2,674 matches
-
50):1.000= 2.900:1.000 = 2,9 Iar varianța: ceea ce conduce finalmente la valoarea: σ = 1,044 Deci, în medie, pe gospodărie revin 2,9 persoane, iar abaterea mijlocie de la acest reper este de aproximativ o persoană. 2. Reprezentativitatea unui eșantion probabilistictc "2. Reprezentativitatea unui eșantion probabilistic" Fie x o caracteristică de tip cantitativ, definită pe o populație de volum N, a cărei valoare medie urmărim s-o estimăm prin studierea unui eșantion de volum n. Extrăgând un eșantion
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
1.000 = 2,9 Iar varianța: ceea ce conduce finalmente la valoarea: σ = 1,044 Deci, în medie, pe gospodărie revin 2,9 persoane, iar abaterea mijlocie de la acest reper este de aproximativ o persoană. 2. Reprezentativitatea unui eșantion probabilistictc "2. Reprezentativitatea unui eșantion probabilistic" Fie x o caracteristică de tip cantitativ, definită pe o populație de volum N, a cărei valoare medie urmărim s-o estimăm prin studierea unui eșantion de volum n. Extrăgând un eșantion oarecare, vom obține o medie
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ca eroarea de eșantionare într-o cercetare efectivă să fie nulă, și de aceea cercetătorul trebuie s-o poată evalua, adică să știe cât de „bun” este eșantionul de volum dat și ales cu o procedură oarecare, deci să calculeze reprezentativitatea acestuia. Firește, va fi vorba totdeauna de o evaluare, căci un calcul exact nu este posibil, de vreme ce unul din termenii diferenței, , este necunoscut (altfel n-ar mai avea rost cercetarea). Pentru a putea transpune în termeni matematici noțiunea de reprezentativitate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
reprezentativitatea acestuia. Firește, va fi vorba totdeauna de o evaluare, căci un calcul exact nu este posibil, de vreme ce unul din termenii diferenței, , este necunoscut (altfel n-ar mai avea rost cercetarea). Pentru a putea transpune în termeni matematici noțiunea de reprezentativitate, vom pleca de la următoarea experiență mentală. Să ne imaginăm că, pe rând, extragem tot câte un eșantion de mărime n, din populația de volum N. Aceste eșantioane sunt supuse de fiecare dată cercetării, stabilindu-se consecutiv un șir de valori
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
aceeașivariabilă la nivelul eșantionului cercetat, pe care o notăm cu σ'. Formula utilizabilă va fi: care ne arată că e vorba doar de o estimare a erorii standard. În practică, vom utiliza pur și simplu formula: (2) Cu acestea problema reprezentativității este rezolvată. Având un eșantion simplu aleatoriu, cu reintroducerea individului extras în urnă, de mărime n, și o variabilă x, care la nivelul eșantionului respectiv conduce la o valoare medie și la o abatere standard σ', atunci, cu ajutorul formulei (2
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
0,4 = 1,32 ani. Atunci vom spune, cu riscul de a greși de unu la mie, că vârsta medie a populației este între 33,68 ani și 36,32 ani. 3. Alte aspecte privind reprezentativitateatc "3. Alte aspecte privind reprezentativitatea" 3.1. Estimarea proporțiilortc "3.1. Estimarea proporțiilor" Întregul discurs din paragraful precedent a fost construit pentru a răspunde la întrebarea cum se estimează, cu ajutorul eșantionului, valoarea medie a unei caracteristici. Se observă că, dacă într-o cercetare avem mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a unei caracteristici. Se observă că, dacă într-o cercetare avem mai multe caracteristici cantitative, pentru fiecare dintre ele avem câte o eroare standard specifică și deci un interval de confidență propriu. Aceasta înseamnă că eșantionul nostru are o anumită reprezentativitate, pentru fiecare variabilă în parte. În cercetările sociologice se pune, cu o foarte mare frecvență - în special în anchete și sondaje -, problema estimării unor proporții în populație, adică procentul celor care au o anumită trăsătură. Vom arăta, în câteva cuvinte
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
un exemplu simplu, vom presupune că, pe un eșantion de 1.600 de persoane, s-a obținut o frecvență de 20% (adică q = 0,2) a celor care se declară gata să voteze cu un partid. În acest caz, calculul reprezentativității este imediat. Mai întâi, se estimează eroarea standard cu formula: . ceea ce înseamnă 1%. Apoi se alege un nivel de probabilitate, să zicem P=0,95, căruia îi corespunde o eroare maximă de 2e. Se trage concluzia că există 95% șanse
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mărime întrece mult efectivul eșantionului, n, radicalul raportului este un factor ce corectează de o manieră aproape imperceptibilă valoarea lui e obținută în cazul precedent. Deci apariția efectivului populației în formula (4) nu introduce, propriu-zis vorbind, acest efectiv în calculul reprezentativității. În cazul eșantionării prin stratificare, vom presupune că populația este împărțită în s straturi, de mărime N1, N2, ..., Ns și că din fiecare strat se alege un subeșantion cu efectivul n1, n2, ..., ns. Dacă subeșantioanele sunt proporționale cu mărimea straturilor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
1. De aceea, de regulă, se prezintă doar fragmente din asemenea tabele, cu valorile corespunzătoare pragurilor de probabilitate cel mai des folosite, așa cum procedăm și noi în Anexa 4. 5. Câteva greșeli frecvente privind reprezentativitateatc "5. Câteva greșeli frecvente privind reprezentativitatea" Vom încheia acest capitol mai tehnic și mai arid cu câteva precizări și considerații de natură practică, cu scopul de a evidenția unele chestiuni care nu sunt corecte - sau în întregime corecte - atunci când se prezintă, se analizează ori se interpretează
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
eșantionare. Prima idee care trebuie reiterată este aceea că doar eșantionarea strict probabilistică permite calculul erorii maxime; orice eșantion a cărui alegere încalcă exigențele purului hazard este în situația de a nu putea fi evaluat din punctul de vedere al reprezentativității sale. Or, se știe că în practica sondajelor fie se lucrează cu eșantioane pe cote (deci fără pretenția de a fi probabilistice), fie, dacă se vrea un eșantion probabilistic, din momentul proiectării sale și până la finalizarea cercetării se pierde practic
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
diferenței între perechile de valori. Oricare cercetător cunoaște importanța unui asemenea demers și știe că pentru realizarea lui are nevoie de eșantioane cât mai mari, pentru că numai așa are șanse să descopere diferențe semnificative. Iluzia multor profani este aceea că reprezentativitatea eșantionului se păstrează pe fiecaresubeșantion, dat fiind faptul că subeșantioanele reprezintă aceeași proporție din subpopulația corespunzătoare pe care o reprezintă eșantionul întreg din populația totală. Am subliniat caracterul eronat al acestei idei în capitolul anterior și nu mai insistăm asupra
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
3. Alegerea eșantionului Problemele eșantionării, inclusiv o serie de aspecte practice ale acestei operații, au fost expuse în cele două capitole special dedicate acestei chestiuni de maximă importanță pentru anchetă și sondaje. Acolo am insistat poate exagerat de mult asupra reprezentativității eșantionului, având mereu în minte ca formă tipică de anchetă pe cea care se apropie de sondajele de opinie, cu funcție de descriere cu precizie a unei situații sau de predicție a unui comportament (electoral, în speță). E vorba deci de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
oameni se uită la televizor, cât de mult și cât de des o fac, ce urmăresc și cum apreciază emisiunile urmărite etc. O astfel de cercetare de stabilire a audienței nici nu are sens decât pe un eșantion de mare reprezentativitate, dată fiind finețea detaliilor ce trebuie surprinse cu acuratețe. La fel vom proceda dacă ne interesează opinia cetățenilor despre o lege adoptată în Parlament, despre o decizie a unui organism social de conducere etc., dar și dacă urmărim să descriem
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
organism social de conducere etc., dar și dacă urmărim să descriem modul de trai al oamenilor, comportamente și habitudini, condiții de muncă și de viață ș.a.m.d. Există însă și alte genuri de studii care nu reclamă neapărat o reprezentativitate în sensul statistic descris, căci ele urmăresc descifrarea unor aspecte de mai mare generalitate și uniformitate. De regulă, aceste din urmă cercetări au ca obiectiv explicarea unor mecanisme sociale, a unor relații, comportamente sau atitudini. Poate părea paradoxal, dar realmente
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mare generalitate și uniformitate. De regulă, aceste din urmă cercetări au ca obiectiv explicarea unor mecanisme sociale, a unor relații, comportamente sau atitudini. Poate părea paradoxal, dar realmente cercetările cucaracter explicativ sunt mai puțin „pretențioase” din punctul de vedere al reprezentativității (căci putem presupune că raporturile esențiale dintre fenomene se regăsesc în orice eșantion) decât cele cu caracter descriptiv, care încearcă să reproducă în proporții exacte toate tipurile de manifestări. Un exemplu în sprijinul ideii de mai sus îl găsim în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
un număr oarecare de caracteristici A,B, ..., reprezentând factori cu o posibilă influență asupra lui X, atunci, cu mare probabilitate, orice altă caracteristică Y, ce diferențiază cele două loturi, devine cauză prezumtivă pentru X. În toate aceste situații, grija de reprezentativitate a eșantioanelor este una minoră, alte condiții trebuind să fie prioritar îndeplinite. S-a presupus că influența lui Y asupra lui X (sau alt gen de relație) se evidențiază mai clar în acest fel și că alte elemente care se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
textul raportului, ne spune Caplow, trebuie să fie convingătoare în următoarele privințe: 1. că metodele, tehnicile și instrumentele folosite sunt adaptate problemei; 2. că eșantionul - aspect deosebit în anchetă, de mărimea căruia depinde sensibil costul cercetării - are un grad de reprezentativitate satisfăcător, precizându-se și limitele de confidență pentru valorile calculate, și nivelul de probabilitate cu care diferiți parametri sunt semnificativi; 3. că metodologia cercetării poate fi reluată și de către alți cercetători, în scopul verificării concluziilor obținute, de unde rezultă că este
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
elemente, în rândul cărora V. Boșcaiu (1995, p. 150) invocă următoarele șapte: a)chestionarul; b) procedura de alegere a eșantionului; c) fișele de lucru ale operatorilor; d) baza de date obținută în urma aplicării chestionarului; e) studiul (statistic și sociologic) al reprezentativității eșantionului; e) descrierea procedurilor de determinare a ponderilor (dacă e cazul); f) dosarul prelucrărilor statistice solicitate. Dintre aceste elemente, am atrage atenția, în mod deosebit, asupra așa-ziselor fișe de lucru ale operatorilor, în fapt, „foile lor de parcurs”, pe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
adică 88,9%) au participat la anchetă". Echipa noastră a preferat să aleagă un număr mai mic de unități (în funcție de anchete, între 86 și 14), trase la sorți din zonele reprezentative pentru diversele situații (eșantion ideal tipic), dar a căror reprezentativitate în interiorul eșantionului este mai mare: chestionăm câte trei clase pe nivel (trei de-a cincea, trei de-a șasea etc.). Adică, în loc să chestionăm două clase dintr-un gimnaziu, chestionăm cel puțin douăsprezece. Tragerea la sorți nu ni se pare cea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și în școlile din ZEP. Pentru a studia variațiile între tipurile de școli și în special variațiile în interiorul școlilor situate sau nu în ZEP, putem utiliza eșantionul global de 6 175 de observații, eșantionare ideal-tipică având o altă formă de reprezentativitate decât eșantionarea prin cote. Cea mai interesantă este variația în interiorul unui tip și între tipuri. Totuși, pentru a da un tablou general al acestei evoluții, incluzând toate tipurile sociale, acest eșantion a fost redresat pentru a asigura paritatea la nivelul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
educație prioritară (ZEP) și celelalte? Vom compara evoluția între școli în 1995, 2000 și 2003, în funcție de situarea lor în ZEP sau nu, și vom folosi în acest scop eșantionul global în care variabila ZEP este "forțată", pentru o mai bună reprezentativitate ideal-tipică a elevilor din medii defavorizate. Reluăm aceeași metodă pentru a compara rezultatele între școlile situate în ZEP și cele situate în afara ZEP: un tabel al mediilor încrucișate rezumă evoluția climatului din școli în funcție de apartenența sau neapartanența la o zonă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Trăsăturile cercetării cantitative * Cauzele și efecte să fie izolate cu claritate, de aceea condițiile sub care fenomenul și relațiile studiate se produc sunt controlate cât mai strâns posibil. * Relațiile teoretice operaționalizate corespunzător. * Eșantioane selectate aleator din populații pentru a asigura reprezentativitatea acestora. * Măsurarea și cuantificarea riguroasă a fenomenelor; de exemplu, fenomenele observate sunt clasificate după frecvența și distribuția acestora. * Designul cercetării (eșantionarea, metodele și procedurile alese etc.) exclude influența cercetătorului cât mai mult posibil. Afirmațiile generale sunt făcute cât mai independent
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în corpuri reprezentative influențează în mod pozitiv modalitatea în care problemele lor ajung pe agenda publică și în care femeile ajung să se perceapă drept un grup cu interese distincte. Această lucrare se adresează însă în principal cauzelor lipsei de reprezentativitate a femeilor și analizei lor critice, astfel încât această ultimă secțiune are un caracter asumat concis și orientativ. În cadrul acestui studiu au fost analizate din perspectiva feministă consecințele unei viziuni dihotomice a relațiilor dintre spațiul privat/public și natură/cultură. Până când
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
politică sunt dovedite de experiența altor țări. Pentru a avea însă un sistem eficient de reprezentare a intereselor de gen, cel mai activ trebuie acționat la nivelul partidelor. Acestea trebuie să aibă un sistem de promovare care să includă și reprezentativitatea de gen. Tot partidele sunt cele prin intermediul cărora se poate realiza și atât de necesara capacitare a femeilor, și promovarea/susținerea unui feminism autoafirmativ. Dezvoltarea unor organizații de femei puternice în cadrul partidelor va avea drept efect nu doar o creștere
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]