KorAP: Find »[drukola/base=revizionist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...27 28 29 ...34 >

831 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

mai demonstrat că până la începutul anilor treizeci, nu s-a concretizat un proiect comun al uniților cu romano-catolicii referitor la presă. Inițiativa a aparținut clerului greco-catolic, sensibil la realitățile societății românești și a venit într-un moment în care tendințele revizioniste maghiare erau în creștere, sesizându-se pericolul extern care putea afecta în primul rând comunitatea greco-catolică și pe catolicii români. Populația romano-catolică, fiind formată din români, maghiari, germani și alte etnii, nu a acționat unitar și nu a dezvoltat un

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fi ajutat la stabilirea unor legături mai strânse și directe cu Vaticanul (prezentând realitățile din România prin ochii unor ziariști catolici români), poate avea și cauze externe (pe lângă cele interne amintite deja); ne referim la interesul unor state cu atitudini revizioniste, ce nu doreau existența la București a unui cotidian catolic românesc puternic, care să ofere informații precise și corecte despre realitățile din România și care să fie preluate de Vatican. Din lipsa unor surse care să demonstreze ipoteza exprimată, nu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Corola-publishinghouse/Science/798_a_1523

Concertului de Putere. Mai mult de 20 de ani de războaie epuizaseră marile puteri, pentru fiecare dintre ele pacea europeană părând o necesitate. Toate fiind puteri de statu-quo, își împărțeau gestiunea securității continentale de o manieră care nu permitea apariția revizioniștilor de altfel, nu exista nici măcar riscul ca aceștia să apară, cu atât mai puțin cu rangul de jucători importanți în arena internațională. Între ele exista o recunoaștere reciprocă, precum și un oarecare consens ideologic vizibil, de exemplu, în momentul 1848. Nivelurile

Regimuri de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1523]
Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

a naturii fundamental marxiste a regimurilor politice din Europa Centrală și de Est între 1945 și 1989, aceste regimuri și producțiile lor în domeniul istoriei conțin în ele însele germenii unor „deviații” ale istoriei. Incapacitatea gândirii marxiste, atât a celei revizioniste din statele est-europene, cât și a tuturor versiunilor sale euro-americane de a explica dificultățile teoretice în materie de istorie, în particular cele legate de atenuarea adversităților și diviziunilor pe criterii naționale, pe deplin și din nefericire sângeros confirmate în primul

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
lucru, pe măsură ce inovațiile occidentale în domeniu au generat curente înrudite cu marxismul. Pe de altă parte, se poate remarca un fapt oarecum trecut cu vederea de autori care s-au preocupat de autopsia comunismului: respingerea, ca și prezența unui marxism revizionist în țările Europei Centrale și de Est nu au reușit să înlăture grava criză de sistem a statelor comuniste, slăbiciunea marxismului constând în însăși construcția sa inițială. Polarizând cele două spații, cel occidental și cel estic-european, și grupând grosso modo

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
a cetățenilor acestor state. în ciuda unor asemenea opțiuni, în Europa fostă comunistă retorica marxistă a fost compromisă de practica regimului politic al dictaturii proletariatului. Cu atât mai mult în România, care nu a beneficiat de ceea ce a fost numit „marxism revizionist”, puterea politică a fost cea care a dat tonul în ceea ce privește studierea istoriei și a adaptării la contextul românesc a semnificațiilor ei. Intelectuali marxiști ca H.H. Stahl, pentru a cita numai pe cel mai cunoscut filosof marxist cu preocupări în aplicarea

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
și în Departament și de către mons. Augustin); 2. Opoziția dintre Biserica Catolică și stat în Polonia este o realizare la care Poggi nu este străin (deci cu eficiență pentru linia Vaticanului formulată de papa Pius al XII-lea); 3. Elementele revizioniste din Occident găsesc în Biserica Catolică un stâlp pentru a provoca o astfel de opoziție (ca în Polonia), speculând conținutul politic sub formă religioasă. Problema se pune (în complexitatea ei, neexcluzând și aspectul de reciprocitate între Vatican și revizioniști), în ce măsură

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Elementele revizioniste din Occident găsesc în Biserica Catolică un stâlp pentru a provoca o astfel de opoziție (ca în Polonia), speculând conținutul politic sub formă religioasă. Problema se pune (în complexitatea ei, neexcluzând și aspectul de reciprocitate între Vatican și revizioniști), în ce măsură, azi, Poggi este sub influența lor. Misiunea lui este sau nu în contradicție cu atmosfera creată? Când în politica generală a României se afirmă - uneori cu riscuri mari față de marile puteri - poziția de stat suveran, independent și liber, să

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
ca de pildă perioada istorică, pacea și războiul, coexistența pașnică etc., România împărtășește aceleași temeiuri cu Uniunea Sovietică; contradicțiile româno-sovietice țin de contactele economice și modul de abordare al relațiilor dintre țările socialiste, în ansamblu, între partidele surori; propriile vederi revizioniste nu au arătat încă cum că s-ar fi schimbat”. în februarie 1964, în urma anunțului că PMR dorește să medieze conflictul sino-sovietic, a fost convocat Comitetul de Sprijin al Biroului Politic al CC al PCC pentru a se discuta și

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
lui Zhou nu și-a atins scopul propus, în condițiile în care nici presiunile sovietice nu au reușit mai mult. Un alt motiv important apare ca fiind diferența ideologică între China și România (disputa fiind dacă Uniunea Sovietică era un revizionist contemporan). Chiar în acest moment în China a început Marea Revoluție Culturală. Punctul de vedere părtinitor și încăpățânat în ceea ce privește ideologia a afectat și relațiile externe. Din ce în ce mai mult, afacerile externe chineze au pierdut caracterul distinctiv pragmatic. Atât comuniștii coreeni, cât și

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
politicii externe a URSS, contribuind la “împingerea” ei pe un făgaș mai conservator. în raportul de activitate consacrat primului trimestru al anului 1957, Ambasada RPR la Moscova transmitea că atenția conducerii sovietice se îndreptase în această perioadă spre combaterea curentelor revizioniste oportuniste care s-au manifestat în ultimul timp în mișcarea comunistă internațională, demascarea încercărilor dușmanilor cauzei socialiste de a specula greșelile dezvăluite la Congresul al XX-lea și criticarea împărțirii artificiale a partidelor comuniste și muncitorești în staliniste și nestaliniste

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
internațională, demascarea încercărilor dușmanilor cauzei socialiste de a specula greșelile dezvăluite la Congresul al XX-lea și criticarea împărțirii artificiale a partidelor comuniste și muncitorești în staliniste și nestaliniste. Raportul menționa că în Pravda au fost combătute articolele cu tendințe revizioniste din presa iugoslavă și poloneză și s-a evidențiat unitatea indestructibilă a lagărului socialist, întrajutorarea crescândă între țările lagărului, bazată pe principiul internaționalismului proletar, pe respect reciproc și neamestec în treburile interne. în privința relațiilor sovieto-chineze, în raport se arăta că

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
și împărțirea în grupuri fracționiste a conducerii, „concesii liberaliste” etc.. Se atrăgea atenția în mod deosebit asupra alunecării spre „naționalism” a fostei conduceri maghiare, „care, din dorința de a-și crea popularitate, a cochetat cu șoviniștii, ajungând să îmbrățișeze tezele revizioniste în problema Transilvaniei”. PMR își făcea un titlu de glorie din intervenția alături de PCUS pentru rezolvarea crizei ungare: „Alături de PCUS și de alte partide frățești, partidul nostru a adus o contribuție proprie la sprijinirea forțelor sănătoase ale poporului maghiar, pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
conducerea PMR, interesele lagărului prevalau, cel puțin la nivel declarativ, în fața intereselor naționale, iar caracteristicile generale ale socialismului erau considerate mai importante decât „specificul național”. Sintagma „comunism național” a fost pusă la zid, fiind catalogată ca o lozincă naționalistă burgheză, revizionistă, în contrast cu „slujirea intereselor internaționale” - “îndatorirea de căpetenie” a oamenilor muncii: „Cât privește așa-zisul comunism național - va arăta Dej -, această noțiune a fost pusă în circulație de propaganda burgheză și definește o poziție corespunzătoare intereselor de clasă ale burgheziei. Prin

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
de declarație era menită să arate cât se îndepărta în acel moment conducerea sovietică de acele principii. Chinezii vor susține că ei au fost cei care s-au luptat pentru introducerea „principiilor revoluționare” în declarație, în opoziție cu introducerea orientărilor „revizioniste” formulate la Congresul al XX-lea. Totuși, la consfătuirea din noiembrie 1957 divergențele sovieto-chineze au rămas la stadiul teoretic, ținute departe de ochii lumii, ambele delegații făcând eforturi pentru a lăsa impresia de unitate a punctelor de vedere. Conducerea chineză

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
lagărul „democrațiilor populare”, dar și declarată cel mai important dușman. Campania antiiugoslavă s-a manifestat deosebit de pregnant în Bulgaria, Albania și în Ungaria. Situația geopolitică a Ungariei, aflată la intersecția Europei Centrale cu Balcanii, prezența unei lungi frontiere cu Iugoslavia „revizionistă” au contribuit la transformarea Ungariei într-un punct strategic important în planurile militare ale Kremlinului. După procesul lui L. Rajk și al tovarășilor săi din septembrie 1949 de la Budapesta, în cadrul căruia activiștii mișcării comuniste ungare au fost acuzați de activitate

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
se cuvine să amintim încă o dată de mișcarea accentuată antititoistă inițiată de însuși Rakosi, prin procesul lui Rajk, ce a provocat o ascuțire a conflictului, trecerea lui într-o nouă etapă, când Moscova proclama Iugoslavia țară condusă nu doar de revizioniști, dar și de „spioni și ucigași”). Nu e deci de mirare că Tito și anturajul său, apropiindu-se de URSS, în același timp continua să se distanțeze accentuat de conducerea maghiară. Este adevărat că, la începutul anului 1955, la adresa lui Imre

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
care au inițiat și susținut efortul de revizuire: Edgar Morin, Pierre Fougeyrollas, Jean Duvingaud și Henri Lefebvre, și în acest context este prezentat opiniei publice din România Ștefan Lupașcu, una dintre personalitățile marcante ale exilului românesc care „a devenit pentru revizioniștii de la Arguments, un fel de busolă în încercarea nu numai de a depăși marxismul, ci și modurile de gândire moștenite din secolul trecut” (p. 23). Exemplar pentru modul în care unii intelectuali francezi au renunțat la opțiunile comuniste este cazul

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
c`teva convertiri printre străini, chiar `nainte de 1789”). Vezi Norman Hampson, „The Enlightenment in France”, `n Roy Porter, Mikulás Teich (eds.), The Enlightenment in National Context, Cambridge University Press, Cambridge, 1981, p. 52. Pentru o prezentare generală a marxismului revizionist `n statele comuniste ale Europei Centrale și de Est, vezi Vladimir Tismăneanu, Mizeria utopiei, Editura Polirom, Iași, pp. 103-133. Henry H. Stahl, Probleme confuze `n istoria socială a României, Editura Academiei Române, București, 1992, p. 75. Aici trebuie menționat faptul că

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421

COMANDANTUL MILITAR AL CHIȘINĂULUI Colonel, Dumitrescu Eugen AMR, fond 1733-Comandamentul Militar Chișinău, dosar nr. 9, f. 291. Documentul nr. 134 S.S.I. 25. X. 1941 NOTA UNGARIA MISTIFICAREA REVIZIONISMULUI UNGAR Pentru a-și putea susține aspirațiunile fără temeiu asupra Transilvaniei, Ungaria revizionistă recurge la tot felul de mijloace spre a mistifica realitățile etnice, care îi sunt atât de nefavorabile. Așa de exemplu, pentru a spori măcar artificial numărul ungurilor din Ardeal, conducătorii de la Budapesta caută să-i apropie pe Evrei, probabil pentru ca

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
artificial numărul ungurilor din Ardeal, conducătorii de la Budapesta caută să-i apropie pe Evrei, probabil pentru ca la un moment dat aceștia să se declare Unguri și la un eventual plebiscit să opteze pentru Ungaria. Prețul acestui concurs scontat de Ungaria revizionistă, este plătit prin o serie de concesiuni făcute Evreimei și printr'un tratament de favoare nemaiîntâlnit astăzi în nici un stat european. Pentru ilustrarea acestui tratament, dăm alăturat în fotocopie 3 documente, edificatoare în ce privește libertățile de care se bucură Evreii din

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455

a nu da impresia unui discurs antioccidental, să aducem în discuție, împreună cu Vladimir Tismăneanu, cazul simetric al unei convenabile și comode direcții interpretative "recuperativ marxistă", ori, altfel spus, "iluzionist leninistă" abordată de intelectuali români, ca și de "atâția dintre marxiștii revizioniști din statele Europei Centrale", pentru spălarea doctrinei marxiste de vina unor excese personale: Și totuși, când citim sub semnătura unor Radu Florian, Silviu Brucan sau Pavel Câmpeanu eseuri în care se încearcă salvarea imaginii marxismului prin limitarea doctrinaristă și nu

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342

ei paradoxal de a se raporta la cultura noastră ne obligă și pe noi azi să o relativizăm. Este în egală măsură sfârșit și început de acțiune politică, pretext de război sau motiv de pace, subiect preferat al planurilor politice revizioniste sau tabu politic, cuvânt interzis sau exclus din retorica politicii internaționale. Este simbolică (frontiera dintre comunități) sau reală, fizică (sârma ghimpată care altădată despărțea statele comuniste de Occident). Astăzi, granița înseamnă altceva. Ori de câte ori vă întrebați de care parte vă aflați

Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu (2008) [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
Corola-website/Law/171878_a_173207

51/1991 privind siguranța națională a României prevede la art. 3: "Art. 3 - Constituie amenințări la adresa siguranței naționale a României: (...) h) inițierea, organizarea, săvârșirea sau sprijinirea în orice mod a acțiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunistă, fascistă (...), rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune în pericol sub orice formă unitatea și integritatea teritorială a României, precum și incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept (...)." Art. 13 prevede competența procurorului, în cazurile menționate în art. 3 citat anterior, să

HOTĂRÂRE din 3 februarie 2005 din 3 februarie 2005, definitivă la 6 iulie 2005, în Cauza Partidul Comuniştilor (Nepecerişti) şi Ungureanu împotriva României. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171878_a_173207]
Corola-website/Law/238227_a_239556

mijloace de probă referitoare la încălcările drepturilor omului și dreptului umanitar și de a contribui la dezvăluirea acestor încălcări. Aceste măsuri au ca obiectiv să salveze de la uitare memoria colectivă, în special pentru a se apăra împotriva dezvoltării unor teze revizioniste și negaționiste." În raport cu aceste considerente, argumentul privind deficiențele sistemului de arhivare poate avea un rol foarte limitat. Statul are, într-adevăr, o obligație foarte specială, aceea de a administra corespunzător și de a conserva efectiv arhivele fostelor servicii de securitate

HOTĂRÂRE din 19 iulie 2011 în Cauza Jarnea împotriva României - definitivă la 19 octombrie 2011. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/238227_a_239556]