1,025 matches
-
București, făcute în aceeași perioadă sub patronajul arh. Stație Ciortan. Maniera neo-românească devine de asemenea și retorică oficială a școlii de arhitectură din București, chiar dacă deja tinerii viitori arhitecți se gândesc mai degrabă la arhitectura modern(ist)ă decât la rescrieri ale trecutului pentru uzul prezent. Stripped classicism încercarea de a surpasa însă caracterul stânjenitor - prea pitoresc și mignon, adică rezistent la monumentalizare - al acestei arhitecturi s-a produs tot sub patronajul versiunii locale de stripped classicism - primul adevărat stil internațional
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
Italia fascistă, promovat deja de nume celebre acolo: Piacentini (la clădirea Senatului Universității din Roma), sau Michelucci 22. Și, ca și piețele lui Piacentini, planul de urbanism al Bucureștilor din 1935, la care lucrase floarea arhitecturii și urbanismului românești, preconiza rescrierea din temelii a structurii urbane a târgului medieval proliferat acromegalic care erau, sunt încă, Bucureștii. Intervențiile majore în țesutul urban medieval, considerat "haotic" (din perspectiva unui regim de ordine și control societal totalitar) urmăreau un proces de upgrading urbanistic: "îndreptarea
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
Bulevarde, de felul celui numit Magheru/ Bălcescu astăzi, bordate de îndelungi block-haus-uri, apar în anii treizeci ca din pământ și dau seama mai degrabă despre un mod de viață al boemei aristocrației tinere decât despre vreun "proiect total, politico-estetic, de rescriere a realității", așa cum definea undeva Boris Groys încercarea avangardei -a celei arhitecturale constructiviste în primul rând - de a inventa, construind pe ruinele celei vechi, o realitate alternativă. Cu perspectivele lor lungi date de benzile continui de ferestre, cu garsonierele lor
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
SGBD trebuie să asigure un minim de obiective. 1. Asigurarea independenței datelor - trebuie privită din două puncte de vedere: independența logică - se referă la posibilitatea adăugării de noi tipuri de înregistrări de date sau extinderea structurii conceptuale, fără a determina rescrierea programelor de aplicație; independența fizică - modificarea tehnicilor fizice de me morare fără a determina rescrierea programelor de aplicație. 2. Asigurarea redundanței minime și controlate a datelor - stocarea informațiilor în bazele de date se face ast fel încât datele să nu
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
două puncte de vedere: independența logică - se referă la posibilitatea adăugării de noi tipuri de înregistrări de date sau extinderea structurii conceptuale, fără a determina rescrierea programelor de aplicație; independența fizică - modificarea tehnicilor fizice de me morare fără a determina rescrierea programelor de aplicație. 2. Asigurarea redundanței minime și controlate a datelor - stocarea informațiilor în bazele de date se face ast fel încât datele să nu fie multiplicate. Totuși, pentru a îmbu nătăți performanțele legate de timpul de răspuns, se acceptă
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
XVI-lea, S.Th. Botnaru Modernismul interbelic, George Bădărău Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poetica teatrului modern. Luigi Pirandello și Matei Vișniec, Nicoleta Munteanu Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
frumusețea sau măreți personajului (...). Cealaltă este funcția ilustrativă - scriitorul trimite la un tablou cu care personajul seamănă și astfel îl ajută pe cititor să vadă mai clar cum arată acesta", Idem, pp. 91-92. 23 Idem, p. 100. ------------------------------------------------------------------------- PARODIA LITERARĂ. ȘAPTE RESCRIERI ROMANEȘTI Foucault, cunoașterea și istoria 2 1 EKPHRASIS Poezie mistică românească 2 3 226 225 Cuvânt-înainte Argument Ekphrasis și descriere Imagine și literatură în critica românească din perioada 1960-1995 Lumea într-o imagine Un tablou din galerie Refugiile ekphrastice și
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
din propriul ei punct de vedere - cultural, profesional, științific. În felul acesta nu va fi o instituție numai pentru studenți, ci pătrunzând în mijlocul vieții (cu urgențele și pasiunile ei) se va impune ca o forță spirituală superioară". ------------------------------------------------------------------------- PARODIA LITERARĂ. ȘAPTE RESCRIERI ROMANEȘTI Foucault, cunoașterea și istoria 2 1 BISERICA ȘI ELITELE INTELECTUALE INTERBELICE 212 213 Introducere Regența Patriarhală Problema Pascală (1928-1929) Biserica și politica Învățământul religios Logos ortodox Biserică, Tradiție și națiune Abordarea interconfesională Arheologia confesională Actualitatea Predaniei Cunoașterea religioasă Știință
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
XVI-lea, S.Th. Botnaru Modernismul interbelic, George Bădărău Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poetica teatrului modern. Luigi Pirandello și Matei Vișniec, Nicoleta Munteanu Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ideea „intensificării luptei de clasă în timpul construcției socialismului”, ceea ce justifică teroarea*. El își încoronează această teorie publicând în 1938 Materialismul dialectic și materialismul istoric - o viziune sumară și mecanicistă a marxismului - și Tratat de istorie a PC(b)US - o rescriere pro domo a istoriei bolșevismului. își completează opera de transformare a marxism-leninismului în dogmă publicând Probleme ale leninismului, o culegere îmbogățită mereu cu noi reflecții pe marginea problemelor de actualitate. După război, el le adaugă unele teorii extreme, cum ar
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
structurii genului textual, adică o reprezentare a elementelor și a ordinii lor, dar și o cunoaștere generală a conținutului evenimențial al secvențelor obișnuite. Pornind de aici, s-a realizat gramatica povestirii care, într-o manieră simplă, conține ansamblul regulilor de rescriere și de transformare pentru definirea structurii canonice a povestirii, deținute de membrii unei comunități culturale. Ceea ce pun în practică subiecții este schema care cere anumite așteptări, schema care nu face decît să reflecte regularitățile formalizate în manieră ideală ale unor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un ajutor în evadare, ci pentru a afla "care-i era datoria”, adică pentru a decide care era obiectul ei, care era prioritatea ei. Scenariul clar cu cinci roluri conturat mai sus se dovedește a fi astfel susceptibil la o rescriere, în care viața ei actuală, aspră ("acum cînd se pregătea s-o părăsească, n-o mai găsea chiar așa de neplăcută”), grija față de tatăl ei, ("Uneori putea să fie foarte drăguț”), promisiunea făcută mamei ("să-i țină pe toți laolaltă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
se războiește, cheltuind muniție (argumente) din belșug, cu suporterii acestui "termen sofistic", refuzând net "dieta compusă din postmodernismul cinic" (Camille Paglia). Dar "trece" prin Deleuze, Rorty, Foucautt, prin ceea ce numește "postmodernismul înalt" (în frunte cu Vattimo, Lyotard, cel care cerea "rescrierea modernității"), pentru a nota că problema-cheie este transcendența. Nu ignoră nici semnalele autohtone, fișând conștiincios revoluția poetică optzecistă, noul antropocentrism, paradoxurile postmodernității românești. Conceptul cu pricina, atingând clasicizarea (epuizarea, de fapt), suportând presiunea altor modernisme (hiper-, paraetc.), a deschis calea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să ne detașăm de o transcendență goală, de reacții mimetice la nivel de epidermă. Nu întâmplător ne reamintește el însuși J.F. Lyotard, care a dat consistență termenului, a renunțat la el, creatorul termenului a renunțat la el, pronunțându-se pentru "rescrierea modernității". Postmodernismul consideră că ființa ca "Dasein" nu mai are nevoie de nici un fel de transcendență care să o susțină. Departajându-se de tradiționalism și modernism, exegetul a încercat să propună un temei antropologic nou, omul concret bacovian, trăind într-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
identicului. J. Derrida, G. Deleuze, M. Foucault au încercat să răspundă cum e posibil ceva nou în simulacre. În individualismul postmodernist, tendința este dispariția persoanei, pe când în antropologia creștină, omul este unic, cu o identitate inconfundabilă. Transmodernismul regăsește identitatea arheală. Rescrierea modernității profesată de Lyotard ce poate fi altceva decât parodierea, imitarea ironică, adică reprezentarea-joc? Schimbările istorice sunt schimbări de măști, resortul obscur rămânând același egoismul. "Respingând erezia manieristă a simulacrelor, Lyotard nu mai crede necesară ipoteza morții lui D-zeu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Este ceea ce a pozat pentru generații, grupări și secte literare în eliberarea prin post-. Și nu în mântuirea prin post, adică prin apel la trans-. Postmodernismul, ca fază crepusculară a modernismului, l-a convins pe Lyotard să facă apel la rescriere, iar pe Habermas să facă trimitere la tentativa de închidere a proiectului neterminat al modernității, în ciuda disputei dintre cei doi. De aici se naște și stupefacția lui Ion Bogdan Lefter care, invitat în 1991 la Seminarul de la Stuttgart cu tema
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
paradigme principale, și anume tradiționalismul, modernismul și postmodernismul, ultimul reprezentând doar faza crepusculară, de decădere a modernismului. Chiar François Lyotard, care a consacrat acest termen, în anii '80, a afirmat că postmodernismul nu este de fapt decât un fel de rescriere a modernității, rămasă astfel precum un proiect neconcluzionat, după opinia lui Jürgen Habermas. Astfel, după două decenii de zgomotoasă afirmare, postmodernismul se afla în declin, iar după 1990, se poate vorbi deja de sfârșitul postmodernismului... Se pune deci întrebarea legitimă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sunt echivalente structural, îndeplinind aceleași rosturi politice și fiind produsele acelorași principii de construire a memoriei colective. Piața memoriei colective și limitele hetorodoxiei istoriografice. Implozia regimului totalitar nu doar că a antrenat în cele din urmă un amplu proces de rescriere a trecutului (Culic, 2005), ci a creat condițiile pentru o mutație decisivă survenită la nivel infrastructural. Pluralizarea discursurilor despre trecut, cauționată de autoritățile statale prin introducerea principiului manualelor alternative în pedagogia românească, a avut ca efect direct constituirea unei "piețe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
un sistem politic la altul" (p. 1). Ansamblul de practici care compun arsenalul procedural al justiției tranziționale cuprinde intentarea de procese juridice, stabilirea de "comisii ale adevărului", reglarea mecanismelor de reprezentare și participare politică (în special prin instituirea mecanismului lustrației), rescrierea istoriei oficiale, deschiderea accesului la dosarele secrete, reparații materiale și financiare acordate victimelor fostului regim, precum și instaurarea unor noi simboluri publice prin schimbarea numelor străzilor, ridicarea de statui, construirea de memoriale și elaborarea de ceremonii comemorative (vezi și Stan 2013
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a acestuia, spiritul fiind, în ultimă instanță, gândirea care se gândește doar pe sine. La Hegel putem recunoaște aspecte ale unei "metafizici a cunoașterii" de tip aristotelic, așa cum la Husserl, în Erfahrung und Urteil / Experiență și judecată, putem recunoaște o "rescriere" a Analiticii secunde, în partea sa care se ocupă de constituirea cunoștinței și, în acest context, de experiență. Aparent pe alte fundamente decât cele fenomenologice, ideea lui Frege despre judecată ca un "mediu" nesaturat și cea a lui Wittgenstein despre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
enorm în dezvoltarea noastră profesională, abia atunci comunitatea dascălilor de engleză, care fusese ceva abstract până atunci, a devenit o realitate concretă, s-au format rețele, au apărut primele asociații profesionale, au fost demarate proiecte naționale și regionale importante, de rescriere a manualelor de limba engleză, programe doctorale precum LANCdoc șamd. Inerția instituțională, lipsa de transparență și de apetență pentru reforma de substanță și nu de formă de la nivelul Ministerului Educației au frânat și temporizat semnificativ eforturile combinate ale specialiștilor și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
doar liderul comunist Lucrețiu Pătrășcanu fusese activ implicat în această acțiune, iar PCdR, având sub 1000 de membri, o aderență populară redusă și o capacitate logistică pe măsură, ocupa în acel moment un loc insignifiant pe scena politică românească. Însă rescrierea în cheie ideologică a istoriei partidului va transforma ziua de 23 august 1944 într-un moment fondator al legitimității acestuia (Dej: 1956, 100, 831; Dej: 1960, 21; Dej: 1962, 104; Ceaușescu, I. Tucă, Ionescu, Duțu: 1985, 31-45; Enescu: 1979, 15-49
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
UE, pentru semnarea tratatului privind frontiera și tratatul politic de bază face parte dintr-un scenariu mai amplu. Să vedem care sunt condițiile în care fostul diplomat român și-a depășit fișa postului, completând cu indecență „fișa prostului”: a) Începutul rescrierii istoriei în Rusia, în care Polonia e vinovată de declanșarea războiului, fiindcă nu a satisfăcut cerințele lui Hitler. Nu mai este condamnat pactul Ribbentrop - Molotov, iar b) Amenințările Rusiei la adresa României, făcute direct sau prin intermediul Kievului, sunt de natură să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
avut tăria de a așeza pe hârtie amintirile au făcut-o deja, iar pe de altă parte pentru că timpul și vârsta, cei doi dușmani nemiloși ai memorialiștilor, și-au spus în egală măsură cuvântul. Fără a minimaliza rolul memorialisticii în rescrierea istoriei comunismului românesc, vom insista în cele ce urmează mai degrabă pe aportul istoriei orale, pentru că volumul de față se încadrează în acest domeniu al istoriei, blamat de unii și susținut de alții. Dacă imediat după Revoluție câțiva istorici au
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
se poate acorda pentru filme, indiferent de suport, destinate proiecției în cinematografe sau în alte spații destinate vizionarii cu public, în următoarele situații: ... a) pentru producția de filme de lung metraj a caror durată depășește 60 de minute; ... b) pentru rescrierea scenariului; ... c) pentru debut regizoral; ... d) pentru filme a caror durată de proiecție este mai mică de 60 de minute, indiferent de gen, inclusiv pentru proiecte de diplomă ale studenților din învățământul de profil; ... e) pentru distribuirea de filme; ... f
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 152 din 5 octombrie 2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 67/1997 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional al Cinematografiei şi constituirea Fondului cinematografic naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130746_a_132075]