagandei. Vizitarea marilor șantiere - orașe, baraje, canale, uzine, ferme-model -, asociată cu cea a „satelor Potemkin”, confecționate de la zero pentru practicanții turismului revoluționar
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
legată de anumite produse și piețe. Unele considerații ale teoriei s-ar putea dovedi juste în acel moment. Dar nimeni nu împiedică firma, dacă situația o cere, să acceadă la noi produse, noi piețe, să caute mereu oportunități de investiții rentabile. Viața pare a demonstra că nu există o talie optimă a întreprinderii, cum încearcă să ne convingă teoria, că marile întreprinderi (giganții internaționali) n-au atins pragul de rentabilitate descrescătoare, ci dimpotrivă, continuă să se dezvolte și să caute noi
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
Obstacolele interne sunt, după părerea unor autori, mai importante decât cele externe. Să plecăm de la două supoziții: oferta de capitaluri și resurse umane este elastică (ele pot fi procurate de pe piață fără restricții, plătind prețul cerut); există posibilități de investiții rentabile în economie. Întreprinderea poate fabrica un produs sau altul, se poate poziționa pe un segment de piață sau altul. Dacă expansiunea este dificilă pe o piață oarecare, ea se poate orienta spre alta. Un mediu economic normal oferă fiecărei întreprinderi
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
stare de repaos", după expresia lui E. Penrose) din acest punct de vedere. Firma va căuta mereu expansiunea pentru a găsi o utilizare mai adecvată acestor servicii; ea nu va ajunge niciodată la momentul în care toate posibilitățile de utilizare rentabilă a factorilor sunt epuizate. Trei obstacole se opun, după Penrose, făcând imposibilă utilizarea deplină de către întreprindere a serviciilor disponibile: indivizibilitatea factorilor de producție, utilizarea specifică a factorilor și crearea de noi servicii odată cu expansiunea. (Este deci vorba de o creștere
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
lucrul acesta nu se datorează doar condițiilor de mediu. Este vorba de o fructificare incompletă a serviciilor existente în permanență în interiorul întreprinderii, cum am arătat până aici. Noile posibilități care apar în sânul firmei pot fi exploatate de o manieră rentabilă doar prin intermediul expansiunii. Pentru o întreprindere dinamică, a cărei conducere este dotată cu "spirit întreprinzător" există întotdeauna posibilități, chiar dacă mediul nu e foarte favorabil, chiar dacă economia stagnează sau regresează. Utilizarea factorilor este foarte importantă apropo de modul în care firma
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
unei noi mărci de produs vor întări imaginea firmei, lucru care va ușura lansarea mărcilor ulterioare. Orice întreprindere are ritmul său propriu de dezvoltare și nu este întotdeauna ușor pentru echipa managerială să găsească cele mai bune posibilități de reinvestire rentabilă pentru a asigura un echilibru între acest ritm și posibilitățile interne de susținere a creșterii. Cele mai periculoase pentru întreprindere sunt perioadele în care înregistrează o dezvoltare euforică, în care cifra de afaceri și profitul cresc spectaculos, precum și cele în
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
nișe conexe acestui domeniu. O întreprindere de construcții care se lansează în afaceri imobiliare poate fi un bun exemplu; 3. dezangajare. Este cazul unui grup care abandonează o serie de activități în care este implicat, fie pentru că nu mai sunt rentabile, fie pentru că nu mai au perspective de creștere. Resursele astfel disponibilizate vor putea fi utilizate pentru dezvoltarea activității principale sau pentru angajarea în alte activități; 4. diversificare concentrică. Un grup care se dezvoltă prin această strategie este preocupat de coerența
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
investiții pentru care se verifică relația b µ-p>i, în ordinea descrescătoare a ratei de creștere b µ-p. Aceasta este atât un interesul acționarilor, cât și al managementului; atunci când aceste proiecte se epuizează, întreprinderea va trece în revistă celelalte oportunităti rentabile (bµ-p>0), deasemenea în ordinea crescătoare a lui b µ-p. În această perioadă este în interesul proprietarilor o accelerare a ritmului de creștere prin mărirea ratei autofinanțării: renunțând la o parte din dividendele prezente ei vor putea încasa dividende mai
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
parte din dividendele prezente ei vor putea încasa dividende mai mari pe viitor. Dacă nu fac acest lucru, valoarea întreprinderii va tinde către o limită finită, rata sa de creștere fiind negativă; în momentul în care nu mai există proiecte rentabile, firma va stopa investițiile, distribuind beneficiile în totalitate sub formă de dividende. Dar acest lucru nu are legătură cu dimensiunea optimă, ci se datorează conjuncturii macroeconomice; întreprinderea va putea relua creșterea în momentul în care reapar oportunități rentabile. Modelele de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
există proiecte rentabile, firma va stopa investițiile, distribuind beneficiile în totalitate sub formă de dividende. Dar acest lucru nu are legătură cu dimensiunea optimă, ci se datorează conjuncturii macroeconomice; întreprinderea va putea relua creșterea în momentul în care reapar oportunități rentabile. Modelele de clasă B demonstrează încă o dată că pe termen lung interesele acționarilor coincid cu cele ale managerilor: creșterea întreprinderii înseamnă creșterea profitului și inclusiv a dividendelor. Abandonarea ipotezei actualizării perfecte (care afirmă că rata actualizării este constantă, nedepinzând de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
activitatea sa ar căpăta o complexitate prea mare și ar fi imposibil de gestionat; pe de altă parte, profitabilitatea sa de ansamblu ar fi pusă în pericol, deoarece nu toate modalitățile posibile de utilizare a resurselor din întreprindere sunt și rentabile. Deasemenea, lansarea firmei într-o nouă activitate (în scopul valorificării unor resurse neutilizate) implică în cele mai multe cazuri achiziționarea unor noi resurse, inexistente în întreprindere până în momentul respectiv, dar care sunt absolut necesare pentru desfășurarea noii activități. Nici aceste resurse nu
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
soluție la această problemă. Dezvoltarea sănătoasă a întreprinderii este condiționată de exploatarea oportunităților interne în concordanță cu posibilitățile oferite de mediul extern. Aceasta înseamnă că resursele dsponibile în întreprindere trebuie orientate către acele domenii de activitate care asigură utilizarea lor rentabilă. Toate cele spuse până aici ne determină să afirmăm că nu există în realitate ceea ce se numește o “dimensiune optimă” (sau o “stare de echilibru”) a întreprinderii, așa cum susține teoria neoclasică. În primul rând, o dimensiune optimă ar însemna o
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
mai înainte că așa ceva este imposibil de realizat. În al doilea rând, restricțiile impuse creșterii de condițiile mediului înconjurător (în special cele ale pieței) nu sunt niciodată imposibil de depășit: nimic nu împiedică firma să caute în permanență noi oportunități rentabile, noi produse, noi piețe, noi sectoare de activitate. O întreprindere “orientată spre creștere” va găsi întotdeauna posibilități de realizare a acestei creșteri, chiar dacă mediul exterior nu este foarte favorabil, chiar dacă economia cunoaște un regres. În plus, multe din constrângerile exterioare
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
exterioare au doar un caracteri temporar: în momentul în care ele dispar firma își poate relua expansiunea. Acest lucru este demonstrat, credem, de modelele de clasă B dezvoltate în capitolul al patrulea: atunci când firma nu mai găsește oportunități de investiție rentabile poate fi în interesul ei să înceteze creșterea; dar în momentul în care aceste oportunități reapar nimic nu o împiedică să o continue. S-ar putea vorbi cel mult de dimensiunea optimă a unei “fabrici” (sau unități de producție), dimensiune
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
monetară investită la un moment dat scade odată cu trecerea timpului - ceea ce este normal, având în vedere uzura fizică și morală -, dar per ansamblu profitabilitatea firmei nu cunoaște în mod necesar o scădere, deoarece mediul extern oferă continuu posibilități de investiție rentabile. Întreprinderea din modelele de acest tip se apropie mult mai mult de întreprinderea din lumea reală, care nu este legată pentru totdeauna de o anumită piață sau structură de producție, ci “se mișcă” în permanență spre noi domenii de activitate
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
vedere va fi mai profitabil ca profiturile firmei să fie reinvestite în altă parte (pe piața monetară, de exemplu). 6. Ținând seama de cele spuse până acum, firma va alege proiectele investiționale în ordinea următoare: (1) mai întâi, proiectele foarte rentabile, care asigură o rată de creștere a capitalurilor superioară costului acestora și (2) dacă aceste proiecte se epuizează firma se va orienta asupra celorlalte proiecte rentabile, evident în ordinea descrescătoare a rentabilității. În momentul în care nu mai există în
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]