1,912 matches
-
Așteptăm pereche sorocul, Să întâmpinăm veșnicia. Am gustat din parfumul iubirii, Mergând cu stelele călăuzitoare, Am băut din cupa fericirii, Dată de ascunse Ursitoare. Ne-am unit în acea primăvară, Reflecție a timpului etern, Ne reîntoarcem pentru a câta oară, Retrăind a tinereții refren. Referință Bibliografică: Reîntoarcere / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 235, Anul I, 23 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
REÎNTOARCERE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354162_a_355491]
-
numele Domnului” și cu flori de finic. Bucuria primirii Lui avea deja în ea germenele morții, deoarece arhiereii se gândeau să îl omoare și pe Lazăr, nu numai pe Iisus. În Biserica Ortodoxă bucuria primirii lui Iisus la Ierusalim este retrăită de credincioși an de an într-un ritual al salciei sfințite. Credincioșii aduc la Biserică ramuri de salcie care sunt sfințite de preoți cu aghiasmă și cu o rugăciune specifică: „Doamne, Dumnezeul nostru, Care șezi pe heruvimi; Cel ce ai
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
-mă timpule un pic, Să zăbovesc agale pe cărarea vieții. Mai lasă-mă un pic, să-mi oglindesc cerul pe pupila sufletului, Să pot să-mi mai revăd culorile copilăriei Și să-i dau cuvântul bucuriei. Mai lasă-mă să retrăiesc acel amurg de toamnă, Cu dulceața reveriei. Să privesc trecutul că pe o carte ilustrata Și să-mi revăd poveștile de iubire cu “A fost odată”. Mai lasă-mă timpule Să adulmec mireasma florilor din curtea bunicii Și a merelor
CALEIDOSCOP DE TOAMNA de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354265_a_355594]
-
Mă văd bătând pământul, ca să mă-ntorc la tine Dar mă trezesc și cuget că ceea ce fac nu-i bine! Ea: De vrei să te întorci, eu dorul nu-mi amân Măcar pentru o zi, cu tine să rămân! Să retrăim trecutul și tot ce am fi vrut Aștept înfiorată, sărutul de-mprumut! NOSTALGIE (Improvizând o parodie cu poetul G.R.) GR: Reverie printre glastre Admirând florile-albastre Ca un pui de bogdaproste Care cântă a dragoste... Gângurit de guguștiuc Mă-ndeamnă să
SCRISORI DE DEPARTE (POEME) de CARMEN BARBU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354663_a_355992]
-
Și de când am dat într-o seară cel puțin 200 de telefoane și eu, și fratele meu, pentru a ne identifica tatăl dispărut, am rămas cu oroarea de a mai vorbi la telefon. Au trecut 11 ani, dar eu mai retrăiesc coșmarul de a aștepta să-mi răspundă tata..., cu care n-am mai putut vorbi vreodată. - Am scris despre Dumneavoastră, i-am spus, crezând că o mai îmbunez puțin. - Și eu cum era să știu?... Cum să știu că ați
DE IERI... de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347212_a_348541]
-
care soarta l-a despărțit acum 45 de ani! A fost foarte emoționant să vezi doi bărbați cu părul cărunt, asemănători cu doi munți cu piscurile înzăpezite, îmbrățișându-se cu lacrimi în ochi... Tot in anul acesta am încercat să retrăim emoțiile primei croaziere în Caraibe... dar... cea de a doua n-a mai fost ca prima! După 50 de ani de activitate profesională mi-a venit timpul să mă dedic unei vieți mai liniștite. În primăvară voi iesi la pensie
CE ZI EXTRAORDINARA ESTE AZI! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357200_a_358529]
-
anotimpurile de peste an dar și pe cele ale vieții omului, pentru ca noi să traversăm, cu înțelegere și bucurie, trecerea de la o etapă la alta, semn al înălțării și evoluției noastre spirituale. Cu fiecare an ce-l adăugăm la buchetul vieții, retrăim experiența anotimpurilor, tot mai prețioase pe măsură ce înaintăm pe cărarea vieții. Fiecare treaptă a evoluției noastre aducându-ne ceva unic, ceva nou... Toamna s-a instalat pe deplin. Parfumul ei cu miros de crizanteme și de gutui coapte este răscolitor...Aș
TOAMNĂ TÂRZIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357289_a_358618]
-
jocul, înrobiți acum de pătimi amintirile iubirii umplu ochii azi de lacrimi. Doamne, clipă de iubire, este clipă răzvrătirii când sătui de așteptare dăm frâu liber fericirii, să lăsăm ca-n alte vremuri în sobă să ardă focul, să ne retrăim iubirea, s-o păstrăm, să-i facem jocul Robi fiindu-i clipei care ne-a adus în drum norocul. Referință Bibliografica: Rămâi / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 319, Anul I, 15 noiembrie 2011. Drepturi de Autor
RĂMÂI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357356_a_358685]
-
satului. Chiar dacă sunt la mii de kilometri depărtare, Luciana Stănilă și nea Mitică Sinu țin legătura. Nicole și Mitică Sinu au primit-o cu drag în Arizona, când a avut ocazia să viziteze împreună cu ei orașul și împrejurimile, și au retrăit pentru câteva zile amintirile împletite în fire de dor, despre Sebeșul de Sus și despre consătenii lor. După ce am vorbit cu doamna profesor Stănilă minute multe la telefon, într-o atmosferă destinsă, deschisă și deosebit de plăcută, aflând atâtea despre viața
LUCIANA STĂNILĂ (CAPITOLUL XXVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357311_a_358640]
-
Mitică, niciodată, că Mike ar fi altceva decât bucureștean, mai ales că Florian făcea glume despre țigani - așa că orice asociere între țigani și Mike Florian era exclusă. „Hai la nea Mitică și la Nicole!” Nea Mitică își continua povestirea și retrăia amintirile acelor vremuri ținând în mână scrisoarea din care spicuise câteva pasaje pentru a mă familiariza cu tema discuției: „Locuiam pe vremea aceea în California, aveam hotelul meu la Long Beach. Mike Florian era un bucureștean cu care mă împrietenisem
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
subtilul filon educativ ce curge în sufletul copiilor, topit în fiorul poetic. Aceasta dovedește măiestria psihologică a autoarei. Felicitări!” Marin NĂSTASE, scriitor, Galați „Poeta Maricica Stroia, din Adjud, scrie cu sufletul său : blând, smerit și plin de dragoste pentru copii. Retrăiește, alături de minunatele ființe, magia iernii, colorând pașii copilăriei. Poeziile sunt pline de tandrețe, armonie, sunt scrise în limbajul copiilor, al iubirii de frumos și de firesc. Prezintă anotimpul iernii, îmbrăcat în alb. Casele, pomii, grădinile colorate în albul curat, „alb
LA MULŢI ANI DOAMNA MARICICA STROIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357449_a_358778]
-
si trecutul. În prim plan, autoarea devine personaj principal și deșiră de pe mosorul amintirilor un fragment important din propria-i viață. Călătoria cu trenul de noapte nu este doar o motivație , un act de curaj care desferecă taința sufletului. Femeia-scriitor retrăiește o altă ,,călătorie,, una a tinereții când o dragoste oarbă și-a pus amprenta asupra întregii sale vieți. Interesantă lucrătura literară stratificată, nu este nouă în sfera beletristicii contemporane, doar aici este preluată într-o manieră foarte personală. Cartea „Blestemul
„BLESTEMUL CASEI” – O CARTE-TEST LA O PĂRTICICĂ DIN NEMURIRE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357502_a_358831]
-
doamnă, amantă, mamă, fiică, soție, soră, copil...orice este cazul, orice ți s-ar putea cere ! Să fii femeie înseamnă să ai răbdarea de a strânge secunde de-a lungul anilor, pentru ca mai târziu să le rememorezi și să le retrăiești, ca să te simți cât de cât împlinită pentru a găsi o scuză pentru toți anii în care ai dat și ai dat, până când ție nu ți-a mai rămas nimic. Să fii femeie înseamnă să găsești scuze tuturor, mai puțin
SĂ FII FEMEIE ... NU-I UŞOR! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357507_a_358836]
-
cel mai scund din Regiment căruia camarazii îi făcuseră un cântec: „Jumătate-n cizmulițe, Jumătate în chipiu”- el se supăra...” De remarcat sunt detaliile amintirilor de război cu nume, locuri, întâmplări, momente ca filme redate, de o acuratețe rară ca și cum retrăim concret acele lupte de front: „De obicei bombardau orașele Köln, Essen, Düsseldorf din Rheinland, cu formații mari de avioane Lancaster cu patru motoare. Tot cerul era cuprins de lumină, urmau incendiile provocate în localitățile respective, se auzeau și zgomotele produse
MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE- CONSTANTIN ZAVATI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357783_a_359112]
-
Nici nu mai avea noțiunea timpului. Câtă vreme petrecuse în compania lui Giacomo? Era un vis sau chiar s-au întâmplat toate acestea? Tabloul din mâna sa era dovada că nu visa. Se așeză pe o bancă și începu să retrăiască toată întâmplarea din ziua aceasta. Deodată sună telefonul. Nu știa cine poate fi, Doina s-o cheme la masă, sau Giacomo să-i mai spună ceva. Când scoase telefonul care suna enervant de tare, văzu că era Radu. Cum Doamne
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357797_a_359126]
-
grav... Dumnezeu să o ajute! Domnul Profesor doctor Popescu o însoțește... - Dar, Dumnezeule! Ce-i nebunia asta? Ce s-a întâmplat, de fapt, aici? - Te rog, Dorina! Crede-mă, sunt la capătul puterilor și nu cred că fac față să retrăiesc de două ori într-o zi aceleași întâmplări! Vreau doar să fac o baie și să dorm. Fă-mi rost, te rog, până ajung acasă, dacă îți este posibil, de numărul de telefon al profesorului... Aaa...! Și află ce face
ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357815_a_359144]
-
albumul amintirilor regăsești anii de școală primară, înconjurat de chipul ocrotitor al celui sau celei care ți-a așezat stiloul în mână și te-a ajutat să pătrunzi în tainele scrisului și cititului. Lacrimi de fericire îți inundă ochii când retrăiești acele momente unice, încărcate de emoție, elan, visare și cutezanță. Îți amintești cum ți-au fost pașii călăuziți, cum teama de-a păși treptele învățăturii dispărea dacă mâna ta era condusă de un dascăl ce se dăruia vocației sale. Îndemnuri
DASCĂLUL de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357870_a_359199]
-
Acasa > Strofe > Creatie > GOLF Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 419 din 23 februarie 2012 Toate Articolele Autorului țintă a unui pumn de cuvinte, joc golf. reconstruiesc gropile sensurilor. retrăiesc teama virgulelor, punctând frazele sau doar strigătele, cu banalități. răsucesc verbele până la mișcare nasc poeme prea lungi, metaforizând prostia umană râd până la lacrimi gura-mi se rujează singură clownul a renăscut... cu crosa în mâini tremur în căutarea aruncării perfecte
GOLF de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357935_a_359264]
-
le bate inima în piept și zămbetul le piere timp de o clipă. Se-nlănțuie din nou în jurul meu potrivindu-și mai strașnic ritmul. Mă las purtată de dansul lor și raza de lumină se transformă într-o pajiște însorită. Retrăiesc imaginile întipărite în memorie... Sunt aproape de Peleș, pe poiana pe care regina Maria obișnuia să se plimbe... Ating florile sălbatice cu aceeași dragoste ca ea. Privesc zborul de fluturi și vulturul ce schițează rotocoale ca fumul unei pipe. Mi-aș
GÂNDURI DE SEARĂ...3 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358345_a_359674]
-
știe de inventarea acelei constante numită “pi”, fără de care nu i s-ar fi putut măsura nici aria și nici lungimea și probabil că nici sufletul lui sensibil n-ar fi avut nici o bucurie ... Trecuseră atîția ani de atunci și retrăia cu intensitate emoțiile puștiului care măsura străzile cu lungimea cercului, Estera îl luase de braț, el se împăunase și trăgea cu coada ochiului la vecinii ieșiți la poartă, ca să-i admire, iar Estera se bucura că reușise să-l scoată
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
îmi pot permite a măsura cu exactitate distanța ce mă separă azi de inocența primului „te iubesc”. Norii acestor atât de dragi amintiri încep a se cerne, prinzând chip ca o nălucă în mintea mea și, ca într-un vis, retrăiesc frumoasa mea poveste de dragoste, shakespirianizată, din păcate, peste ani, prin tristul ei final... ...Era în toamna lui 1983 când, într-un vagon de tren, am cunoscut „iubirea vieții mele”! − așa gândeam eu pe-atunci. Era un tânăr frumos, căci
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
mare, deștept, impietuos. Mă simt Mirodan... Sunt alături și în sinea lui. Mi-e permis? Nu mă interesează! Important este să-l prezint așa cum îl cred eu, așa cum îl știu eu. Reiau, pentru o oarecare edificare, ceva din acest reportaj. Retrăiesc cuvinte, imagini, atmosfera mirodaniană. Din strada Disenghoff, intru în Cafeneaua de la nr. 88. „Mese libere, oră fără afluență. Mobilier de culoare închisă. Deasupra mesuțelor, la care sunt doar câte două scaune, lampadare care luminează discret dar eficient. Loc elegant, vizibil
„ÎNTÂLNIRILE” MELE CU AL. MIRODAN.. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358033_a_359362]
-
bancă în parc. Chiar întoarsă în satul natal, pustiu acum, unde nu mai găsește pe nimeni dintre cei dragi, „fata lui Costică“, contemplându-se la vârsta deplinei maturități, când „gândurile, stol, aleargă spre cei dragi“ și-ar vrea să mai retrăiască emoțiile copilăriei, sau când îndrăznește să ceară „Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi“ într-o răsunătoare Rugăciune, poeta găsește în sine forța de a vedea esența vieții: „natura, în juru-mi renaște“, „păsările-n codru ( ... ) le ascult“, „toamna cerne galben peste vii
IMUNITATE ABSOLUTĂ SUB CUPOLA TIMPULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358062_a_359391]
-
cuvinte, printre care petrecusem atâția ani împreună și, în mijlocul cărora râdeam sau ne îndureram. Uneori, de cele mai multe ori, de fapt, el își povestea, mimându-le, episoade din existență la care eu absentasem. Am încercat, de aceea, să reproduc, deci să retrăiesc, ceea ce el spunea că pătimise. Așa s-a închegat, din trăirile me-le alături de el, și din trăirile lui repovestite, cartea Sergiu altfel... S-au scris biografii - am vreo zece în bibliotecă - unele mai proaste decît altele. Pentru mine, totul a
INTERVIU CU IOANA CELIBIDACHE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358106_a_359435]
-
și subtilul filon educativ ce curge în sufletul copiilor, topit în fiorul poetic. Aceasta dovedește măiestria psihologică a autoarei. Felicitări!” NĂSTASE MARIN, Galați „Poeta Maricica Stroia, din Adjud, scrie cu sufletul său : blând, smerit și plin de dragoste pentru copii. Retrăiește, alături de minunatele ființe, magia iernii, colorând pașii copilăriei. Poeziile sunt pline de tandrețe, armonie, sunt scrise în limbajul copiilor, al iubirii de frumos și de firesc. Prezintă anotimpul iernii, îmbrăcat în alb. Casele, pomii, grădinile colorate în albul curat, „alb
LA MULŢI ANI, POETEI ŞI PROZATOAREI MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358099_a_359428]