14,075 matches
-
motor de mașină, apoi altul și din ce in ce mai multă zarva. Pe străzi începură s-apară cei cu mașini. Zeci, apoi sute de mașini, alergând bezmetice, toate din centru spre barierele orașului. „Dacă au mașini le dă mâna” s-auzeau din ce in ce mai des replici izvorând din rândul pietonilor porniți cu tot felul de geamantane și boccele. La creșele de cartier, copiii se adunaseră deja în curte. Educatoarele plecaseră pe la casele lor. Copiii plângeau. Odată cu apariția părinților, planșetele se amplificau. Rând pe rând, copiii erau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de a nu începe să vorbesc singur, semnul senilității, recit în gând. Dar asta e altă poveste. Deci asistând la repetiții și sorbindu-l din ochi pe Răzvan după câteva repetiții am ajuns sa stiu pe de rost nu numai replicile lui Răzvan, ci și ale celor cu care el dialogă, lucru care avea să mă salveze la bacalaureat. Dar asta am să o povestesc peste câteva clipe. Piesa a avut succes și toată lumea a fost mulțumită, mai ales eu care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Specialiști cîtă frunză, cîtă iarbă, împărtășesc aceeași linie a raționamentului: pornesc de la aparentele dezavantaje ale filmului (lungimea, povestea, modul de filmare manual relativ obositor pentru spectator) pentru ca apoi să relateze cît de bine funcționează sutura și cît de adevărat sună replicile. Aș spune mai degrabă că prima observație e cauza, iar a doua, efectul. Iar aceste comentarii indică faptul că lungmetrajul a trecut testul plauzibilității și nu din cauza realismului. E adevărat că modul de filmare al lui Oleg Mutu ține de
O moarte care nu dovedește nimic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10562_a_11887]
-
finalul, aproape soporific din punctul de vedere al angajaților spitalului, este o contradicție live a ritmului "E.R". Mai mult, proporțional cu modul în care medicii încep să se miște din ce în ce mai mult cu încetinitorul, apar din ce în mai multe replici negru-umoristice, necesare tocmai pentru a umple spațiul pe care îl umpleau pînă atunci cuvintele protagonistului. Să închei cu canadienii de la "Eye Weekly". Se numără printre puținii care și-au dat seama de abundența de detalii semnificative din film. Ei observă
O moarte care nu dovedește nimic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10562_a_11887]
-
dar ceea ce mi-l făcea indigest cu totul era reputația lui că îi scria discursurile lui Ceaușescu. Știu că unii dintre colegii mei de generație s-au întîlnit cu el, iar una dintre mizeriile acelei întîlniri era de a schimba replicile dintr-un film care "trecuse" prin mai multe etape ale filtrării, dar care nu putea fi dat pe piață din cauză că anumite replici nu erau conforme cu linia oficială. Nu intru în detalii fiindcă nu am văzut filmul cu pricina, care
Textierul lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10608_a_11933]
-
mei de generație s-au întîlnit cu el, iar una dintre mizeriile acelei întîlniri era de a schimba replicile dintr-un film care "trecuse" prin mai multe etape ale filtrării, dar care nu putea fi dat pe piață din cauză că anumite replici nu erau conforme cu linia oficială. Nu intru în detalii fiindcă nu am văzut filmul cu pricina, care n-a fost difuzat niciodată. Pe Dumitru Popescu îl știam numai de la televizor, cu aerul său suficient și arogant, de mare preot
Textierul lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10608_a_11933]
-
face firesc și intens, nestingherit, cu ritm, poftă și umor, cu stîngăcii normale, pune lucruri în relație, face corespondețe și comentarii, descrie, își amintește, abia reflexiv uneori, alteori doar pune o întrebare și o lasă acolo... Oameni, întîmplări, situații, gesturi, replici, imagini de la TV, articole din ziare, totul merită povestit, capătă sens prin și în povestire. La antipodul tipului de scriitor autist, introvertit, revoltat și rupt de lume, Sorin Stoica avea nevoie de comunicare, trebuia să împărtășească. Asaltat de întîmplările zilnice
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
care, prin articolele lui de mare cruzime, îndeamnă la jaf și orori. Un altul, azi necunoscut, Silviu Lazăr, umbla cu revolverul la șold, urlând că trebuie să curețe țara de putregai. "Și eu care-l consideram pe el un putregai", replică P. M. Asemenea fapte, să le zicem detalii, nu formează obiectul istoriei. Ele aparțin memorialisticii spiritului de observație și sensibilității diaristului, care știe să le pună în relief, completându-l, pe un alt plan, pe omul de știință. Odată cu anul 1940
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
criticul de film de la New York Times" reproșa subțirimea poveștii, lipsa de plauzibilitate a premisei și catastrofa finalului. Există un filon de absurd care străbate tot scenariul, la nivelul contrastului dintre sentimentele pe care personajele le nutresc unele pentru altele și replicile tăioase pe care le schimbă, sarcasmul ajungînd să fie echivalent cu afecțiunea. Or, această situație în sine nu e tocmai plauzibilă, așa că are nevoie de un context tot cu susul în jos. Oricum, repet și accentuez: verosimilitudinea unui film se
Culmea reconstrucției piscinei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10581_a_11906]
-
care volumul o descrie; sau, mai bine zis, vine din adâncul acestei lumi, ieșind la suprafață în discursurile și comportamentele noastre, în politica de șpriț sau de bere, în diplomația cordial-imorală, în demascarea guvernului asasin și exaltarea presei independente... Nenumărate replici, personaje, episoade din comediile și Momentele lui Caragiale sunt actualizate de admiratorul lui contemporan, în contexte predominant pozitive. Cu una sau două excepții (visul lui Trahanache, bunăoară, interpretat ca un coșmar al legalismului asbolut, al soțietății cu prințipuri), opera magistrului
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
Adică, arte vizuale și arte scripturale! Altfel spus, Virgil Dumitrescu studiază portrete, tabieturi, ecouri în posteritate și că într-un puzzle de expoziție propune variante de limbaj adecvate sași poată înrăma fiecare dintre noile gânduri durabile, în consens sau în replică. Până aici, poemele (și nu poeziile!) de o stringenta modernitate, prin cadența și limbaj studiat îndeaproape, îl recomandă pe Virgil Dumitrescu drept... pictor în vorbe, din școala caligrafilor persani. Toate cuvintele din această carte răspund unor horațiene epistole. Extrag (sincopat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
treacă peste ele senile și Pașii fetei morgane. Nuntași Întâmplările se desfac din coaja Precum stânjeneii Plantați pe linia orizontului descrescător. În nume propriu Dau alertă maximă Și ...vin contrabandiștii de aur Cu podiumul de premiere la subsioara. Nu dau replică În ziarele cu fiare ucise în lupta inegala! În perechi perfect comestibile Peștii cinei de taină fac volute Prin burtă corabiei militare. Tragem linii franțe În cretă asfaltului. Desenăm din memorie Nuntă universală și... Alaiul asta ne urmărește pas cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sufletul pur si etern, de o candoare inefabila. Rotundul cărții este evident. Incipitul exprimă spiritul creatorului pregătit de jertfă:,,Plâng în limba română și tac: e primăvară în cuvinte!”. E gata oricând să răspundă solicitărilor circumstanței sau CLIPEI, cu o replică uneori efemera (martori infideli ai clipei), alteori, menită să sfideze timpul cu o desăvârșire intransigenta (,,Din supunere oarbă, sfințească-mi-se Clipă!”). Câtă emoție înfiorata fulgera interogațiile care primesc și răspuns din nevoia de aflare a cunoașterii!,,Poet? Nicidecum! Sunt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
motor de mașină, apoi altul și din ce in ce mai multă zarva. Pe străzi începură s-apară cei cu mașini. Zeci, apoi sute de mașini, alergând bezmetice, toate din centru spre barierele orașului. „Dacă au mașini le dă mâna” s-auzeau din ce in ce mai des replici izvorând din rândul pietonilor porniți cu tot felul de geamantane și boccele. La creșele de cartier, copiii se adunaseră deja în curte. Educatoarele plecaseră pe la casele lor. Copiii plângeau. Odată cu apariția părinților, planșetele se amplificau. Rând pe rând, copiii erau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de a nu începe să vorbesc singur, semnul senilității, recit în gând. Dar asta e altă poveste. Deci asistând la repetiții și sorbindu-l din ochi pe Răzvan după câteva repetiții am ajuns sa stiu pe de rost nu numai replicile lui Răzvan, ci și ale celor cu care el dialogă, lucru care avea să mă salveze la bacalaureat. Dar asta am să o povestesc peste câteva clipe. Piesa a avut succes și toată lumea a fost mulțumită, mai ales eu care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
decît în spectacolele din țară ale lui Vlad Mugur. În ,Scaunele", o montare care mă urmărește, în ,Livada de vișini", ,Așa este (dacă vi se pare)". Ionesco, Cehov, Pirandello. Trei lumi complet diferite, trei tipuri de limbaj ce aduc altfel replica pe scenă, aceeași rigoare în interpretare, aceeași umilință a căutării despre care vorbeam, curiozitate și deschidere în jocul Magdei Stief, atent asamblat de Vlad Mugur. Nu de mult, la Landshut, un oraș foarte aproape de München, a avut loc premiera cu
Șoaptele măștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10023_a_11348]
-
răspuns parțial și insuficient, deoarece recurge, ca interpretare completă, la argumente explicite câmpului activităților muzicale. Un prim argument, implicit muzical, se referă la modelul de organizare a acestora și ne orientează spre faptul că școlile naționale europene apar ca o „replică” etnică a filonului dominant în acea perioadă a tradiției componistice austro-germane, iar nu a tradiției italiene (implicată în tumultul Risorgimento) sau franceze (care trăia „febra” revoluțiilor post-iacobine). Cuvântul-cheie a acestei relații este replica. Și atunci, referirea la argumentul mimetic ar
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
un moment dat, teza unui policentrism cultural, favorabilă centrelor modeste cum ar fi România, rimînd cu doctrina de partid și firește opunîndu-se ,integrării" europene pe care cei numiți n-au ezitat a o pune în umbră. Atunci, mărturisește S. Damian, replica mea n-a prea avut ecou, am fost catalogat drept invidios, vindicativ, orb la valoare". Să reținem această predilectă respingere a discuției inconvenabile din partea lui Gabriel Liiceanu, cu ajutorul unor termeni umorali precum ,invidios", ,resentimentar". Dar cum se manifestă d-sa
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
că au existat și suverane care au știut să aplece urechea. I-aș mai reproșa ceva Sofiei Coppola (regizoare, scenaristă și producătoare a peliculei). Hibridizarea - mai exact încrucișarea dintre un studiu de personaj (principalul) și o biografie partizană, observați celebra replică despre cozonac, și doritoare să îndrepte erorile percepției de pînă acum - are mereu riscurile ei, iar în cazul acestui film ele își ițesc capetele peste tot. Regret să spun dar, dacă e să iei la puricat structura, Propunerea australiană (aduce
Frivolitate versus machism by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10052_a_11377]
-
de rea-credință sau, poate, doar dezorientată, copleșită de negativisme circumstanțiale, reținută în a vedea și exploata imagistic jumătatea plină a paharului unei istorii mai complexe și mai robuste decât suntem dispuși să concedem deocamdată." (pp. 179-180). La finalul piesei, pe replica și indicația eternului polițai ("Curat constituțional! Muzica, muzica!"), se aud "urale tunătoare". În timp ce Zoe și Tipătescu "contemplă de la o parte mișcarea", "toată lumea se sărută, gravitând în jurul lui Cațavencu și lui Dan-danache, care se strâng în brațe, în mijloc". pierdută și
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
Dragomir, Oana Zăvoranu, Adriana Bahmuțeanu, Irinel Columbeanu, Vasile Turcu, Adrian Mititelu, Gheorghe Ștefan, Claudiu Răducanu, Teodor Atanasiu, Florin Călinescu. Voluntar sau involuntar, toți aceștia reușesc să stârnească hohote de râs la aproape fiecare apariție publică. Dintr-un motiv sau altul, replicile lor s-au clasicizat, fac parte din inestimabilul patrimoniu al tranziției, au devenit componente de bază ale memoriei noastre (a)culturale. După savurosul său Ghid al nesimțitului în care a descris in extenso fețele și modalitățile de exprimare ale mitocăniei
Clasicii decerebrării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10067_a_11392]
-
exprimare ale mitocăniei anonime în anii tranziției, Radu Paraschivescu întregește tabloul cu o inestimabilă colecție de perle din lumea celor care prea des cuvântă în presa scrisă și audiovizualul vremii noastre. Aproape toți am auzit sau am citit în ziare replicile halucinante rostite de oamenii zilei. Unii au râs cu poftă, alții și-au făcut o cruce mare, cu toții le-am comentat în familie sau cu prietenii. Apoi, cu siguranță, ne-am văzut de ale noastre și le-am uitat sub
Clasicii decerebrării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10067_a_11392]
-
filmat sau a unui microfon, eroii tranziției devin prolicși, simt nevoia să ofere adevăruri universale, nu au nici un fel de îndoieli. Vorbele se revarsă nestăvilit fără a mai ține cont de logică, semantică sau gramatică. Citite la rece toate aceste replici debitate parcă de oameni aflați în starea de trezie (o fi având și becul roșu de la camera de filmat efectele sale hipnotice) nu pot stârni decât homerice hohote de râs. Acestea nu vor fi însă niciodată în măsură să ducă
Clasicii decerebrării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10067_a_11392]
-
România tranziției trebuie să-și extirpe simțul ridicolului. Discuția teoretică ar putea continua, dar ar fi păcat. Până la urmă tot exemplificările sunt cele care fac sarea și piperul demonstrației. Din capul locului trebuie spus că umorul care se degajă din replicile unora și altora dintre eroii acestei cărți provine din zone diferite ale gândirii (mă rog, atâta câtă este). Asocierile logico-semantice sunt mereu surprinzătoare, așteptarea cititorului este adesea prinsă pe picior greșit, fapt menit să păstreze intactă cota de interes a
Clasicii decerebrării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10067_a_11392]
-
prin intermediul unui post de televiziune: "Nevastă-mea este o femeie care, oricâte greșeli aș face, tot o iubesc". Obișnuite cu aerul rarefiat al înălțimilor spiritului, vedetele noastre sar direct, fără complexe, la enunțul apoftegmatic. Tonul sentențios nu lasă loc de replică, nici măcar de gândire. Și cine o poate contrazice pe Loredana Groza atunci când rostește un mare adevăr, rod al multor ore și zile de meditație: Pentru femei, un sutien adevărat este ca laptopul pentru un bărbat". Sau pe Irinel Columbeanu când
Clasicii decerebrării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10067_a_11392]