792 matches
-
dialog fecund cu forța speculativă occidentală. Activitatea publicistică a lui Nae Ionescu milita tocmai pentru restabilirea autorității Ecclesiei care, intimidată de puterea seculară, pe de o parte, și de moda curentelor științifice, pe de altă parte, pierduse conștiința deținerii Adevărului Revelat și a Predaniei. Întreaga gândire teologică naeionesciană dă măsura unui creștinism dogmatic, ecleziologic și mistic, recuperând realismul metafizic și sacramental patristic, printr-un limbaj viu, modern prin argumentare, ce se desprinde de pietismul, psihologismul și utopiile intelectuale ale secolului al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
În dezorientarea teologică interbelică, rolul lui Nae Ionescu era asemenea cristalului care limpezește apele tulburi, determinând o nouă fermentare a ideilor. Supusă presiunii din partea autorității laice și redevabilă modei curentelor "științifice", Biserica pierduse conștiința că este singura deținătoare a Adevărului revelat și încrederea în puterea revigorantă a Predaniei. Nae Ionescu a fost primul care, prin întreaga sa activitate publicistică, a reamintit aceste lucruri, producând mutații profunde la nivelul mentalității religioase. Practica sa culturală s-a circumscris unui vast proiect de recalibrare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
perspectiva neopatristicii: Ortodoxia nu se ridică deasupra celorlalte confesiuni prin orgoliul dominării, ci prin faptul că ea reprezintă un tot unitar în raport cu alte fracțiuni. Ortodoxia îi invită pe toți să se unească cu ea, în numele unirii cu Hristos în Adevărul Revelat, păstrat pe calea succesiunii, fără modificări și acționând în numele grației divine. În schimb, filosoful Thomas Greenwood publică un studiu esențial despre anglicanism (Le Nouveau Prayer-Book). Vasile Gheorghiu 16 propune studiul Le Royaume de mille ans et le dernier combat, un
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ridicau și atunci voci care cereau o obnubilare a pozițiilor și atitudinilor principiale, o stingere a oricăror opoziții neconstructive în favoarea unei concordii, a unei conciliarități fecunde. Dimpotrivă, elita intelectuală creștină, mărturisitoare, împreună cu Părinții și marii Dascăli ai Bisericii, a Adevărului Revelat, considera că timpul acestor poziții sau atitudini nu a trecut pentru simplul motiv că toți cei care s-au rupt de trupul Bisericii nu s-au întors din rătăcirea lor și nu au recunoscut cu pocăință, asemenea fiului risipitor, greșeala
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care decurge din triada Har chemare căutare este o certitudine că și cunoașterea își are sediul în mistică. De aici, deosebirea fundamentală între tipul antropologic autonom, supus controlului logic al conceptelor, raționamentelor și tipul antropologic religios, dominat de logica Adevărului Revelat, Unic, vehiculat de dogma creștină. În cadrul acestei dezbateri privind valoarea cunoașterii în plan religios se remarcă și Petre Țuțea, un alt reprezentant al elitei interbelice, preocupat de problematica ecleziologiei creștine. Potrivit gânditorului român, Biserica reprezintă spațiul sacru care definește profilul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de aici rezultă că subiectul uman al cunoașterii nu este un ins izolat, ci persoana ca mădular al Ecclesiei, Trupul lui Hristos, ceea ce face din Biserică axa duhovnicească a istoriei și subiectul sobornicesc al cunoașterii lui Dumnezeu. Pentru Țuțea, cunoașterea revelată este singurul tip de cunoștere autentic. În antropologia creștină, omul nu se caută, nu se intuiește, nu se descrie, nu se autodefinește, fiindcă primește dogmatic, prin credință și har, datele cunoașterii sale. Homo christianus este conștient de faptul că nu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care aceasta trebuie să fie pe deplin conștient. Atent la valoarea tainei de nepătruns a lui Dumnezeu, Răsăritul ortodox neagă răspicat orice vedere a ființei divine, etern transcendentă. Precum spuneam anterior, teologia catafatică este simbolică, ea neaplicându-se decât atributelor revelate, în timp ce teologia apofatică mărturisește neputința cunoașterii religioase, fixând o limită riguroasă prin chiar utilizarea noțiunilor de infinit și nenăscut. Astfel, în jurul abisului intradivin există un cerc de tăcere. Nu este vorba de o imposibilitate logică, umană, ci de profunzimea insondabilă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Cuvântului și iluminare prin lumina necreată. Experiența mistică trăiește întreagă această teologie de la palierul fanic până la strălucirea sa exterioară: aura Sfinților, luminozitatea trupului lor, lumina taborică și cea a Învierii, lumina percepută cu ajutorul ochilor transfigurați. Cunoașterea religioasă autentică este cunoașterea revelată, trinitară, în descendența tradiției capadociene: în Sfântul Duh se poate vedea chipul Fiului și, prin El, Arhetipul abisal, pe Tatăl. Răspunsul ortodox formulat de Sfântul Teodor Studitul iconoclasmului este semnificativ: chipul este întotdeauna neasemănător prototipului, după ființa sa, dar îi
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
firea necreată și cea creată, se întrepătrund. Trecerea de la contextul hristologic la cel pneumatologic implică repoziționarea spre aspectul luminii necreate pe care o descoperă Sfântul Duh și la care ființa umană participă plenar. Contemplarea mistică ca formă esențială a cunoașterii revelate se asociază cu vederea eshatologică. Sinteza palamită desăvârșește tradiția patristică, transgresând dualismul maniheist dintre sensibil și inteligibil. Dumnezeu se revelează creaturii în plinătatea Sa, fără a fi vorba de o cunoaștere intelectuală sau sensibilă. Limita este între creat și increat
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
neesențială. Existența divină nu poate fi cunoscută decât teofanic și teandric 7. Pentru a putea avea acces la Adevărul Unic și atotcuprinzător (Dumnezeu), filosoful român propune gândirea dogmatic-teologală. Dogma nu reprezintă o construcție rațională, ci o formă "care îmbracă adevărul-mister revelat". În fond, pentru Țuțea, a gândi dogmatic presupune a gândi "în lumina eliberatoare a Celui de Sus". Dogma este indisociabilă Revelației, care legitimează în mod absolut și învăluie credinciosul și sacerdotul 8. Astfel, din punctul de vedere al ecleziologiei creștine
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dorințele și aspirațiile de a acționa în favoarea virtuților creștine și între patimile și plăcerile lumești. Creștinul dispune și de o libertate spirituală, aceea de a urma calea Domnului și de a nu renunța niciodată la vocația de mărturisitor al Adevărului Revelat, indiferent de piedicile, obstacolele și suferințele care constituie drumul spre fericirea eternă. O perspectivă a ceea ce numim încremenirea în proiect este și surprinderea relației existente dintre spațiul închis și spațiul deschis, unde ideea de libertate se manifestă într-un mod
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se vedea Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu în tradiția răsăriteană. Învățătură patristică, liturgică și iconografică, București, Christiana, 1995, pp. 25-27. 3 Petre Țuțea, Tratat de antropologie creștină. Filosofie și teologie, Iași, Timpul, 2001, p. 126: "Constanța omului este oglinda omului revelat sau a aparentului în același fel. Față de această poziție realistă, împotriva căreia se situează și Kant, conștiința teoretică, practică și tehnică sofistică se crede plăsmuitoare de ficțiuni care operează asupra aparentului, logica omului autonom îndepărtându-se de Real și înlăturându
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
această nebunie, și vom vedea că asta era înțelepciunea". 6 Petre Țuțea, Tratat de antropologie creștină. Filosofie și teologie, Iași, Timpul, 2001, p. 175: " Omul întrebător rămâne aici și nu primește adevărul de Sus, care, gândit mistic, este unic, Realul revelat, ci îl caută neaflându-l. El reduce cunoașterea, plăsmuirile artistice, tehnice, ordinea etico-socială și orice acțiune la doi factori: eu și noneu. Eul are aceste facultăți: imaginația, intelectul și simțurile, care la psihologi depășește cele cinci simțuri spre exemplu: simțul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Paul este clar și precis: creștinul, ca membru al Bisericii și ca cetățean, nu poate interpreta legile; această sarcină revine prin mandat divin celor care prezidează Biserica; trebuie să accepte ceea ce Biserica nu dezaprobă ca fiind contrar adevărului natural și revelat. Creștinismul Evangheliilor, al Faptelor și al Scrisorilor nu doar că nu recunoaște privilegiul deciziilor private, în materie de observare a legilor, ci chiar îl exclude și îl condamnă (cf. Fap 15, 24); interpretarea arbitrară a normelor de credință, ca și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lectura din ziar (și nu evenimentul propriu-zis!) a fost suficientă pentru ca pastorul "să arunce o privire în subconștientul (unconscious soul, în limba engleză) acestei țări"82, privire care a accesat, fără posibilitatea de a o uita vreodată, "o imagine rar revelată a sufletului, a naturii americanilor"83. Chapman devine nespus de tranșant: este vorba de "inima unui criminal ceva rece și îngrozitor"84. " Am văzut, zice pastorul, moartea în inima acestui popor"85. Ne cutremurăm, desigur, în fața acestei declarații, mai ales
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
pe care nu-l condamnă din moment ce Îl consacră ca obiect de studiu, iar râsul e pentru Jorge Într-un raport antinomic cu credința. Arogându-și dreptul de a lua totul În derizoriu, el deschide calea Îndoielii, care este dușmanul adevărului revelat: - Dar ce te-a speriat În discuția aceasta despre râs? Nu faci să piară râsul dând pierzaniei această carte. - Nu, desigur. Râsul este slăbiciunea, putreziciunea, lipsa de gust a cărnii noastre. Este gâdilatul pentru țăran, nerușinarea pentru bețiv, chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
risca să clatine siguranța domestică familială, ce se cuvine apărată cu orice chip, și să spulbere toate iluziile pe care aceasta le întreține. Supravegherea este un test ale cărui rezultate sunt refuzate în comedia bulevardieră, pentru ca nu cumva fisura astfel revelată să amenințe perenitatea cuplului! Dar cu ce preț! Recentele montări ale unor piese din acest repertoriu, de la Grüber la Bezace, de la Lassalle la Lavaudant, refuză să mai vadă în dezvăluirile supravegherii aleatorii niște simple accidente de parcurs, insistând asupra ticăloșiei
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
problemă de relație, de acord, pentru cei care vin În contact cu mine. Acordul dintre persoane nu este posibil decât printr-o cunoaștere interpersonală. Dar acest lucru Îmi arată că, deși sunt unic, eu am sau port În mine dualitatea (revelată metodologic de reflecție În câmpul conștiinței meleă naturii mele ca ființă umană: cel ce sunt și cel care Îl gândește pe cel care sunt. Eu sunt unic ca natură, dar ca ființă, În planul conștiinței mele sunt dublu. Din acest
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
nu presupune o pregătire prealabilă), respectiv divinația mediată (prin semne). Acest criteriu face trimitere la divinitate și la felul în care voința divină alege să se releve. Dacă în prima situație vorbim clar de divinația naturală, inspirată și de cea revelată, în cea de-a doua categorie includem toate celelalte forme de divinație provocată care presupun interpretarea unor semne. 4.2. Clasificarea divinației după semnele întâlnite În funcție de acest criteriu lucrurile se pot nuanța mai mult. Astfel, putem distinge mai multe categorii
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
b) divinația provocată (se bazează pe experiență și exercițiu); c) divinația inspirată (prezicătorul, deși se implică și declanșează actul divinatoriu, beneficiază de o stare cu totul specială de inspirație în actul prezicerii, stare ce scapă unui control rațional); d) divinația revelată (este divinația profetică, atunci când profetul este total detașat de actul mantic în sine); 4.4. Clasificarea divinației după claritatea mesajului Orice act divinatoriu se finalizează cu un mesaj. El este formulat de către practician în funcție de semnele avute în atenție. De asemenea
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
logica simbolică. Acest lucru devine un argument în favoarea divinației. Ea încearcă să demonstreze la modul cel mai concret cu putință (ne referim în special la divinația experimentală) că legile fizice pot fi anulate. Perd Beckley identifică divinația numai cu "viitorul revelat"273 în diverse maniere prin mijlocirea simbolurilor. Nu discutăm pertinența afirmațiilor și explicațiilor de acest gen, dar le remarcăm prezența și la nivelul limbajului comun. De obicei oamenii merg să-și "ghicească viitorul", și nu trecutul, înțelegând prin aceasta posibilitatea
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
tradiționale, efecte concrete. De astă dată cartea bisericească (fie că este vorba de psaltire, fie că este vorba de alte cărți de rugăciuni) este folosită în primul rând pentru conținutul său (rugăciune) și abia apoi pentru ceea ce simbolizează ea (cuvânt revelat, cunoaștere absolută etc.). Prin lectură se dorește nu numai ameliorarea unei situații, ci și obținerea unor semne din partea lui Dumnezeu care să indice adevărul sau direcția cea bună. Practica se întâlnește și astăzi în diverse localități ale Moldovei. Aici, încă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Claudiu Baciu, București, Ed. Teora, p. 55. 107 Pierre Bonte, Michel Izard (coord.), Dicționar de etnologie și antropologie, traducere coordonată de Smaranda Vultur și Radu Răutu, Iași, Ed. Polirom, 1999, p. 553. 108 Ne referim aici la acele forme divinatorii revelate sau mediate de diferite semne. În primul caz, cel al revelației, mesajul poate fi unul clar și concis, după cum sunt și situații când suportă interpretări. În cel de-al doilea caz accentul cade, în principal, pe interpretare. 109 Campaniile lui
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
care se exprimă cu ajutorul unei terminologii simbolice".16 Mitul întemeiază religiile și privilegiază ca mod de exprimare limbajul simbolic. Scopul său ultim este " realizarea ideală a armoniei și calitatea umană idealizată supraconștient".17 În mod indirect, autorul eludează caracterul sacru, revelat, al miturilor, așa cum îl prezintă, de exemplu, Mircea Eliade în cărțile sale. În schimb, autorul Divinității... nuanțează structurile mitice care întemeiază dintotdeauna culturile. Nu-și trădează însă perspectiva, interpretîndu-le tot prin grila psihologică. Astfel, culturile ar fi, în esență, rezultatul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
posibilitatea să disperseze dorința esențială astfel deșteptată în dorințe multiple și exaltate. Cu alte cuvinte, condiția unei astfel de "învieri", rară, firește, dar posibilă în principiu, este ca această căință să nu se datoreze fricii de moarte, ci viziunii misterului revelat de amenințarea morții. 3) RESPONSABILITATEA ESENȚIALĂ ȘI RESPONSABILITATEA SOCIALĂ Este important să facem distincție între responsabilitatea socială și responsabilitatea esențială. Responsabilitatea esențială este constituită de raportul autentic dintre sine și sine însuși. Ea este responsabilitatea individului față de el însuși, față de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]