1,119 matches
-
ales de luare a deciziei. Există, din acest punct de vedere, tipul deciziei individuale, când conducătorul ia singur decizia, fără a considera sugestiile altora, și tipul deciziei colective (consensuale), în care conducătorul decide numai în urma consultării celorlalți. 3) Gradul de responsabilizare a membrilor grupului - înțeles ca o precondiție, chiar ca o valoare absolut necesară recompensării după merite a fiecărui individ. Responsabilitatea poate fi individuală sau colectivă, fiecare dintre aceste două forme fiind acceptată și promovată de angajați sau, dimpotrivă, respinsă și
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
angajat individual efectuând o mare parte din procesul total de asamblare), în timp ce în altele (SUA) accentul a căzut pe interacțiunea dintre grupuri. Activitatea în echipele de lucru se soldează cu o multitudine de efecte pozitive, printre care mai importante sunt: responsabilizarea membrilor grupurilor, creșterea productivității, apariția stărilor de satisfacție și a sentimentului autorealizării, facilitarea proceselor de învățare organizațională, democratizarea vieții de organizație etc. Nu-i mai puțin adevărat că apar și unele efecte negative. De exemplu, autonomizarea excesivă a echipelor poate
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
compararea lor cu cele ale firmei care întreprinde analiza); împuternicirea (acordarea autorității persoanelor din subordine); reenginering-ul (reproiectarea radicală a proceselor organizaționale pentru a obține îmbunătățiri majore în ceea ce privește timpul, costurile, calitatea serviciilor) etc. Elementul comun al tuturor acestor practici îl constituie responsabilizarea membrilor organizației, atât în plan individual, cât și la nivelul grupului. Din acest punct de vedere, MCT se aseamănă cu celelalte două forme participaționale prezentate mai înainte. Între ele există și unele diferențieri. Astfel, dacă echipele de lucru operează cu
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
necesar sau se impune. Rigoarea este un proces de repetiție și de antrenament, ea este un fundament al civilizației actuale, un minim indispensabil pentru ca societatea să poată funcționa. Rezultă din cele de mai sus că practica celor 5S țintește spre responsabilizarea fiecărui membru al organizației în vederea creșterii eficienței personale, dar și a celei organizaționale. Ea presupune nu numai transformarea fizică a mediului muncii, ci și transformarea profundă a stării de spirit a personalului. Practica celor 5S ilustrează accepțiunea în sens larg
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
angajaților. În vederea diminuării lui au fost propuse o serie de măsuri: stabilirea unor limite, drept de posesiune redus, schimbarea sistematică a reprezentanților angajaților, optimizarea procedurilor electorale etc. Toate formele participaționale prezentate în acest paragraf, ca și altele neprezentate, contribuie la responsabilizarea membrilor organizației, la satisfacerea aspirațiilor lor participaționale, la dezvoltarea personală și a competenței celor implicați în realizarea lor, în fine, conduc la creșterea eficienței organizaționale. Un model al participării În cele de mai sus am prezentat câteva probleme ale participării
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acoperit și motivat, pe de o parte de realitățile sociale contemporane, iar pe de alta, de eforturile sociale necesare pentru reintegrarea socio-profesională a persoanelor consumatoare de droguri. Preocuparea sa principală este aceea de a identifica soluții de implicare și de responsabilizare a autorităților de profil pentru prevenirea și diminuarea consumului de droguri, dar și de evitarea marginalizării și excluderii sociale a consumatorilor de substanțe psihotrope. Lucrarea abordează problematica amintită dintr-o perspectivă pluridisciplinară, oferind informații privind evoluția și amploarea fenomenului, consecințele
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
din perspectivă istorică, prin analiză comparată, pornind de la concepte de bază, modele teoretice, politici sociale și de intervenție în domeniu, concomitent cu analiza reflexivă menită să identifice cauze ale existenței și proliferării acestui fenomen, dar și forme și metode de responsabilizare a instituțiilor statului. Este remarcată dependența individului consumator de droguri de servicii și prestații sociale care - subliniază autoarea - sunt insuficiente și inadecvate, generând forme complexe de ... pluridependență la nivel familial, comunitar și social. Primul capitol, Drogurile - cadru general de analiză
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de informare, sensibilizare și conștientizare a populației școlare în vederea evitării transformării consumului experimental și ocazional în consum regulat, în cadrul programelor școlare, extrașcolare și de petrecere a timpului liber. Programele de prevenirea în familie își propun: * creșterea nivelului de sensibilizare și responsabilizare a familiilor în vederea oferirii de modele pozitive copiilor, în cadrul programelor de informare, educare și conștientizare cu privire la efectele consumului de droguri; * dezvoltarea rolului proactiv al familiilor în viața copiilor în vederea formării sau întăririi abilităților pentru creșterea influenței factorilor de protecție. Programele
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
se vede că, încă de prin clasa a VI-a, elevii trebuie să fie informați despre noțiunea de drog, despre riscurile lui ( profesor, geografie, 54 de ani). Reguli mai dure în școală, securizarea spațiului școlar, interzicerea părăsirii școlii fără motiv, responsabilizarea părinților, implicarea altor instituții, că de obicei toată lumea zice că la școală trebuie să se facă, modificarea legislației (profesor, istorie, 57 de ani). Poliția comunitară ar putea supraveghea parcurile, pentru ca și aici elevii se pot refugia. De asemenea, poliția orașului
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
seama tuturor (a soțului, prietenului, vecinului sau oricărui cetățean), dar și a statului, care facilitează oferta și consumul de droguri, care prin Constituție este obligat să ia măsuri pentru sănătatea publică (art. 34, alin. 1). Cel mai potrivit argument, privind responsabilizarea tuturor instituțiilor, poate cel mai puternic, rezultă din cercetările americanilor, în care nici măcar dependenții, nu sunt de acord cu legalizarea drogurilor (Trevino, A. R., Richard, A. J., 2002, pp. 91-108). * La nivelul relațiilor cu școala, adolescenții care au relații pozitive
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
poate constata că presiunile pot fi determinate și de o serie de condiții economice, specifice sectorului de activitate, care amenință stabilitatea financiară sau profitabilitatea (IFAC, 2009, pp. 198-199ă. La nivelul celui care comite frauda, presiunile pot veni și din direcția responsabilizării unei persoane inadecvate, care nu face dovada gestionării eficiente a unor domenii/sisteme esențiale din firmă, dintr-o serie de eșecuri pe plan personal, din confundarea averii firmei cu averea personală, din izolarea fizică și psihică a celui care comite
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
ajunge la astfel de situații? Din rândul școlii instituționaliste s-a impus formula lui Klitgaard (1988), potrivit căreia: Corupția = monopol + arbitrar - responsabilitate Poziția de monopol în livrarea unui serviciu, libertatea de a decide fără consultări și lipsa unor mecanisme de responsabilizare față de consecințele acțiunilor reprezintă, potrivit acestui model, elementele unei situații favorizante pentru actele de corupție. Actul educațional nu este unul furnizat în poziție de monopol, dar permite o putere aproape discreționară în exercitare - presupunându-se că predarea și evaluarea constituie
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
in ROMANIA ION PETRICĂ Religiozitatea și instituțiile sociale în România Prefață de Alin GAVRELIUC INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Volumul a apărut cu sprijinul Primăriei orașului Bocșa. Dorim pe această cale să aducem mulțumiri domnului profesor universitar doctor Viorel Prelici, pentru îndrumare, responsabilizare și dăruire în ceea ce privește realizarea tezei de doctorat. Cuvinte cheie: sociologia religie, religiozitate, asistență socială, Biserică, protecția copilului, orientare religioasă Cuprins Prefață (Alin GAVRELIUC) / 7 Introducere / 9 Religie și societate: orientare religioasă și implicare socială / 13 Capitolul I. Abordări sociologice clasice
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
A. Obiectiv general 1 de a asista autoritățile române în dezvoltarea unui sistem de asistență socială durabil, bazat pe principiul egalității. B. Obiective specifice 1 desfășurarea de activități de formare a profesioniștilor care intră în contact cu copiii; 2 creșterea responsabilizării familiilor și a părinților prin informarea acestora cu privire la drepturile copiilor; 3 informarea copiilor despre drepturile lor. Grupurile țintă care au participat la acest program de formare au fost șase și au reprezentat domeniile care în activitatea lor interacționează cu copiii
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
statului este complementară; statul asigură protecția copilului și garantează respectarea tuturor drepturilor sale prin activitatea specifică realizată de instituțiile statului și de autoritățile publice cu atribuții în acest domeniu." Pentru prima dată în legislația română se precizează o ordine de responsabilizare a tuturor factorilor, implicit a factorilor sociali, statuându-se că părinții sunt primii responsabili pentru creșterea, îngrijirea și dezvoltarea copilului. Atașamentul copilului/copiilor față de părinți se înscrie printre elementele cele mai importante, care vor genera atitudini conformiste. În cadrul socializării "primare
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
muncă, la sectorul în care își desfășoară activitatea, sau la întregul sistem. Ziarul sistemului asigură tuturor membrilor acestuia posibilitatea de a-și exprima părerile, opiniile și ideile în mod deschis, făcîndu-le astfel cunoscute tuturor membrilor sistemului; acest lucru contribuie la responsabilizarea elementelor emitente față de o anumită problemă și la crearea unui climat intrasistemic pozitiv, al transparenței și al liberei circulații a informației în toate direcțiile. Cu ajutorul acestui ziar se poate promova un dialog permanent între orice element al sistemului și forurile
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
pe locul acela Joacă o lumină De formă sferică. Nu este-n jur nici un bec, Nici un ochi deschis, Nici o mină de fosfor.” Realitatea banală și fadă, varul insipid de pe perete, palpită deodată din senin, inexplicabil, fără vreun motiv, dar impunînd responsabilizarea poetului: “Cineva respiră, respiră. / Cine știe ce stea / Arde undeva departe. / Și-n sistemul de reflectare ciudat / Al lucrurilor, / Sufletul ei bate acum / În peretele meu.” Poetul are doar un statut modest de sămădău, ia seama doar, bagă-n seamă ciudatele fapte
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
comportamental al pacientului • diagnosticul de stare generală • diagnosticul dento- parodontal • propunerea de tratament stomatolgic și/sau chirurgical • tipul de anestezie • tipul de premedicație. Faptul că pacientul este pus să semneze acest formular complex, a demosntrat că se asigură întotdeauna o responsabilizare certă privind asumarea datelor declarate. TEHNICA DE ANESTEZIE TIPUL DE PREMEDICAȚIE Medic : Acordul pacientului : Data: Cabinet stomatologic, Clinică privată, Ambulator de chirurgie dento alveolară: După opinia noastră pacientul nu trebuie lăsat singur să completeze Chestionarul numai cu “da” sau “nu
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
mici și întreprinderilor de stat. Banca Mondială, în definiția dată guvernanței corporative, consideră că scopul acesteia este de a menține echilibrul între obiectivele economice și sociale, între cele comune și individuale, ceea ce contribuie la încurajarea utilizării eficiente a resurselor și responsabilizarea celor care le gestionează. Cuvintele-cheie din definiția guvernanței corporative sunt „echilibru” și „responsabilizare”. Punctul de vedere al Băncii Mondiale este în concordanță cu concluziile Raportului Cadbury, respectiv: scopul guvernanței corporative este de a aduce cât mai aproape interesele indivizilor, corporațiilor
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
că scopul acesteia este de a menține echilibrul între obiectivele economice și sociale, între cele comune și individuale, ceea ce contribuie la încurajarea utilizării eficiente a resurselor și responsabilizarea celor care le gestionează. Cuvintele-cheie din definiția guvernanței corporative sunt „echilibru” și „responsabilizare”. Punctul de vedere al Băncii Mondiale este în concordanță cu concluziile Raportului Cadbury, respectiv: scopul guvernanței corporative este de a aduce cât mai aproape interesele indivizilor, corporațiilor și societății. Principiile guvernanței corporative au fost enunțate extrem de general, lăsându-se la
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
existența unui sistem de pregătire profesională și dezvoltare, coroborat cu un sistem de indicatori de performanță cheie (Kpi) a tuturor activităților care să includă și o declarație periodică, privind controlul intern al managementului general (șase luni, un an), care asigură responsabilizarea acestuia într-un mod concret. Implementarea acestor elemente presupune și constituirea celorlalte comitete, respectiv comitetul de numire, comitetul de remunerație, comitetul de riscuri. Toate aceste elemente componente ale pilonului 7 al guvernanței corporative contribuie la implementarea principiilor acestora în cadrul organizației
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
intern care trebuie să ofere o asigurare rezonabilă cu privire la faptul că obiectivele entității vor fi atinse. Răspunderea managerială, în limitele unor constrângeri interne și externe, presupune realizarea obiectivelor stabilite în mod eficace, eficient și în conformitate cu legea, și, în același timp, responsabilizarea acestuia pentru neîndeplinirea în totalitate a obiectivelor fixate. De aceea, managerii nu trebuie să mai aștepte să vină cineva din afară să le organizeze sistemul de control din cadrul propriilor entități. În perioada economiei planificate ei au fost obișnuiți cu un
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
țării. Structurile firmelor din grup sunt relativ plate, ceea ce face ca managerii acestora să fie într-o legătură directă cu „baza” proiectelor, chiar dacă există o dispersie geografică mare. Faptul că șeful grupului, Călin Costan, cultivă un stil dinamic și de responsabilizare a managerilor firmelor, se reflectă în creșterea libertății de mișcare a acestora. Cultivarea inițiativei individuale apare apoi ca o constantă în acțiunea oamenilor. Integrarea operațională la nivel de grup se face prin întruniri periodice ale managerilor firmelor și ale celor
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
referatelor de evaluare presentențiale,la cererea instanței de judecată sau a organelor de urmărire penală (referatele sunt obligatorii pentru toți minorii care au săvârșit o infracțiune și facultative pentru majori) Acordarea de asistență și consiliere pentru.: dependența drog-alcool conștientizarea și responsabilizarea în vederea asumării răspunderii penale și reducerii riscului de recidiva medierea familială și comunitară pentru reducerea efectelor etichetării,etc. frecventarea școlii prevenirea abandonului școlar; acordarea de asistență juridică; identificarea unor centre de plasament adăposturi pentru minori tineri, care nu au sprijin
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
observație, raportul de întrevedere) și există instrumente realizate punctual pe caz referate de situație sau plan de intervenție. După anul 1989 a avut loc și în România o modificare a perspectivei cu privire la modalitățile alternative de protecție a persoanelor vârstnice, cu responsabilizarea tuturor generațiilor. Apare astfel necesitatea unei educații gerontologice a populației în spiritul respectului față de vârstnici, al valorizării acestora pentru că, respectând bătrânii de astăzi, tânăra generație va fi mai capabilă să se implice în propria devenire. Intervenția asistentului social în lucrul
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]