1,968 matches
-
inițiative; • tipul vest-european, ce cuprinde economiile de piață cu o pronunțată tentă dirijistă, variind după coloratura politică a guvernului, adepte ale intervenției active a statului în economie; • tipul de economie socială de piață, ce reprezintă un sistem economic tinzînd spre reunirea libertății pieței cu armonia socială, în care sectorul privat cooperează cu cel public, cu angajamente reciproce în vederea satisfacerii acceptabile a unor cerințe economico-sociale; • tipul de economie paternalistă, ce se caracterizează prin puternice elemente tradiționale și naționale care facilitează dezvoltarea spiritului
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
crește. Oferta unui bun este o mărime ce crește pe măsură ce prețul bunului respectiv crește și el. Pe fiecare piață, echilibrul va fi atins atunci cînd, pentru un preț dat, cantitățile oferite vor fi egale cu cele cerute. Realizarea echilibrului presupune reunirea următoarelor condiții canonice: • atomicitatea pieței (nici un agent nu este în măsură să influențeze singur prețul, ceea ce presupune deci o multitudine de ofertanți și o multitudine de solicitanți); • omogenitatea produsului (concurența nu se face decît prin preț, toate bunurile oferite fiind
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
dezvoltări liniare, ulterior criticată, dar care are reale virtuți descriptive, ceea ce ne face să o prezentăm. Iată care sînt cele cinci etape plus încă una actuală: a) societatea tradițională. Este un regim al subzistenței și al economiei agrare (naturale); b) reunirea condițiilor prealabile. O serie de transformări operate pregătesc etapa următoare, decisivă pentru dezvoltare. Aceste transformări sînt: configurarea unui stat-națiune, apariția unei culturi științifice, avîntul comerțului, al sistemelor și instrumentelor bancare și mai ales revoluția agricolă; c) demarajul (take off) se
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de ruptură-legătură între doi termeni, cu particularitatea că spațiul rupturii și cel al legăturii sunt mai vaste decît se poate crede" (Entre-deux, 1991). Altfel spus, în spațiul intermediar, ruptura intervine acolo unde se deschide spațiul unei noi legături, cel al reunirii și al inte grării. Toate scriiturile frecventează acest între limbi, spațiu simbolic și poetic, în care limba de origine, zăvorîtă și alungată se potenția lizează, investește cîmpul inconștientului, în vreme ce se actuali zează codul lingvistic al noii limbi de expresie, dînd
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
L'Harmattan din Paris, 2013) în care își propune să surprindă și să redea "rostirea" corpului specifică ficțiunilor narative ale scriitorilor cei mai reprezentativi ai generației '80-'90, publicați de editura Minuit, cea care, în anii '60, devenea celebră prin reunirea și lansarea inițiatorilor ultimului mare curent literar francez Noul Roman. Lucrarea este gândită ca o amplă analiză tematică, elementele structurante fiind cadrul cultural și literar al epocii de care se ocupă autoarea, dar remarcabilă este grija de a lărgi pe
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și în afara contextului lucrărilor sale. De menționat faptul că nu este întâmplător că această înșiruire de caracteristici începe cu indeterminarea și se termină cu imanența acestea reprezintă două cuvinte cheie în concepția lui Hassan, care a alcătuit un cuvânt-valiză din reunirea lor: indetermanence 207, termen definitoriu pentru cultura postmodernă. În "From Postmodernism to Postmodernity: the Local/ Global Context", Hassan explică acest termen ca pe o îmbinare mai curând contrastantă decât dialectică, în spirit postmodern, a indeterminării culturale cu imanența tehnologică a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
activități să folosească un anumit tip de structură organizațională, iar pentru cealaltă, un alt tip. Spre exemplu, pentru o anumită activitate a transnaționalei s-ar putea folosi structura regională, iar pentru o altă activitate structura funcțională. Desigur, putem aprecia că reunirea a două activități diferite În cadrul aceleiași companii este, În bună măsură, artificială, nereprezentativă, fiind motivată de condiții cu totul particulare. Concluzionând, putem spune că ceea ce au În comun toate aceste structuri este faptul că predomină relațiile ierarhice, iar canalele de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
piața este locul unde se întâlnește cererea cu oferta de mărfuri, servicii și lucrări, stabilind circuitul dintre producție și consum. După modalitatea de implementare piața este spațiul pus la dispoziție de administrația publică în mod periodic sau în permanență în vederea reunirii producătorilor și consumatorilor pentru procurarea de bunuri pe care aceștia le ridică de îndată. În sensul cel mai larg piața reprezintă un sistem de relații prin care vânzătorii și cumpărătorii intră în contact pentru a schimba bunuri și servicii, actele
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
strunite de alte puteri, grăbite să-i înlocuiască pe Otomani, cu stilurile lor de dominație modernizată. Una din metode a fost porunca divide et impera, "dezbină și domnește!". În esență, se urmărea crearea unor entități cât mai mici și împiedicarea reunirii lor culturale, etno-naționale, politice, teritoriale sau economice. Albania, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia până la războaiele de la începutul anilor '90 și România au fost antrenate succesiv de tensiunile dintre Bizanț și Apus, dintre Islam și Creștinism sau dintre Ortodoxie și Catolicism, iar în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în existența unei direcții a evoluției. Pe marginea unei cărți pe care o citea, el a scris: „Never speak of higher and lower in evolution“ („A nu vorbi niciodată despre superior și inferior în evoluție“). Constelații unice, irepetabile, produse datorită reunirii aleatorii a unui număr imens de factori independenți, fac ca într-o zonă geografică sau alta, într-o anumită nișă ecologică, evoluția să ia o anumită direcție, una din multele posibile. Evoluția vieții pe pământ este un proces care generează
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
61. 4.2.9. Partidul Stânga Europeană Ca și celelalte partide embrionare, PSE își datorează existența impulsului dat de crearea unui statut mai clar pentru partidele politice europene din 2003. Partidul, ce s-a constituit în 2004, are ca scop reunirea organizaților ce aparțin stângii vechi, dar și a stângii post-materialiste. PSE-ul se definește în mod clar ca o structură slab dezvoltată, precizând faptul că este "o asociație descentralizată de partide de stânga suverane și independente, ce funcționează pe baza
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
plină de concesii a noilor realități burgheze. Credem că pentru a ști cu adevărat cine suntem mult mai credibil și aproape de adevăr ar fi să încercăm cât mai multe portrete regionale ale românului, bine circumstanțiate în timp și spațiu. Doar reunirea lor ar avea temei de analiză și generalizare. Anexa I. 6 Extras din documentele vechi aflate în arhiva Marelui Dicționar Geografic al României, cu privire la „Țarina Târgului Bacău”, proprietatea târgoveților, dăruită prin act de danie de către Domnitorii Moldovei Grigore Ghica Vodă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și în timp), psihologice (asemănarea, contrast), funcționale (relații de scop și mijloc, calitate și cantitate, obiect și însușire, cauză și efect) logice (particular - general, premisă - concluzie); 4. baza învățării - observația și comparația, discriminarea și identificarea, descompunerea și identificarea, descompunerea și reunirea, legarea și dezmembrarea. Pentru ca învățarea să aibă loc, profesorul trebuie să-și organizeze procesul de învățământ în așa fel încât noțiunile și elementele noi în experiența elevului să se distingă net, de la început, să se perceapă clar și să se
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
ale paratextului auctorial: PERITEXT EPITEXT PUBLIC PRIVAT Numele autorului Titluri-intertitluri Dedicații Epigrafe Prefețe Note Meditații Interviuri Dialoguri Colocvii Corespondențe Confesiuni Jurnale intime Preambuluri 3. Formele textuale ale paratextului editorial Paratextul editorial constituie obiectul nostru de studiu: prin acest termen definim reunirea a două tipuri de genuri discursive: peritextul editorial (coperte, supracoperte, texte de prezentare) și epitextul editorial (reclame, cataloage ale ediției). Dacă peritextul editorial angajează, în parte, responsabilitatea autorului, epitextul editorial o angajează aproape exclusiv pe cea a editorului. În măsura în care analizele
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
mai repede" și semantismul substantivului "învățare" (care implică o anumită durată) au o dimensiune temporală și cauzală care permite apariția concluziei [P4']. De fapt, elementele plasate în poziție rematică ("anumite lucruri", "viața") au o capacitate și o densitate informativă superioară. Reunirea lor construiește macrostructura semantică a propoziției: "Lucrurile vieții". Ca și G. Kleiber, ne vom opri asupra cuvîntului "lucruri", caracterizat de lipsa denominării sau a clasificării: El este folosit de referenții nenumiți sau percepuți ca nenumiți. Utilizarea lui nu este resimțită
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
adic desvârșirea construcției, considerat în ea însși, independent de orice folos adus. Dup ce constat c atitudinile faț de natur pot fi de apropiere, de atracție sau de repulsie, c ele se declanșeaz ca urmare a unor percepții, care sunt reuniri ale mai multor senzații, gânditorul nostru pune în lumin faptul specific al receptrii artei printr-o singur senzație, ceea ce îi confer statutul exclusiv de pur ficțiune. Iar ficțiunile artistice permit suspendarea urgenței vitale, eliberându-ne de preocuprile și interesele practice
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
nu ca fenomen istoric, ci ca un model de gândire, poate fi interpretată în același mod cu un nihilism existențialist ante litteram, care prin intermediul unei annihilatio mundi operează o izolare radicală a sufletului în scopul de a obține salvarea și reunirea cu Dumnezeu, atunci nihilismul contemporan poate fi fi citit la rândul său ca un gnosticism modern și ateu: orb la orice formă de transcendență, acesta se concentrează pe o descriere tragică a dezrădăcinării și a exilării existenței muritoare. În solitudinea
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
unei succesiuni de acțiuni care construiesc un tot organizat, prevăzut cu început și sfârșit. Cu funcție de mediere, momentul operației de configurare transformă evenimentele individuale în întâmplări și formează un tot de factori eterogeni. Cu alte cuvinte, punerea în intrigă permite reunirea unor succesiuni de evenimente într-un tot semnificant ce creează "imaginea", prevăzut cu început și sfârșit, și care poate fi urmărit de cel care citește ori ascultă "povestea". Acest plan este, bineînțeles, cel care ne interesează cel mai îndeaproape aici
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
caracteristicile lucrului"114. În acest sens, pentru Heidegger, imaginea este legată de informațiile esențiale pe care le oferă despre formele de manifestare ale lucrurilor, care contribuie la structurarea unității conceptului. Tocmai această unitate este cea care impune regula ce determină reunirea diversității însușirilor și sensurilor într-un tot care constituie imaginea. Gilbert Durand propune o critică a abordării fenomenologiei imaginii a lui Jean Paul Sartre, susținând că, deși acesta are "meritul incontestabil de a fi făcut efortul să descrie funcționarea specifică
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
grad de dificultate ori de abstracție a textului); - alcătuirea unui text propriu (poate fi vorba de pregătirea unui pliant, a unui program cultural destinat unui anumit public). Pot fi evocate de asemenea competențe de un nivel mai Înalt, printr-o reunire a acestora, de exemplu: competența de a Încuraja o ședință pentru analiză de text cu elevii sau aceea de a evalua o prezentare a elevului. 4. Caracterul disciplinar A patra caracteristică este În strânsă legătură cu cea precedentă. În timp ce capacitățile
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
și în timp), psihologice (asemănarea, contrast), funcționale (relații de scop și mijloc, calitate și cantitate, obiect și însușire, cauză și efect) logice (particular - general, premisă - concluzie); 4. baza învățării - observația și comparația, discriminarea și identificarea, descompunerea și identificarea, descompunerea și reunirea, legarea și dezmembrarea. Pentru ca învățarea să aibă loc, profesorul trebuie să-și organizeze procesul de învățământ în așa fel încât noțiunile și elementele noi în experiența elevului să se distingă net, de la început, să se perceapă clar și să se
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
Popa Basoc, surorile sale și Costică Petroni. Grupurile s au reunit acolo mai multe ore, întâlnirea încheindu se seara târziu. N-au fost absolut nici un fel de incidente sau nemulțumiri, toată lumea felicitându-ne pe cei doi pentru realizare. Trăiri unice, reunire sufletească a giurgionenilor de pretutindeni. Susțin de atunci, cu atât mai mult azi (am organizat și 25 de ani de la terminarea Liceului Podu Turcului, în toamna lui 1984), după ce am trăit cele mai diverse sentimente prin colțuri ale lumii, că
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
de la particular la general. ,,Viața reprezentativă nu poate fi împărțită clar între diversele elemente nervoase, deoarece nu există nici o reprezentare la care să nu colaboreze mai multe dintre aceste elemente; dar ea nu poate exista decît în totul format prin reunirea lor, așa cum viața colectivă nu există decît în totul format de reunirea indivizilor. Nici una, nici cealaltă nu sînt compuse din părți determinate din substraturile lor respective. Fiecare stare psihică se găsește astfel, în raport cu constituirea proprie celulelor nervoase, în aceleași condiții
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
diversele elemente nervoase, deoarece nu există nici o reprezentare la care să nu colaboreze mai multe dintre aceste elemente; dar ea nu poate exista decît în totul format prin reunirea lor, așa cum viața colectivă nu există decît în totul format de reunirea indivizilor. Nici una, nici cealaltă nu sînt compuse din părți determinate din substraturile lor respective. Fiecare stare psihică se găsește astfel, în raport cu constituirea proprie celulelor nervoase, în aceleași condiții de independență relativă în care se află fenomenele sociale în raport cu naturile individuale
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
particulare); medierea cu divinul sau cu anumite forțe și valori oculte sau ideatice prin activarea codurilor, gesturilor, semnelor, obiectelor, rugăciunilor, formulelor și actelor de superstiție diverse; comunicare și reglementare, atestînd și întărind le-gătura socială într-un sentiment comunitar și prin reuniri (sărbători, diverse manifestații, jocuri, tranzacții asociate cu curtoazia, atenția acordată aparenței). Cercetările pe marginea sistemelor de interacțiuni, de curtoazie, de prezentare a eului și a comunicării (E. Marc și D. Picard, L'interaction sociale, Paris, PUF, 1989; D. Picard, Du
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]