1,370 matches
-
se pierd prin prescripție. ... 4. Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, arată că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că indemnizațiile care se acordă în temeiul Legii nr. 341/2004 au caracter reparator, neavând o consacrare constituțională. Prin urmare, legiuitorul este liber să stabilească modalitatea, cuantumul, condițiile și frecvența acordării acestor drepturi. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 4 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr.
DECIZIA nr. 301 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274078]
-
fi să avem în vedere numai cota de credibilitate de care se bucură în prezent Biserica. Mai mult decât atât, sprijinul acordat cultelor de Stat în vederea participării lor la viața socială a țării nu constituie un privilegiu, ci un act reparator față de perioada comunistă în care au fost îngrădite manifestările de ordin social ale cultelor religioase. Este un act de reintrare în normalitatea unei tradiții îndelungate a asistenței sociale patronate de culte, abuziv întreruptă de regimul comunist. În al doilea rând
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
Ordonanța de urgență nr. 94/2000 vizează doar imobilele înstrăinate după 22 decembrie 1989, deci reglementează natura măsurilor reparatorii într-o situație particulară și din acest motiv trebuie interpretat restrictiv. Textul nu vizează categoriile de bunuri pentru care se cuvin măsuri reparatorii, acestea fiind regăsite la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență nr. 94/2000, iar interpretarea contrară ar conduce la extinderea domeniului de aplicare al ordonanței de urgență. ... 69. În ceea ce privește existența unei ingerințe în dreptul de proprietate
DECIZIA nr. 12 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285406]
-
3. Școala generală (7-8 clase) 7. Facultate 4. Școală profesională 8. Altceva. Ce? 73. Ocupația 1. Agricultor 2. Muncitor (meserias) 3. Patron, director. 4. Tehnician, maistru, functionar 5. Ocupatii cu studii superioare 6. Lucrător în servicii, comerț. 7. Meșteșugar, mecanic reparator. 8. Alta ocupatie, care anume ? 9. Elev, student 10. Pensionar 11. Casnica 12. Șomer 74. Starea civilă: 1. necăsătorit 2. căsătorit cu copii; câți? 3. căsătorit fără copii. 4. divorțat. 5. văduv 75. Care este etnia dumneavoastră? 1. român 2
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Nu mai sunt demn În raport cu ceilalți. Nu mai merit nimic de la viață. Sunt un damnat. Întreaga situație, care mă Închide, mi se datorează mie. Sunt vinovat. Reversul situației tragice este mântuirea, salvarea care anulează vinovăția tragică, conferindu-mi În mod reparator posibilitatea de redobândire a identității mele pierdute. Este o reîntoarcere la starea anterioară. Tragicul Închide persoana, pe când mântuirea o deschide. În felul acesta, inseparabile una de cealaltă, tragicul și mântuirea sunt ipostaze ontologice complementare și, În esența lor, experiențe psiho-morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
reprezentării de sine trebuie considerată, În cazul acesta, ca având un rol pozitiv. Este funcția care uită și „repară” un trecut inacceptabil pentru persoana respectivă. În felul acesta „rănile” Eului sunt acoperite. Dar romanul individual nu este numai un „act reparator”. El este o dimensiune specifică oricărei persoane, chiar dacă a avut o viață normală, lipsită de accidente. Memoriile persoanelor În vârstă sunt atât subiective, cât și selective. Ne amintim cu plăcere de evenimentele, situațiile și persoanele agreabile și trecem cu ușurință
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
comise sau a unui act pe care am fost refuzat să-l facem. Pentru M. Scheler, ea este o „amintire dureroasă”, o remușcare care revine sau persistă În mod obsedant În conștiința individului. Ce este căința? Este ea un act reparator moral propriu-zis sau este numai o intenție psiho-morală a unui individ apăsat de vinovăție? Pentru F. Nietzsche, „căința este o iluzie internă”. M. Scheler o identifică cu remușcarea. De fapt, căința este regretul de a nu fi făcut un lucru
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este pus față-n față cu el Însuși și obligat să-și evalueze actele comise. Așadar, căința este un proces prin care sufletul se purifică, se vindecă, ridicându-se și recăpătându-și virtuțile pierdute. Ea este primul pas către actul reparator. Reparația este un efort intențional sufletesc și moral. Ea are tot un caracter simbolic ritualizat. Reparația este fie o Întoarcere În timp, fie o Încercare de depășire a timpului, În ambele situații În raport cu momentul comiterii acțiunii de care persoana se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este reparația morală În cazul culpabilității. Ca exemplu de reparație se poate menționa recunoașterea vinovăției sau restituirea unor obiecte furate În scopul eliberării celui care a comis aceste acte de presiunea propriei sale culpabilități etc. Doliul este tot un act reparator cu caracter simbolic și ritualizat. El este legat de pierderea unei persoane apropiate, a despărțirii mele de celălalt, care Îmi este apropiat. Orice despărțire este un act castrator, sau o frustrare, o pierdere. Doliul este simbolul durerii, al suferinței date
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
anulată și acțiunea imorală. Este o proiecție a culpabilității asupra obiectului. Ne punem Însă În mod firesc Întrebarea dacă, În mod real, culpabilitatea a fost lichidată. Obiectual da, dar din punct de vedere psiho-moral nu. Este necesar ca orice act reparator să restabilească echilibrul de comunicare psihologică și morală Între cele două persoane. Acesta este realizat prin iertare. Iertarea este recunoașterea și afirmarea dorinței persoanei vinovate de a se separa de culpabilitate, precum și acceptarea acestei recunoașteri și acordarea iertării de către persoana
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și acordarea iertării de către persoana prejudiciată, În același timp cu Înțelegerea vinovăției. Reparația este, În felul acesta, un act de restaurare simbolică. Scopul său este refacerea unor relații psiho-morale de comunicare pozitivă Între cele două persoane. Dar, În plus, actul reparator este și un proces de evaluare sufletească și morală, care pune vinovatul față-n față cu propria sa conștiință morală. O reconsiderare de sine, o reevaluare a conduitelor și actelor sale, care-l vor plasa Într-un alt registru de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
chinul este acceptat ca fiind o cale absolut obligatorie de parcurs. Nu poți spera În mântuire dacă nu treci tu Însuți prin nenorocirile pe care le-ai produs. Chinul are, În cazul acesta, semnificația simbolică a unui ritual de expiere, reparator. Mitologia chinurilor este plină de eroi și exemple: Danaidele, Sisif, Tantal, Oedip, Raskolnikov și seria este departe de a se Încheia. Ceea ce trebuie reținut este faptul că situațiile Închise ale vieții, ca și persoanele care Îi cad victime, nu sunt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Pătrunderea În intimitatea unei persoane se face, În cazul psihoterapiei, prin cuvânt, dar și prin sentimentele afișate de terapeut față de subiectul său. Cuvântul Își depășește, ca semnificație, rolul pe care-l are de obicei În comunicarea interpersonală. Cuvântul, În actul reparator terapeutic, este consolare, reparație, suport moral, Încurajare, având ca scop recrearea interiorității persoanei, ajutând-o să-și redobândească curajul și Încrederea În forțele Sale, puterea de a suporta și de a depăși limitele suferinței. În cazul oricărei terapeutici, cuvântul este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și sensul vieții tale. În aceste situații, apar fenomene compensatorii, atât psihologice, cât și de ordin moral. Separarea este o situație Închisă a vieții, care va fi compensată sau echilibrată de restaurare, ca situație deschisă a vieții. Restaurarea este actul reparator cu multiple aspecte psihologice și morale. Ea poate fi reprezentată prin Împăcare sau prin refacerea unității În cadrul unui nou cuplu. În felul acesta, restaurarea este actul de regăsire, de revenire la starea de normalitate, de echilibru sufletesc și moral al
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
din această perspectivă psihomorală, ajutorul celor aflați În dificultate ne apare ca o formă specială de atitudine și acțiune care se caracterizează prin iubire și deschidere sufletească. Ajutorul nu este numai o Întâlnire, ci și o intimitate, cu un caracter reparator și de restaurare a unor situații frustrante, castratoare. Cel care oferă o face și dintr-o datorie morală, ca o pornire proprie, dar și ca o atitudine, rezultat al educației sale. Nu putem lăsa În voia soartei semenul nefericit. Fericirea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de compensare a conflictelor nevrotice anterioare. 3. Împăcarea Se Înțelege prin Împăcare situația prin care o stare de tensiune, un dezacord sau chiar un conflict dintre două persoane sunt lichidate, restabilindu-se Înțelegerea, acordul dintre ele. Împăcarea este un act reparator. Despărțite prin conflicte, cele două persoane, În cazul În care a existat o anumită atracție simpatetică Între ele, vor regreta această ruptură și vor face eforturi de Întoarcere. În aceste cazuri, conflictul nu a fost interiorizat, ci a rămas ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dându-se satisfacție persoanei victimă, aceasta este reabilitată din punct de vedere psihologic, moral și social În urma prejudiciului care i-a fost adus de către agresor. Reparația este un act compensator, care Înlocuiește În mod real sau simbolic prejudiciul produs. Actul reparator, ca să poată fi eficient, trebuie să reproducă pe dos sau În sens invers actul prin care persoana victimei a fost prejudiciată. Este un fel de reîntoarcere la situația anterioară conflictului, o anulare a traumatismului psihomoral al victimei. Reparația prejudiciului nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
alteritatea o contrariază; tulburările psihomorale trebuie Înțelese, din acest punct de vedere, ca niște conflicte ale conștiinței morale care au violat natura persoanei, pervertind-o prin alteralitate; ieșirea din constrângerile conștiinței morale, ca act de eliberare, catharsis, moral, cu efect reparator pentru individ, se va face prin căință și remușcare. Din cele de mai sus, se pot desprinde următoarele concluzii: dincolo de imaginea de sine, și exclusiv psihologică, există și o valoare de sine, și exclusiv morală, care o dublează pe prima
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
1 plictisi nu de a-1 înfricoșa pe copil de aceea este contraindicat a folosi locurile întunecoase (debara, cămară, beci) ca loc de pedeapsă. „Repararea greșelilor” prin această metodă, copilul va trebui să își răscumpere greșeala prin activități sau atitudini reparatoare (să-și ceară iertare, săși recunoască greșelile, să se angajeze că nu va mai face asemenea fapte etc.). Pedeapsa fizică această formă de pedeapsă în general presupune dispariția comunicării. Ea reprezintă forma extremă de soluționare a problemei și este expresia
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
între „cauză” și „reacție” există o corespondență netă; - prezența terapeutului este justificată și necesară prin dublul rol exercitat de acesta: înlătura (anulează) cauza cu efectele acesteia și preia printr-un transfer pozitiv problemele conflictuale ale pacientului printr-un act terapeutic, reparator (restaurare). Tot în schema de mai sus se poate desprinde clar faptul că înțelegerea „reacției”, precum și a „patologiei reactive”, în general, este posibilă numai prin raportarea acesteia la istoria vieții individului, la psihobiografia acestuia (L. Binswanger, Y. Pélicier). Orice persoană
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aspect a fost remarcat de numeroși specialiști. Apar două noțiuni noi, specifice patologiei, care derivă din cele de mai sus, în explicarea mecanismelor reacțiilor: - agresiunea, care este o acțiune negativă, distructivă, cu rol patogen, - apărarea, care este o reacție pozitivă, reparatoare, cu rol restaurator, legată de principiul vital, deci sanogenetică. Orice agresiune presupune un agent traumatic, o „psihotraumă” care acționează din exterior asupra persoanei, având un efect nociv. Traumatismului, care acționează din exterior, i se opune abreacția, care este, cum spuneam
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este discontinuu. El are caracterul de ruptură, de intervenție bruscă, subită, de noutate, de surpriză, de salt; este o intervenție abruptă în existența persoanei. Orice păcat, ca vinovăție, implică fenomene de ambiguitate: neliniștea, angoasa, căința, regretul. Toate au un scop reparator: suprimarea păcatului, a culpabilității. Păcatul nu trebuie considerat ca o trecere de la bine la rău, ci ca pe o trecere de la starea de inocență - în care nu sunt cunoscute nici binele - nici răul, la domeniul de afirmare alternativă a binelui
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
zaharat, ingestiei crescute de proteine etc, între TA sistemică și presiunea capilară glomerulară se stabilește o relație lineară. Astfel, presiunea crescută în vascularizația renală conduce la hipertrofia capilarelor glomerulare și a celulelor mezangiale, ceea ce, la rândul său, induce un proces reparator mediat de citokine fibrogenetice și angiotensina II. Injuriile repetitive și procesele reparatorii conduc la glomeruloscleroză. Rolul angiotensinei II Angiotensina II (Ang II) deține rolul central în patogeneza injuriei progresive renale și este astfel, principala țintă logică terapeutică în încetinirea progresiei
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
adultă nu aparținem lumii decât în proporție de două treimi din individualitatea noastră și că o treime din noi încă nu s-as născut. Fiecare trezire naturală este pentru noi, în aceste condiții, o nouă naștere (Freud, p. 95). Efectul reparator al somnului este, de altfel, în mare parte legat de această întoarcere la «o stare paradiziacă», departe de agitația vieții, de neliniștile și de grijile cotidiene. Este interesant de remarcat cât de fericit și de destins pare cel care doarme
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
luăm în considerație faptul că, dincolo de partea preponderentă a determinismelor biologice, există și alți factori care ne vor îndemna să dormim. Nu ne vom ocupa de aceste considerații psihologice, ci vom analiza aspectele fiziologice și metabolice ale somnului. b) Somnul reparator, somnul regulator Pentru toată lumea, somnul intervine pentru «compensarea» unei activități sau a unui efort. În timpul somnului, organismul se odihnește, «recuperează» din activitatea pe care a depus-o. Este un fapt cunoscut de toată lumea, dar noi vom face o analiză mai
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]