4,138 matches
-
mai în vârstă, cu hotărâri judecătorești ale căror dispozitive au fost lămurite prin Decizia nr. 7 din 11 februarie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, au beneficiat de plata/recunoașterea retroactivă a drepturilor bănești pentru perioada 2010-2015. ... 20. Autorii excepției consideră că dispozițiile legale criticate contravin jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la interzicerea discriminării, prevederilor art. 16 din Constituție și Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016
DECIZIA nr. 512 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279653]
-
sunt formulate de chiar persoana în favoarea căreia operează scutirea“. ... 81. Se va avea în vedere că însușirea cererii de către administratorul judiciar nu are semnificația ratificării unui mandat, în sensul art. 1.309 din Codul civil, și nu produce efecte retroactive, întrucât, prin ipoteză, acțiunea sau calea de atac a fost formulată, respectiv declarată de reprezentantul legal al societății de la momentul înregistrării acesteia pe rolul instanței. ... 82. Actul de însușire exprimă exclusiv voința practicianului în insolvență de a continua demersul
DECIZIA nr. 2 din 26 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280667]
-
adițional se confirmă modificări intervenite în legislația națională și/sau europeană relevantă, cu impact asupra executării prezentului Contract, situații în care modificarea respectivă intră în vigoare de la data menționată în actul normativ corespunzător. (6) Actul adițional nu poate avea caracter retroactiv și nu poate avea scopul sau efectul de a produce schimbări în Contract, care ar putea aduce atingere condițiilor inițiale de acordare a finanțării. (7) Prin excepție de la prevederile alin. (1) , Contractul de Finanțare poate fi modificat prin notificarea
GHID SPECIFIC din 15 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278726]
-
de credit inițiază proceduri judiciare, în urma cărora obține o hotărâre judecătorească definitivă privind obligarea FGCR la plata acesteia, FGCR efectuează plata la data rămânerii definitive a hotărârii instanței judecătorești. În acest caz, instituția de credit nu va calcula penalități retroactiv, așa cum acestea sunt prevăzute la alin. (2) /nu va solicita plată de dobândă legală pentru perioada cuprinsă între data respingerii plății garanției și data hotărârii definitive a instanței. (5) În cazul în care, drept urmare a inițierii procedurilor judiciare
PROCEDURĂ din 28 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279534]
-
de abuz în serviciu a fost declarată neconstituțională, să fie expuși plății unor despăgubiri însemnate, având în vedere durata considerabilă de soluționare a proceselor penale în această materie (în speță, de circa 10 ani). ... 14. În ceea ce privește efectul retroactiv al art. 52 alin. (2) din Codul muncii, interzis de art. 15 alin. (2) din Constituție, se arată că acesta este consacrat prin constatarea nevinovăției și repunerea salariatului în situația anterioară, în sensul că, fictiv, legiuitorul consideră că activitatea s-
DECIZIA nr. 141 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285453]
-
și vinovăția specifică laturii subiective a acestei fapte, fiind îndeplinite toate condițiile răspunderii penale, care a fost înlăturată doar ca urmare a deciziei Curții Constituționale de dezincriminare. A considera că dezincriminarea, care este o măsură de politică penală, produce efecte retroactive și în plan civil, prin îndreptățirea salariatului la încasarea drepturilor salariale pentru toată perioada în care a operat suspendarea contractului de muncă, echivalează cu o încălcare flagrantă a principiului constituțional al neretroactivității legii în materie civilă. ... 16. În concluzie, autoarea
DECIZIA nr. 141 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285453]
-
în materie civilă, lato sensu, implicit în cadrul raporturilor juridice de muncă. Consideră că, în raporturile de drept privat, măsura dezincriminării nu poate să agraveze răspunderea contractuală a angajatorului pentru măsura de suspendare a contractului de muncă și că efectul retroactiv al dezincriminării operate prin decizia Curții Constituționale este limitat strict la soluția în procesul penal, adică la legea penală mai favorabilă. Nu este de conceput ca dezincriminarea, un act de politică penală de clemență care profită făptuitorului, să se transforme
DECIZIA nr. 141 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285453]
-
de brevet a fost extinsă; ... e) titularul de brevet nu era îndreptățit la acordarea brevetului. ... (2) Dacă motivele de anulare se referă numai la o parte a brevetului, acesta va fi anulat în parte. (3) Anularea brevetului va avea efect retroactiv, începând cu data de depozit. Articolul 52 (1) Cererea de anulare se poate face după împlinirea termenului prevăzut la art. 49 , în care poate fi formulată o cerere de revocare, cu excepția situațiilor înscrise la art. 51 alin. (1) lit.
LEGEA nr. 64 din 11 octombrie 1991 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/284606]
-
sunt neconstituționale în condițiile în care riscă să fie aplicate retroactiv, în contextul dispozițiilor tranzitorii cuprinse în art. VII din ordonanța de urgență menționată. Aceste norme tranzitorii sunt defectuos redactate prin raportare la materia prescripției. Practic, se înlătură în mod retroactiv dreptul material la acțiune în cadrul contenciosului administrativ prin eliminarea necesității parcurgerii procedurii prealabile, procedură legată de curgerea termenului special de prescripție de 6 luni. ... 6. Mai susține că, deși este la latitudinea legiuitorului să înlăture sau nu o astfel
DECIZIA nr. 748 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287723]
-
derulare încheiate înainte de intrarea sa în vigoare. Or, în esență, acest mecanism juridic modifică voința și așteptările inițiale ale părților contractante și introduce în conținutul contractului noi termeni, necunoscuți la momentul încheierii acestuia. De asemenea, se arată că aplicarea retroactivă a legii criticate va produce un efect negativ asupra întregului sector financiar nebancar, întrucât instituțiile financiare nebancare își dezvoltă și își calibrează produsele de creditare pe baza unor proiecții de afaceri pe termen lung, bazate pe cadrul legislativ existent la
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002, sau Decizia nr. 1.622 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156 din 8 martie 2012, o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
adițional se confirmă modificări intervenite în legislația națională și/sau europeană relevantă, cu impact asupra executării prezentului Contract, situații în care modificarea respectivă intră în vigoare de la data menționată în actul normativ corespunzător. (3) Actul adițional nu poate avea caracter retroactiv și nu poate avea scopul sau efectul de a produce schimbări în Contract, care ar putea aduce atingere condițiilor inițiale de acordare a finanțării. (4) Prin excepție de la prevederile alin. (1) , AFM are dreptul de a modifica/completa, prin notificare
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286307]
-
și aplicarea tratamentului sancționator al recidivei, potrivit art. 43 din Codul penal, în raport cu o dispoziție legală din faza executării, respectiv art. 55^1 alin. (1) și (8) din Legea nr. 254/2013, prin care se acorda un beneficiu, în mod retroactiv, persoanelor condamnate și inculpate din nou, cu rezultatul stabilirii unei noi pedepse, în procesul individualizării acesteia, în raport cu cauze legale de agravare. Apreciază că, prin raționamentul utilizat de instanța supremă în deciziile anterior menționate, se transformă „acordarea retroactivă“, prevăzută
DECIZIA nr. 113 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285805]
-
mod retroactiv, persoanelor condamnate și inculpate din nou, cu rezultatul stabilirii unei noi pedepse, în procesul individualizării acesteia, în raport cu cauze legale de agravare. Apreciază că, prin raționamentul utilizat de instanța supremă în deciziile anterior menționate, se transformă „acordarea retroactivă“, prevăzută de art. 55^1 alin. (1) și (8) din Legea nr. 254/2013, în „reducerea pedepsei rezultante definitiv aplicate“, ceea ce determină neconstituționalitatea dispozițiilor anterior menționate. Astfel, restul neexecutat din pedeapsa anterioară nu se execută separat de noua pedeapsă și nici
DECIZIA nr. 113 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285805]
-
1) și (8) din Legea nr. 254/2013 și încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5), ale art. 61, 124 și 126 din Constituție. Apreciază că textul de lege criticat reprezintă doar o dispoziție din faza de executare, ce obligă la recalcularea retroactivă a pedepsei executate efectiv, în scopul compensării prin acordare de zile de detenție suplimentare, și care produce efectul stingerii sau reducerii pedepselor în curs de executare ori efectul stabilirii de noi pedepse mai mici, în procesul de individualizare a noii
DECIZIA nr. 113 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285805]
-
elementelor de interpretare care decurg din această jurisprudență a Curții. ... 15. Nu în ultimul rând, a susținut că art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului, care reglementează principiul previzibilității legii penale, al neretroactivității infracțiunilor și pedepselor și al aplicării retroactive a legii penale mai favorabile, exclude din domeniul său de aplicare și protecție normele care reglementează prescripția răspunderii penale. ... 16. Potrivit dispozițiilor art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, executarea de către instanța națională a obligației juridice care
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
fundamentale a Uniunii Europene, executarea de către instanța națională a obligației juridice care îi revine conform instrumentelor furnizate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, de a înlătura de la aplicare standardul național superior de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile, nu poate avea semnificația unei protecții insuficiente. ... 17. Președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, constatând că nu sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, reținându
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
24 iulie 2023 din Cauza C-107/23 PPU a Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin care s-a stabilit că instanțele unui stat membru al Uniunii „sunt obligate să lase neaplicat un standard național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) care permite repunerea în discuție, inclusiv în cadrul unor căi de atac îndreptate împotriva unor hotărâri definitive, a întreruperii termenului de prescripție a răspunderii penale în astfel de procese prin acte de procedură
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
de prescripție sunt aplicabile în măsura în care întreruperea este declanșată de acte care se comunică suspectului sau inculpatului. ... 45. În esență, legea pozitivă nu a consacrat niciodată în mod prospectiv interpretarea pe care i-a dat-o în mod retroactiv Curtea Constituțională, și anume cea a imposibilității întreruperii termenului de prescripție. În situația actuală, în care Curtea Constituțională a dat post hoc această interpretare și s-a ajuns la legea mai favorabilă prin punerea în balans a mai multor principii
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
român privitoare la nonretroactivitatea legii penale și securitatea juridică, cum poate un stat membru reconcilia obligațiile sale care decurg din dreptul Uniunii Europene cu obligația sa de respectare a Convenției Europene a Drepturilor Omului și în special a interdicției aplicării retroactive a legii penale mai puțin favorabile, atunci când dreptul național și dreptul Uniunii Europene oferă interpretări divergente cu privire la întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penale? ... ... III.4. Instanța de trimitere a solicitat ca, în cazul în care completul pentru
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
interpretate prin deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale și Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 68. S-a apreciat că, dacă ar fi lăsat neaplicat standardul național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) care permite repunerea în discuție a întreruperii termenului de prescripție a răspunderii penale prin acte de procedură intervenite înainte de data de 25 iunie 2018, ar fi încălcat principiul legalității infracțiunilor și pedepselor
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
intereselor financiare ale Uniunii. ... 83. În schimb, s-a statuat că dispozițiile menționate ale dreptului Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că instanțele acestui stat membru sunt obligate să lase neaplicat un standard național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) care permite repunerea în discuție, inclusiv în cadrul unor căi de atac îndreptate împotriva unor hotărâri definitive, a întreruperii termenului de prescripție a răspunderii penale în astfel de procese prin acte de procedură
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
că instanțele naționale nu pot, în cadrul procedurilor jurisdicționale prin care se urmărește sancționarea pe plan penal a infracțiunilor de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, să aplice standardul național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior), pentru a repune în discuție întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penale prin acte de procedură intervenite înainte de 25 iunie 2018. ... 90. S-a apreciat în cuprinsul opiniei exprimate că standardul european
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
aducând atingere intereselor financiare ale statului membru în cauză, cu excepția cazului în care o astfel de neaplicare determină o încălcare a principiului legalității infracțiunilor și pedepselor, din cauza unei lipse de precizie a legii aplicabile sau pentru motivul aplicării retroactive a unei legislații care impune condiții de incriminare mai severe. ... 133. Cât privește obligativitatea Hotărârii din 24 iulie 2023 pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, instanța a apreciat că aceasta operează exclusiv în cauzele pendinte la data pronunțării
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
fost interpretată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. În schimb, în exercitarea prerogativelor sale de instanță a Uniunii Europene, complementare prerogativelor consacrate de dreptul național, instanța are obligația să lase neaplicat standardul național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile, în cazul faptelor de evaziune fiscală. ... 142. Aceasta, deoarece aplicarea standardului național, care rezultă din Decizia nr. 67/2022 pronunțată de instanța supremă, ar permite repunerea în discuție a întreruperii termenelor de prescripție a răspunderii penale
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]