22,650 matches
-
capitala Austriei, unde ministrul de Externe refuză să primească scrisoarea oficială a principelui Cuza. Alecsandri a publicat, în Convorbiri literare din 1878, scrierea memorialistică despre Istoria misiilor mele politice. Dl Teodor Vârgolici, bunul meu coleg de breaslă și prieten, a reprodus-o într-o foarte bună ediție la Editura Gramar, însoțind-o de așa-numita "corespondență diplomatică" reprodusă de d-na Marta Anineanu în al optulea volum al ediției Alecsandri, apărut în 1981 la fosta, odinioară falnica Editură Minerva, azi, din
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
în Convorbiri literare din 1878, scrierea memorialistică despre Istoria misiilor mele politice. Dl Teodor Vârgolici, bunul meu coleg de breaslă și prieten, a reprodus-o într-o foarte bună ediție la Editura Gramar, însoțind-o de așa-numita "corespondență diplomatică" reprodusă de d-na Marta Anineanu în al optulea volum al ediției Alecsandri, apărut în 1981 la fosta, odinioară falnica Editură Minerva, azi, din păcate, năruită de un patron veros și falit. E bine, e chiar foarte bine că Editura Gramar
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
Cronicar Protejarea limbii române Presa cotidiană a reprodus, nu demult, dezbaterile din Senat pe tema unui proiect de lege referitor la protecția limbii române. (Cronicarului i se pare, în paranteză fie zis, că infinitivul lung - protejarea - ar fi mai energic și mai potrivit în context). Proiectul este propus
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
citate care nu îngăduie nici cel mai mic dubiu asupra convingerilor tinerelului. Tirajul infim al acestui ziar nu-l transformă într-o primejdie publică, dar asta nu e o scuză pentru cei care îl scriu. * Mai multe cotidiane centrale au reprodus declarația președintelui Iliescu, după ce a fost acuzat de sprijinire a terorismului Hamas de către CV Tudor, anume că acesta din urmă ar avea "reacții intempestive". Reacțiile intempestive ale lui CVTudor în ceea ce îl privește pe Ion Iliescu sînt mai degrabă sistematice
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
a mai publicat nimic valoros) de o critică emasculată de practicile cenzurii comuniste, prozatorul își iese din pepeni (e anotimpul potrivit) și se răfuiește public cu directorul revistei care a găzduit cronica și cu acela al unui cotidian care a reprodus-o și a comentat-o malițios. Autorul cronicii fiind la început de carieră și puțin cunoscut, scriitorului îi făcea trebuință o companie mai celebră ca să-și justifice furia de care s-a lăsat cuprins ca Ahil Peleianul. Să admită el
Scriitori, critici și țuțări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15865_a_17190]
-
într-un ziar din București (în redacția căruia lucrează - printr-o coincidență, bineînțeles, nesemnificativă - nevasta unuia dintre membrii juriului), a apărut lista integrală a premiilor. Ca să nu mai vorbim de faptul că în alte ziare, în alte zile, s-au reprodus fragmente - interpretate tendențios - din discuțiile în care s-au antrenat membrii juriului pe parcursul procesului de votare. Dacă ar avea onoare, aceia care n-au păstrat caracterul confidențial al deliberărilor și-ar da acum demisia din Uniunea Scriitorilor. Apare însă un
Ochiul magic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15861_a_17186]
-
eroic. Dar cultura nu trebuie să fie rezultatul actelor de eroism, ci al unora cît se poate de obișnuite. Urînd revistei La mulți ani!, încheiem cu cîteva cuvinte din admirabilul editorial inaugural scris de Perpessicius acum treizeci de ani și reprodus parțial de Al. Condeescu: "Ti- tlul acestei publicațiuni, Manuscriptum, denumește, în forma lui solemnă, nu numai acea tortură dulce a manuscrisului care a muncit pe marii și pe micii scriitori, de la noi și de pretutindeni, dar și ceva din "farmecul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
o duminică tomnatică, pe alee, dădusem nas în nas cu directorul școlii, profesorul Bălăcescu. Îmbrăcat în negru, cu pălăria turtită pe frunte, cu mâinile la spate, se oprise, la salutul meu respectuos, întrebându-mă mirat: "Ce cauți tu, aici, băiețică?" Reproduc întocmai cuvintele. De emoție, mi se întipăriseră în minte pentru totdeauna. Ce să fi răspuns la o asemenea întrebare?... Vinovat, fără să știu de ce, lăsai ochii în jos. A doua zi, luni, povestind întâmplarea în cancelaria profesorilor, aveam să aflu
Variații pe aceeași temă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15874_a_17199]
-
pupincurist ceaușeștian, evident că orice atac o găsește nepregătită. Dar problema e, totuși, în altă parte. E mai puțin important că Gheorghe Buzatu se comportă la Institutul de la Iași ca pe propria moșie. Probabil că el nu face decât să reproducă modelul instituit chiar la centru. Important e că în România anului 2001 aberația nu e percepută decât atunci când deversează. în fond, textele lui Vlad Hogea nu sunt inedite. Ele au circulat - și încă în tiraje substanțiale - în revistele de inspirație
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
și pios al admirației fără limite, oferind, nonșalant și comic, informații despre autopsia poetului alăturate convingerilor lui: După părerea doctorilor, moartea a provenit din apoplexie. Eminescu a fost conservator în vederile lui politice." Clișeele stilistice romantice din scrisori sau poemele reproduse aici și sobrietatea administrativă a dărilor de seamă despre cheltuielile legate de nevoile materiale ale poetului, o 'moldovenească' revolută a unor documente sau scrisorile redactate în germană, graiul elitei epocii, recompun, mozaicat, tabloul încă incomplet a biografiei lui Eminescu. Volumul
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
-l amintea Tudor Vianu în 1944: "Ne-am întâlnit la Iași, în uniforme militare. Era vremea războiului. Camil Petrescu fusese rănit de două ori. Cine vrea să știe cum arăta Camil în vremea aceea să privească fotografia pe care o reproduce Călinescu în Istoria Literaturii române. în cele ce urmează dorim să prezentăm câteva documente identificate în arhivele militare, menite să întregească momente din biografia sublocotenentului Camil Petrescu. Primele documente parcă vin să confirme sentimentul tânărului ofițer, explicabil de altfel în
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
între poetul pakistanez Allama Iqbal și Mihai Eminescu. Allama Iqbal n-a fost cu strictețe contemporan cu poetul român (a trăit între 1867-1938), dar îi seamănă în multe privințe (inclusiv fizionomic, după cum reiese din fotografiile preluate din presa pakistaneză și reproduse în această pagină a României literare). A fost și el poet și filosof, a studiat în Vestul Europei și s-a repatriat pentru a fi de folos culturii țării lui (însăși ideea creării unei țări distincte, Pakistan, îi aparține). Lansarea
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
punctul de alimentare sînt chiar ochii ei." Andrei Codrescu spune, în scurta prezentare pe care o face acestei antologii, lucruri atît de exacte despre poezia lui, își caracterizează atît de precis toate aceste cinci perioade, încît nu pot să nu reproduc într-un fel aici cuvintele lui. Foarte semnificativă mi se pare această permanentă raportare la biografia proprie, la condițiile materiale în care s-a dezvoltat un anumit tip de poezie. Asta dă poemelor o lipsă de gratuitate cuceritoare și face
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]
-
subiective. Mai degrabă putem spune cui nu folosește: elevilor (principalii "beneficiari" nu, căci i-ar obliga și pe ei la o gândire șablonardă, i-ar forța să revină la acele comentarii prefabricate, pe care să le memoreze și să le reproducă papagalicește; adevăraților profesori în nici un caz (aria de alegere ar fi mult prea restrânsă). E drept că programa le permite - cum spuneam - să abordeze și alte texte literare, dar, în condițiile în care bibliotecile școlare sunt așa de sărace (dacă
Cui folosește pasul înapoi? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/15931_a_17256]
-
pericolul extremismului, al căderii în fanatism și în radicalism violent, la limita legii. Dar la fel de adevărat este că tocmai nuanțarea exagerată a... mesajului nostru politic ar putea duce la pierderea încrederii în noi din partea electoratului naționalist", am citat din textul reprodus de Florin Diaconu, în JURNALUL NAȚIONAL, semnalînd și noi Parchetului această carte atentat.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
se întoarce în țară, adică în 1861, memorii de călătorie - București și Stambul. Schițe din Ungaria, România și Turcia. Dar nu activitatea diplomatică și nu aceste memorii l-au salvat de la anonimat, ci hazardul. Mai toate manualele de literatură română reproduc, atunci când e vorba de geneza Luceafărului, următorul citat din Eminescu: "în descrierea unui voiaj în țările române, germanul K. povestește legenda Luceafărului. Aceasta e povestea. Iar înțelesul alegoric ce i-am dat este că geniul etc.". Germanul K. e Richard
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
răcoare. * De la Chișinău ne vine primul număr din ACCENTE, săptămînal liber, în care nr. 26 din ROMÂNIA LITERARĂ are parte de o recenzie binevoitoare. Mulțumim frumos! Chiar pe prima pagină, drept motto la un articol din Groapa demnității noastre, sînt reproduse cîteva cuvinte ale noului președinte al Republicii Moldova. Și ele se referă la literatură (ca să vezi ce-i preocupă pe comuniștii de azi și de ieri!): Noi nu vom insista să fie scrise poezii și cîntece despre marile isprăvi ale comuniștilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]
-
cărți ale lui Petru Dumitriu, Rendez-vous au jugement dernier și Incognito, dezlănțuiră în presă atacuri dirijate de același organ, omnipotent. Poetul Ion Vinea, supărat că fusese lașat de Petru Dumitriu, nu ezită să se pună în slujba Securității, scriind pamfletul reprodus în România literară. Labilitate, oscilație morală tipică. Pe Ion Vinea aveam să-l văd prima și ultima dată la palatul Mogoșoaia. El apăruse însoțit de M., o fată băiețoasă, simpatică, folosită de securitate pentru abordarea scriitorilor mai în vârstă afirmați
De partea lui Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15987_a_17312]
-
Mircea Mihăieș N-au trecut nici trei săptămâni de când evocam impresiile unui prieten ce încă lucrează la Ministerul Educației. Îi reproduceam atunci cuvintele amare ce descriau noul profil al funcționarului aciuit în posturile decizionale ale acestei atât de importante instituții: el spunea, cu amărăciune, că tipul uman dominant este unul caracterizat de răutate și rea-credință duse la absurd. Nu credeam, însă
Iarna venețiană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16010_a_17335]
-
avut inițiativa de a-mi înmîna corpolenta ediție I.L. Caragiale, în două volume. Înainte de toate se cuvine menționat că, în această frumoasă ediție tip Pleiade (hîrtie biblie și formatul) e cuprinsă întreaga operă a bătrînului Caragiale. În primul volum e reprodusă toată dramaturgia și versurile, și în al doilea proza literară. Mărturisesc, din capul locului, bucuria de a mă reîntîlni cu o ediție critică, bogat și îndelung comentată. Cei trei distinși editori (d-nii Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hîrlav), prin migălosul
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
e, totuși, fatalmente limitat, mă voi opri exclusiv la primul volum al ediției. Firește că sumarul respectă împărțirea operei literare în volumele publicate de scriitor în timpul vieții și o secțiune întreagă e consacrată postumelor, încheiată cu titlul atribuit "Ultimele cugetări" reproduse din al treilea volum (1962) al ediției Rosetti, Cioculescu, Călin, unde se și da o descripție a manuscrisului, între timp rătăcit. Iată, de pildă, un fragment semnificativ din Note și comentarii privind receptarea în epocă a nuvelei O făclie de
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
lui proprie și trebuie să rămînă cu vederea înlătuntrul ei. Eu sunt ca publicul cel mare, receptiv pentru toate prismele, numai să fie curate în transcrierea razelor". Zamfirescu, umilit, revine de două ori către Maiorescu în aceeași chestiune (și editorii reproduc scrisorile după manuscrise și nu după ediția, plină, apreciază ei, de erori de transcriere a ediției de corespondență Maiorescu-Duiliu Zamfirescu). În a doua scrisoare (prima revenire), autorul romanului Viața la țară (care apare tot în 1898) scrie: "În primele timpuri
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
în 1889-1890, și astăzi nedreaptă și neînțelegătoare, nepricepînd, de fapt, mai nimic din întreaga creație caragialiană? Și că și-a supraevaluat, jenant, propria operă care, oricum ar fi interpretată, nu se află deasupra celei a lui Caragiale bătrînul? Dar am reprodus acest schimb de opinii epistolare, pentru a releva cît de fals se poate răsfrînge valoarea operei unui mare scriitor în opțiunile unuia cu mult mai modest care avea despre creația sa o năstrușnică apreciere penibil suspusă. Apoi Gherea, dar, mai
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
a străinilor ce -au invadat țara...ospitalitate... Traduc din franceză, în dezordine, cîteva dintre locurile comune care îmi sar în ochi la răsfoirea unei antologii intitulate La Roumanie vue par les français d'autrefois. O ediție elegantă, a cărei copertă reproduce o imagine interbelică din Micul Paris: Calea Victoriei. Antologia include aproape optzeci de texte în limba franceză, scrise de călători, politicieni, academicieni și scriitori francezi de altădată, cu grijă selectate și decupate, ca aceștia să-și exprime mai ales sentimentele de
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
viață (un anume gen de viață din care nu trebuie să lipsească mătușile, prietenii, mai ales cei de condei, Kafka, Tolstoi, Dostoievski, Balzac, Malraux, dar și Marin Preda, Labiș și Sonata op. 111 de Beethoven, plus redacțiile, plus iubirile, plus...) reproduce în una din cărțile lui intitulată, nu întîmplător ,,Sonatine", următorul citat dintr-un autor mai degrabă necunoscut: ,,Absența unei boli psihonevrotice e probabil un semn de sănătate, dar nu unul de viață." Înclin și eu să cred că (mai ales
Angoase by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15644_a_16969]