5,064 matches
-
semne de oboseală, iar copilul se arăta dornic s-o țină așa mult și bine, Mariana strigă la el să se potolească și, ca să fie mai convingătoare, îl ademeni cu un portofel vechi de piele. La vederea portofelului, Ștefănel se repezi să-l ia din mâinile mamei sale, cu ochii lucind de încântare și, tot repetând "portopelu, portopelu", se așeză în poponeț pe dușumele și începu să-și facă de lucru cu obiectul căpătat, dând subit uitării pofta de zbenguială și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
mai mare era acasă cu Anicuța și cu Tudorel, care își făceau sârguincios temele (acum și Anicuța era școlăriță, intrase în clasa întâi), dar se ridicară în grabă de pe scaune în clipa când îl văzură apărând pe ușă și se repeziră veseli înaintea lui, de parcă l-ar fi văzut intrând pe Moș Crăciun în persoană: Unchiul Virgil, a venit unchiul Virgil!... Da mari v-ați mai făcut! îi lăudă Virgil și le dădu câte cutiuță cu bomboane. Copiii luară bomboanele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
o noapte întreagă de vorbă în cabinetul lui de la dispensar, poftindu-l să-l viziteze la locuința sa din București cel puțin o dată pe lună, dacă nu mai des. În fine, cu puțin înaintea plecării definitive din Brănești, Virgil se repezise și pe la mănăstire, ca să-și ia rămas bun de la General și de la Vică Scorțeanu. Ardeleanul îi declarase aproape cu lacrimi în ochi că el, Virgil, fusese prietenul lui cel mai bun de pe acele meleaguri și-i dăruise generos o damigeană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
în mișcare și că trenuri militare erau în drum spre Cehoslovacia. Într-o zi, spre prânz, un ofițer înalt, chipeș, blond, a bătut la poarta noastră. Am văzut-o pe Minodora făcându-se roșie ca para focului înainte de a se repezi la el ca să-l îmbrățișeze, strigând cu un fel de disperare în glas: "Vasili ! Vasili ! Vasili !". Vasili, căci frumosul tânăr ofițer cu grade înalte în Armata Roșie era cu adevărat el, cel care fusese ca și fratele Minodorei, cel a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
că e primăvară și răsădesc împreună câteva răsaduri firave de flori, cărora mama le rostește denumirile ca o alintare: "gura leului... ochiul boului... crăițe..." Și-apoi: "Au început să înflorească lăcră..." Cu denumirea neterminată a florii preferate pe buze, se repede spre poartă: "Simion ! Simion" Înregistrează vocea Teodorei care se suprapune peste cea a mamei : "Spirit al Isidorei, te cheamă, prin mine, fiica ta, Dora..." Nici un răspuns, măsuța rămâne nemișcată. Plină de umilință, Teodora reia chemarea: "Spirit al Isidorei, te rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
mânios, tovarășul Ilie părea acum și nedumerit, chiar încurcat și se scărpina la ceafă căznindu-se să își amintească ceva în timp ce răsfoia febril un dosar voluminos. Deodată, chipul schimonosit și ochii de viezure i s-au luminat și s-a repezit la un dosar pe care scria cu litere de-o șchioapă, în tuș negru, Propuneri exmatriculări pentru fals în declarații. De aici a extras câteva file scrise ca și cu laba gâștei și și-a frecat palmele ca semn al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ca să stăm noi drepți, ca prostănacii, în fața majurului nostru, pentru că nu putem să te liniștim sau să te facem să ciripești melodios despre ce puneți voi, vipere drăcoase, la cale?... Nici nu lua primul cetățean bine pauză, că se și repezea celălalt... Pune-ți limba la muncă, scorpion spurcat ce ești, c-o să spui și ce-ai supt clandestin la cățelele cartierului care te-au învățat să latri ca un turbat uns cu toate alifiile, hai, dă-i iute cu cip-cirip-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
s-a auzit glasul mamei lui Ucu, ridicându-se către cerurile cartierului: "Nenorociților, mi-ați omorât copilul, și-acum jucați teatru, îl îngropați cu onoruri! Nenorociților!..." Vigilent, prietenul meu civil, care uitase cu drag mâna pe urechea mea, s-a repezit spre fanfară, care, deodată, a băgat la greu sunete de trombon grav și trompete jalnice, de nu se mai auzea nimic din toată spovedania-bocet a mamei... Și-atunci când, lângă groapă, soldații au slobozit în aer, în onoarea lui Ucu, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
nenorocit ce ești, iar te-ai îmbătat ca porcul, iar vii fără niciun sfanț în buzunar, fără nicio fărâmă de pâine pentru copii?" Vasile nu zicea nimic. Se apropia șovăielnic de scările blocului, își lua un elan strategic și se repezea spre ele ca spre o redută pe care voia s-o cucerească. Strategia nu-i reușea mereu din prima, așa că făcea câțiva pași îndărăt, studia din nou obiectivul care trebuia luat cu asalt, își reconsidera, energetic vorbind, startul, și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
măture uraganul Donna, cu doi de n, a respirat lung, așa cum făceam noi la ora de gimnastică, după ce profesorul ne alerga ca pe niște iepuri. Detectivul și-a luat încă o porție de pradă din podoaba capilară și s-a repezit către Tony: " Ieși afară, nemernicule!"... Apoi s-a întâmplat ceva foarte curios: a trebuit să învăț încă două formule la chimie. Altfel, nu știu de ce, domnișoara nu mă avea deloc la inimă... Eram, în schimb, în grațiile profesoarei de franceză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Se pregătiseră mafioții pentru o bătălie decisivă. M-am făcut mic și m-am pierdut pe holurile școlii. Imploram spiritul Marelui Bronz care, prin simpla sa prezență, descuraja pe vremuri orice apetit războinic al adversarilor, deși, aveam să aflu, nu repezise măcar un singur pumn în falca vreunui adversar. Eram fricos, neputincios, speriat, inert... Cum stăteam rătăcit într-un colț, a venit o ceată de fete, cu glas disperat: "Z, numai tu poți să..." M-au luat pe sus. Era ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
bani, hârtii și celelalte. Noi nu ne pricepem la proces-verbal, " U-na bu-ca-tă plic Fi-ii mei...""... Dumnezeii mamelor voastre de... Când mâna pălăriosului nervos s-a ridicat asupra tatei, m-am simțit obligat, din spirit de gașcă, să prind viață. Am repezit gura către piciorul pălăriosului și mi-am înfipt colții atât de tare în el, încât, atunci când a început să urle, mi-a fost teamă ca nu cumva să-l trezească pe nea Onuț... Normal, pumnul lui a dat să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
colțul de jos, dreapta, pe lângă ființa aceea chircită, și versul acesta scris pentru posesorii de lupă... Uneori mi se pare că unul dintre apostoli a descoperit versul, că se încruntă la mine, că dintr-o clipă în alta se va repezi și ne va evacua din tablou. Dar eu am deja pregătit răspunsul, în speranța că nu vom fi expulzați, eu și versul: "Nu-i altceva decât obsesia noastră biblică, deșertăciunea deșertăciunilor..." Altfel, toate-s vechi și nouă toate. A. 21
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de cascada ei de întrebări nu putea scăpa. Înseamnă că a câștigat procesul. Da? —Hm! — Vezi a fost recunoscător totuși, nu-i așa? Cum nu primea nici un răspuns, s-a înfuriat: — Ce naiba, Ceci, de ce nu-mi răspunzi? Cecilia s-a repezit și-a strâns-o tare în brațe, cum făcea de atâtea ori, ca s-o determine să înceteze cu întrebările. Stai tu, că mi-ai întors mâna. Am să ți-o rup curioaso, i-a răspuns Cecilia, slăbind îmbrățișarea. În
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
aceasta. Nu se știe ce va fi în viitor. Poate întâlnește o altă fată, i se pune pata cum i s-a întâmplat cu mine, mă uită, chiar dacă acum mă iubește. Nu renunță la tine. N-ai văzut cum a repezit-o pe Georgeta cu care a avut relații intime și s-au iubit într-un timp. Poate că a fost doar o aventură ca și cu altele. — Nu, ei au fost mult timp împreună. Când se plictisește și de mine
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
iasă din tură, ca să plece să vadă cum poate s-o împace pe Cecilia. Domnule doctor, îl strigă asistenta pe când se pregătea de plecare, vă caută un domn. —Spune-i să intre, caută să se stăpânească Matei, ca să nu se repeadă în oameni cum se repezise în Cecilia. —Să trăiți, domnule doctor! —Salut! — Am venit cu nevastă-mea care are un nodul la sânul drept ca să vedeți dacă este cazul să se opereze. — E aici nevasta dumitale? Da, așteaptă afară. —Magda
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
să vadă cum poate s-o împace pe Cecilia. Domnule doctor, îl strigă asistenta pe când se pregătea de plecare, vă caută un domn. —Spune-i să intre, caută să se stăpânească Matei, ca să nu se repeadă în oameni cum se repezise în Cecilia. —Să trăiți, domnule doctor! —Salut! — Am venit cu nevastă-mea care are un nodul la sânul drept ca să vedeți dacă este cazul să se opereze. — E aici nevasta dumitale? Da, așteaptă afară. —Magda, a sosit doctorul Panduru? — Da
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
fac? Trebuie s-o împac, dar cum? Mă duc să-i cer iertare. Nu! Lasă să se liniștească, fiindcă e decepționată. Te duci mâine, poimâine, îl sfătuiau logodnicii. Acum cum este tensionată, s-ar supăra și mai tare,te ar repezi și ai strica totul. Las-i să se liniștească. Atât de bine ne-am înțeles, atât de surâzătoare a venit nu știu ce să-mi spună și eu, ca un idiot, am repezit-o, își dădea cu pumnii în cap Matei. Nu
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
tensionată, s-ar supăra și mai tare,te ar repezi și ai strica totul. Las-i să se liniștească. Atât de bine ne-am înțeles, atât de surâzătoare a venit nu știu ce să-mi spună și eu, ca un idiot, am repezit-o, își dădea cu pumnii în cap Matei. Nu te mai necăji că se va rezolva. A doua zi, s-a hotărât să meargă la Cecilia. A cumpărat un buchet de trandafiri albi, socotindu-i simbol al păcii și a
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Vă rog să mă scuzați, acolo este locul meu. M-am grăbit, dar totuși am întârziat.... Mulțumesc!) Recunoaște vocea și se ridică brusc și în spate o vede pe Cecilia. —Cecilia, draga mea, unde mergi? este extrem de surprins. —Matei! Se reped unul la celălalt, se îmbrățișează cuprinși de o profundă emoție, se sărută prietenește de câteva ori și-și șterg lacrimile de bucurie. Pasagerii, intuind sentimentele a doi tineri care nu s-au văzut demult, îi aplaudă cu zâmbetul pe buze
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
cu cuvinte frumoase, că am trecut pe nesimțite peste momentul de care mă temeam. Noi am fost tot timpul împreună, obișnuiți unul cu altul, pe când voi ați stat mai mult separați, de aceea mă gândesc că Matei fie a fost repezit, fie a fost stânjenit. Stânjenită am fost eu. El a fost atât de atent, de răbdător cu mine, atât de tandru, încât ne-am dăruit unul altuia cu toată dragostea, simțindu-ne fericiți, împliniți. Mă bucur pentru voi. Acum nu
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
nici celui mai gelos îndrăgostit, încât, dându-se brusc jos din pat, într-o tulburare ce îmi este cu neputință s-o ilustrez - căci, în cazul acesta, priceperea și talentul meu nu mă ajută -, cuprins de o poftă necumpătată, se repezi avid, agitat, cu lacrimi în ochi și cu sughițuri puternice, să revadă imaginea nespus de dragă sufletului său. Traseul i se păru infernal, nesfârșit de lung. Dau asigurări că asta era doar în închipuirea bolnavă a lui Anton. În drum
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
fâlfâire de fluid în nemărginire și, arcuindu-și buzele într-un zâmbet cristalin, abia lăsă să i se întrevadă pe chip o licărire palidă de speranță umilă. Dintr-odată, pierzându-și ambii rațiunea - întrucât dragostea nu poate fi raționalizată -, se repeziră unul spre celălalt, așa cum se reped apele Nilului în sezonul ploios. Doar o clipă apucă Carla să murmure, cu glasu-i melodios și fermecător, numele bărbatului, căci buzele li se și porniră într-o încleștare purificatoare, încât sărutul ținu o secundă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
arcuindu-și buzele într-un zâmbet cristalin, abia lăsă să i se întrevadă pe chip o licărire palidă de speranță umilă. Dintr-odată, pierzându-și ambii rațiunea - întrucât dragostea nu poate fi raționalizată -, se repeziră unul spre celălalt, așa cum se reped apele Nilului în sezonul ploios. Doar o clipă apucă Carla să murmure, cu glasu-i melodios și fermecător, numele bărbatului, căci buzele li se și porniră într-o încleștare purificatoare, încât sărutul ținu o secundă, sau un șir de veacuri - nu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ademenitor la acesta la început, acum devenise întru totul străin și rece față de mine. Practic, mă lăsasem afundat într-o lehamite absolută, dar tăcută încă... Într-o dimineață, mi s-a întâmplat să ajung un pic prea târziu și, intrând repezit în biroul meu, i-am găsit pe toți ceilalți colegi avocați Istorisiri nesănătoase fericirii 73 înăuntru. O clipă am rămas tăcut în nemișcare, mirându-mă și schimbând timid priviri fugare cu fiecare dintre ei. Starea de spirit, în clipele acelea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]