1,532 matches
-
a li se confisca averile dar și din dorința împăratului de a-i înlătura pur și simplu. A oripilat clasa politică romană acordând calului său titlul de consul. A adus la Roma statui de marmură din Athena cărora le-a retezat capetele atașând acestora capete sculptate după chipul său. Ororile nu s-au oprit însă aici. Execuțiilor sumare au urmat orgii inimaginabile dublate de un lux orbitor al petrecerilor. Mai multe comploturi au avut loc împotriva împăratului însă toate au eșuat
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
brahman nenorocit", să i se înfigă în gură un drug de fier de o palmă, înroșit în foc; unui śudra care s-a așezat pe scaunul unui brahman i se aplică un fier înroșit la partea posterioară și i se retează piciorul sau mîna dacă lovește cu mîinile sau cu picioarele pe un brahman. Este îngăduit chiar a depune mărturie mincinoasă și a ascunde adevărul în fața judecății dacă numai pe această cale un brahman poate fi salvat de la condamnare. 2) La
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pentru a fi tipărită imediat și dacă Dumnezeu mă ține voi aduna a treia parte, ca să-mi înzestrez țara cu propriile sale valori și să demonstrez astfel că cei care neagă existența unei adevărate literaturi naționale sînt catîri cu urechile retezate". În 1853, Doinas, poésies moldaves sînt publicate la Paris, fiind traduse de Voinescu, urmate de Ballades et chants populaires de la Roumanie, prefațate de Ubicini, care remarca: "Aici este sentimentul național care se trezește". Cititorul regăsește în această colecție piesele folosite
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
argumentul pe care și-l păstrează pentru a hotărî pe puteri la o acțiune comună, indicîndu-le un agent gata spre a le executa punerile lor la cale; iată, ne grăbim a o spune, iluziunea pe care e bine să o retezăm de pe acum. Pe Franța nu o va scoate nimeni din situațiunea de rezervă care-i face tăria ei și mai ales nu o va scoate din această situație prin niște interesante apeluri la dezinteresarea ei. Dacă dealtminteri Franța a luat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
zice oaspetele și mă conduce înapoi la tablou. Salutări de la cineva? întreb încă tremurînd. A, da, de la... Ceilalți, de pe pat întreabă-ntr-o voce: de la? de la... lungește el suspansul. De la, de la Ili...? încearcă să ghicească ei la unison. Nu, o retează Vonica, de la Măgureanu, și mă bate pe umăr de-mi clănțăne dinții. Musca de argint. Pînă la zece, au mai rămas zece minute. Continui să lucrez la gura orbului. Ce Dumnezeu fac ăștia, mă alarmez dintr-o dată, nu-și dau
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
decimat cîndva cetatea. Aurul majestuos al bogăției și nobleței. Roșul fastului cavaleresc. E o eleganță care logodește spaimele morții cu triumfurile vieții. Serenissima cetate, văzută, întîi, din trenul ce străbate apa leneșă a lagunei, spre a intra în gară, îți retează brusc preconceputa grandoare, instalîndu-te într-un fel de mică/mare deziluzie, ca în fața oricărei grandori a globului, dinainte confecționată. Dar asta ține o clipită. Pînă ce te dai jos din tren și începi să faci pași pe... uliță. E, într-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
timp șuturi ușoare castanelor, după care ne-am despărțit. Ne revedem tot mai rar, nu fără a ocoli vechile noastre tentații. Din ce în ce mai anemiate însă. Și ca întîlnirile să nu cadă în posac, apelez, histrionic, la argumentul... estetic. Uite ce, mă retează H., cînd aud de... esteticul ăsta al tău, îmi vine să... Și-i iau vorba din gură: ... să tragi cu mitraliera, nu? De la schimbarea partenerului de dans la cea a partenerului de viață nu-i decît un pas, un pas
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nimeni nu a mișcat, atunci ce crezi dumneata că mai putem face? Iscodită în legătură cu gingașul subiect la modă, homosexualitatea, care în trecut nu era o problemă fundamentală de... stat (Deci nu se punea problema asta, constată tînărul), autoarea "Vlașinilor" o retează: Absolut! Erai prost sau deștept. Restul erau scorneli. Mă așez vădit imprudent în condiție reportericească și-i pun lui Mihai Ursachi întrebarea: Dacă, chemat acum în fața instanței supreme, ai fi obligat să alegi: viață sau poezie, ce ai alege? Și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Oricît de convingător neoavangardistă s-ar arăta a fi proza de rafinament sagace a austriacului Peter Handke (1942), înverșunările sale, la fel de oripilate, între altele cele privind chestiunea conflictului iugoslav, dar și cruntul rictus unanim afișat în cele mai banale mediatizări, retează ceva din plenitudinea lecturii. Un, cîndva, ingenuul Alain Robbe Grillet pe care îl experimentam ca lectură total disponibilă acum 25 de ani mi se înfățișează azi în armură belicos argotică, încît cu greu aș mai putea... relectura plăcut proza sa
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sumară, sumarele necesități. E de sperat ca într-un posibil dialog purtat între doi din superbii juni ce bat acum barurile și tonomatele să nu se susțină că Bucureștiul e străbătut de... Gange. Las'te de goange, moșu', mi-ar reteza-o unul din ei, intrînd, după celălalt, în Best Club. 16 martie Ce relaxare, interviul t.v. cu teribilul Minghella! Teribil prin vigoarea aspră menținută exclusiv la nivelul Oscarurilor. În schimb, de un calm dialogal dînd măsura superioarei vocații. Apendice
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dai seama, ab initio, de apartenența intrusului: de altfel, pe fruntea-i încrețită de griji scria clar p.s.d.) E jale, dom'le, ascultați-mă pe mine, e jale, ne întrerupse el prostesc grobian. Citindu-i sigla de pe frunte, i-am retezat-o scurt: E jale pentru dumneata, dom'le, nu și pentru mine. Sceneta s-a frînt bineînțeles aici, panicatul pesedist (despre care aflasem, ulterior, că e, vai, în serviciul rușinos oricum al așa-zisei ambasade românești de la Chișinău...) retrăgîndu-se tiptil
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
procedat, avant la lettre, după spusele lui Michelet: „rămâneți în întinsa mare a lumii, dar capul vostru să fie întotdeauna deasupra valurilor ca să puteți vedea ce se petrece în jurul vostru”. În Principatele secolului XVIII, capetele ridicate prea sus puteau fi retezate, cum s-a și întâmplat cu Brâncovenii. Generalul austriac Veterani observa că Principatele Române „au o politică activă, proprie, disimulată, modestă, dar hotarâtă, abilă, consecventă”; el „își dădea seama că fără prietenia Munteniei nu se poate păstra Transilvania, că primejdia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru a le „Întreține” (fizica, matematica, chimia etc.). Nu „legea banului” trebuie să ne urmărească. Să fi devenit reglajul dintre cerere și ofertă noua ideologie a vremurilor noastre? Au mai fost astfel de situații, când din rațiuni ideologice au fost „retezate” facultăți inconfortabile sau „nerezonante” cu prezentul (teologia, psihologia) și s-a constatat cât de dureros a fost atunci. Vrem din nou să se Întâmple așa ceva, dar pe bază de criterii și evidențe „obiective”? Discontinuitățile academice Într-un domeniu sau altul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a fost cazul. L-am surprins pe domnul Neculau stând pe terasa casei suferind pentru dudul de la poartă, care tocmai a fost stâlcit de un vânt nemilos. Am citit pe chipul său o mare tristețe și atunci când mărul a fost retezat de o altă furtună. L-am văzut Însă bucurându-se de cireșii și vișinii Încărcați de belșugul verii, Îmbiind mândru pe cunoscuți să se cațere și să se Înfrupte din rodul copacilor săi. Între desele plecări În străinătate, cosește iarba
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
-mi vedea opera. În răspunsul său, ministrul de externe olandez începea în felul următor: Nu mi-am închipuit că relațiile cu România merg așa de bine și în aceste domenii!, continuând cu datele furnizate de mine. Răspunsul i-a cam retezat aripile ambasadorului dragostei, care a trebuit să renunțe la tema românească în cursa lui pentru legislativ. Am avut și alte ocazii de a mă întâlni cu ministri de externe olandezi. Era în primăvara anului 1984 când revenisem la Haga într-
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
când Ion Luca Îi dăruiește patronimul, nu Însă și afecțiunea, ținându-l la relativă distanță de familia en titre. Ce poți simți când năzuiești spre un trecut de glorie și spre un viitor nu mai puțin strălucit, iar tatăl Îți retează cinic orice elan? O libertate Îngrădită cu totul și cel mai bun prilej pentru a dori să fii „altfel”. Iar pentru Început, să-ți negi simbolic necruțătorul tată. Ar rezulta din toate acestea un conflict tipic oedipian, susține psihanaliza. Sau
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mai spune ceva. El nu admite „omul românesc”, așa cum l-a făurit tradiția și-l cultivă intelectualii, nu-i acceptă felul de-a fi, spațiul mioritic, ondularea și resemnarea, ritmurile lui lente în istorie, capul plecat pe care nu-l retează sabia, înțelepciunea și toate celelalte. C. retrage toate orgoliile și miturile naționale, supune unui șoc mentalitatea comună, te obligă să te îndoiești de toate câte le știi și de toate câte te liniștesc, te insultă vorbind despre națiune spațială (geografică
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
se tem decât de cer, să nu cadă pe ei”. Așa era poporul care-a stăpânit mai demult locurile acestea. Dacii erau oameni trupeși, bine legați, de statură potrivită. Purtau părul lung, lăsat În plete pe umeri și pe spate, retezat În dreptul frunții, barba mare și stufoasă. Îmbrăcămintea lor era o cămașă de in, lungă până la genunchi, strânsă cu o cingătoare peste mijloc. Purtau ițari largi, legați la glezne cu sfoară sau vârâți În opinci, iar pe deasupra o manta lungă, fără
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
În țară străină? La Întrebarea asta, copii și-au plecat ochii, pe gânduri. Ce pedeapsă li se dă de obicei năvălitorilor? Auziseră din bătrâni că-i treceau prin sabie, că le tăiau nasurile, ori le scoteau ochii. Să i se reteze nasul... a spus unul. Nu ! e prea puțin ! a răspuns Ștefăniță. Să i se scoată ochii !... Nu, e prea puțin ! Atunci spânzurat să fie de ramurile stejarului... a spus altul, și Mitruț nu mai putea de bucurie că va fi
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
mai vărsat până să se hotărască biruința zilei. De trei ori s-au izbit, din ce În ce mai Îndârjite și mai furioase cele două armate. Mihai, În fruntea călăreților, smulgând o secure din mâna unui soldat, dă pinteni calului și În mulțimea Înspăimântată retează dintr-o lovitură capul lui Caraiman-Pașa și Învălmășește cu ai săi șirurile rupte și zăpăcite de iuțeala izbirii. Sinan, fierbând de mânie, Își ridică grosul armatei și trece podul. Mihai se face că se retrage și-i lasă să Înainteze
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Care-i mijlocul dar, vorbește... [CELSUS] De te-aș convinge cumcă toate În astă lume sânt un vis deșert Și cumcă singura realita[te]-aici E moartea. [ÎMPĂRATUL] O știu și prea o știu. [CELSUS] Atunci... de ce nu vrei să retezi În tine rădăcina astei viețe? Dă pace dacilor. {EminescuOpVIII 60} [ÎMPĂRATUL] Cum? [CELSUS] C-oricie preț. [ÎMPĂRATUL] Tu ești nebun, bătrâne... [CELSUS] O știai De ceri o vorbă, nu a doua, Care urmează chiar din cea dentîi. [ÎMPĂRATUL] Sânt eu stăpân
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
poetului, fără de-a stârni o simțire precisă de neîncredere în retipărirea sa corectă. Însă îndată ce vorbește cătră noi un tip viu al poetului prin masca rutinierului, îndată ne găsește dispozițiunea neplăcută de-a vedea un caracter de sine stătător retezat de foarfecele activ al abilității teatrale și jăfuit de ramurele sale, ce se-ntindeau verzi în aer. Impotența rutinierului e așadar în genere impotența mecanismului, unde [e] vorba de valoarea organismului. Majoritatea reprezintatorilor va aparține firește întotdeuna acestei rele regiuni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-mpăratul se ducea (30, p. 228) ; sau în colindele de vânare a „Boului Negru” : Pe Bou Negru-l ajungea, Frumos capul i-l tăia Și-ntr-o suliță-l punea ; sau Și lui, ca să-i fie fală, Frumos capu-i retezară Și-n suliță i-l puneară Și-napoi că se-ntorceară (90, pp. 56-62). în alte variante de colinde vânătorești, capul (herbul) fiarei este pus pe casa (la poarta etc.) nou- întemeiată. Acest motiv este mult prea bogat în semnificații pentru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la oameni talentați cestiuni de temperament. Precum fiece instrument are tonul său specific tot astfel fiece om are predispoziția sa firească, pasională, de-a aprecia și zugrăvi lucrurile; ar fi o goală pedanterie, demnă de bucherii foilor roșii, de-a reteza un stil viu, o apreciație energică, numai pentru că nu împărtășim toate ideile sau punctul de vedere din care autorul scrie. Admitem ideea determinismului întru cât privește caracterul individual precum și acel al unui partid. Unui om i se pot arăta exemplele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dibaci, spunând că tocmai de aceea este important să meargă în Abație, dar zădărnicia și tristețea de pe chipul tatălui Împăratului său îl urmăriseră tot drumul până pe Pământ. Semn de ghinion. ― Sunt trimis de Majestatea Sa Imperială și doresc... Abatele îi reteză vorbele cu un gest scurt. ― Majestatea Sa știe că nu acceptăm ambasadori! ― Scopul meu nu e defel acela de a media contacte diplomatice, domnule... ― Formula corectă de adresare e Sfinția Ta. Vassur ieși din dreptul mesei, pentru a avea o
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]