2,855 matches
-
adevăr, subiecți copii și obiective de cercetare relevante. Este recunoscut că încurajările și contingențele au capacitatea de a distrage indivizii, atrăgând atenția asupra lor, și nu asupra produsului sau a procesului de elaborare a produsului, dar probabil că principala prioritate rezidă în preferința individuală: dacă individul e motivat instrinsec să creeze, îndrumătorii lui - părinți, profesori, supervizori - trebuie să evite orice ocazie de subminare a acestui imbold; însă, în absența motivației intrinsece, este mai util să stimulăm noul comportament sau simplele lui
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
reală valoare. Gruber plasează individul într-un context situațional, un ansamblu de câmpuri ce corespund cadrului instituțional în care se dezvoltă individul. Ca măsură de siguranță, nici o listă de instituții nu a fost încă definitiv stabilită. Totuși, valoarea abordării insituționale rezidă mai ales în ușurința de a defini și identifica instituțiile sociale: familia, școala, mediul de muncă și comunitatea pot constitui un punct de plecare. Există o serie de instituții mai obscure, uneori cu un statut mai curând de tranziție, precum
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Dilema cu care se confruntă creatorul din ziua de astăzi este exprimată elocvent de Lewis Hyde: Cum poate artistul să se hrănească, spiritual și material, într-o epocă ale cărei valori sunt valorile economiei de piață și al cărei comerț rezidă exclusiv în cumpărarea și vânzarea de bunuri? (citat de Gablik, 1984, p. V) Un ansamblu similar de preocupări se regăsește în ediția specială intitulată „Creativitatea în domeniul moral” a revistei Creativity Research Journal (Gruber și Wallace, 1993). Deocamdată ne mulțumim
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
drept categorii analitice. Munca mea de cercetare a fost influențată de lucrările altor cercetători care au folosit În analiză teoriile poststructuraliste - printre ei, Judith Walkowitz și Paul Rabinow 33. Subscriu ideii că artefactele istorice sunt texte fluide, a căror valoare rezidă În multitudinea de lecturi, atât ale actorilor istorici, cât și ale cercetătorilor. De aceea, nu consider că cercetarea mea reprezintă un punct de vedere privilegiat, ci unul particular, situat Într-un anumit context teoretic și metodologic. Cartea de față este
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nevoie de recurgerea la forță, pentru că au la dispoziție alte mijloace de influență. În această perspectivă, puterea clasei politice ar fi una de fațadă, în spatele ei ascunzându-se alte forme de putere. Opoziția elită/mase Opoziția dintre elită și mase rezidă în ideea că orice societate este ierarhizată și că existența unei societăți strict egalitare este imposibilă empiric. De fapt, aceasta înseamnă că, în orice grupare socială mai mult sau mai puțin organizată, anumite persoane au mai multă putere decât altele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o anumită epocă și în cazul unui anumit popor, sunt cele mai indicate pentru a exercita această conducere”; trebuie adăugate „voința de a domina și conștientizarea întrunirii calităților cerute” (Mosca, 1955, pp. 328-329). Totuși, prezenta justificare a poziției dominante nu rezidă niciodată pur și simplu în afirmarea unei aptitudini sau a unui drept la guvernare. Mai este și ceea ce am fi tentați să numim acoperire ideologică; este ceea ce Mosca numește, încă din 1884, formula politică. Prin aceasta, se înțelegeă Ăfaptul că
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
comportamentele și atitudinile membrilor săi. Aceștia sunt observați și imitați pentru că li se atribuie o formă de excelență. Astfel, prin simplul ei mod de a acționa și a gândi, elita stabilește norme pentru societatea în ansamblu; influența ei - sau puterea - rezidă în faptul că modelul pe care-l prezintă este acceptat și considerat ca fiind demn de urmat (ibidem). În acest sens, un grup minoritar care nu ar fi în stare să faciliteze introducerea unor inovații sau, dimpotrivă, ar face acceptarea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
totuși, și ea este de talie, întrucât permite situarea lui Plotin, a filosofilor alexandrini și platonicieni ortodocși în planul idealului ascetic, în timp ce gnosticii, cel puțin cei care ne rețin atenția, gnosticii licențioși, se înscriu în tradiția gândirii hedoniste: această diferență rezidă în luarea în considerație a trupului. Lui Plotin îi era rușine că avea un trup, ne spune Porfir, de exemplu, în Viața lui Plotin. în ce-i privește, gnosticii consideră ca indiferent faptul de a avea unul și că, așa
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
virtutea teologală, trebuie definită într-un mod deosebit: un libertin caritabil practică iubirea de aproapele său, desigur, dar mai înainte de toate iubirea pentru propriu-i trup. Libertinajul presupune alegerea bucuriilor existenței contra penitențelor catolice. Bucuria trupului în primul rând. Dumnezeu rezidă în plăcerile naturale și nu în autoritatea care le reprimă. Darul posibilității de a te bucura valorează cât un îndemn de a te folosi de el. Cu ce ar semăna un Dumnezeu care ar da bărbaților și femeilor o putere
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
al voluptății, și retur. La fel ca Dante care trece prin Infern și apoi prin Purgatoriu înainte de a ajunge în Paradis - o dialectică subtilă... -, Lorenzo Valla își începe periplul cu Leonardo Bruni, purtător al stindardului stoic. Pentru el, binele suveran rezidă în virtute - care e un scop în sine. E cunoscută opțiunea austeră a școlii filosofice; Valla nu aderă la ea, ascetismul eroic nu-i convine deloc. Onoarea și gloria constituie tot atâtea false valori și virtuți ridicole. Pasiunea romană pentru
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
excepții antice, uneori disimulate, ascunse, uitate - le sunt preferate mașinile de război platoniciene și aristoteliciene, numai bune pentru adâncirea albiei creștine - Montaigne împărtășește un nominalism radical. Or, nominalismul este una din componentele esențiale ale oricărui hedonism: când Ideile există, ele rezidă într-un Cer de unde ele amenință asemenea unor divinități ale răului. Lectura verticală a lunii transformă întotdeauna pământul într-o vale a plângerii, spre deosebire de perspectiva orizontală fastă pentru vagabondajele vesele. Lui Platon care crede în Idei, Diogene îi răspunde cu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Ceea ce se cunoaște ca esențial pentru înțelegerea articulării acestor două opțiuni filosofice a priori contradictorii constă în negarea de către Eudoxiu a separației dintre o lume sensibilă și o lume inteligibilă. Pentru filosoful hedonist, Forma este imanentă lucrurilor sensibile. Aceasta nu rezidă în afara materialității sale, ci în ea. Nicio participare a sensibilului terestru la inteligibilul celest, nicio degradare a ideii în materie, nicio transcendență a principiilor genealogice, ci o lectură care face un pas înainte în direcția lui Aristotel. Pentru că autorul Metafizicii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
înlănțuirea unor atomi între care există apropieri de viteză în vid, totul se reduce la acest adevăr simplu și evident. în afara materiei nu există nimic. O dată în plus adversar sau chiar dușman al lui Platon, Epicur afirmă că criteriile adevărului rezidă în senzații și afecțiuni. Atomii corpului care captează atomii detașați ai materiei, simulacrele, totul cere și presupune conjuncția atomistă. Nu univers inteligibil, nici creaturi ideale, zei sau concepte, nici lumi nevăzute, inaccesibile simțurilor și care pot fi doar concepute - în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pedeapsă de așteptat, niciun păcat de ispășit. Fizica epicuriană condamnă orice metafizică: ceea ce se întâmplă se desfășoară în limitele unei logici atomice. Cum ar putea moartea să constituie o problemă? Ce-i de temut în ea? De vreme ce binele și răul rezidă în senzații, iar moartea presupune privarea de acestea, ea nu înseamnă nimic pentru noi, nici un bine, nici un rău... Când moartea e aici, deja noi nu mai suntem. Când eu sunt aici, ea e absentă. Ea nu-i privește nici pe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
poate un naturalism - de care Rousseau își va reaminti. Pentru că dorința legată de aceste obiecte inutile și găunoase alienează, îngrădește spiritul, stă în calea libertății, a autonomiei și a seninătății. Odată această taxinomie stabilită, putem efectua un calcul, pentru că plăcerea rezidă doar în satisfacerea dorințelor naturale și necesare. Fericirea, binele suveran, bucuria, finalitatea hedonistă presupun absența tulburărilor, pacea, liniștea sufletească, sănătatea trupească, armonia păstrată sau redobândită. A cunoaște logica dorințelor cu care avem de-a face, a le recunoaște în diversitatea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ocazie de a accede la Frumosul în sine și de a contempla ideile pure, Epicur aservește estetica unei funcții pragmatice și utile: ea calmează sufletul și trupul, alină și procură plăcere și satisfacție, are valoare prin efectele produse - validitatea artei rezidă în utilitatea ei, în faptul că reușește să producă niște efecte, în speță, că dă satisfacție. Plecând de la această dublă preocupare - utilitatea cathartică, eficacitatea hedonistă -, Epicur inventează un fel de prudență față de lume, de realitate, față de alții și de sine
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Sufletul se deosebește de trup așa cum se deosebește capul de trunchi, așa cum ochii se deosebesc de gură și mâinile de picioare: ca niște părți distincte ale aceluiași organism, fiecare cu funcțiile sale, desigur, dar legate, aflate în relație. Identitatea sufletului rezidă în compoziția sa: niște atomi, desigur, dar mai subtili decât cei ai stomacului, așa cum neuronii creierului se disting, la moderni, de celulele stomacale... Subtilitatea, finețea, căldura particulelor care compun sufletul permit, într-adevăr, numirea acestuia, dar nu ca un organ
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
anume? Evitând să creadă că aceste ficțiuni citate anterior definesc plăcerea. Nici particulele nobiliare, nici aurul, nici medaliile, nici funcțiile, nici posedarea unor obiecte nu duc la pacea sufletului și a trupului. Plăcerea reală, adevărata voluptate, satisfacția autentică, jubilarea veritabilă rezidă în această lecție simplă: un trup care nu suferă, un suflet care cunoaște starea plăcută a lipsei de teamă. Nimic altceva. Plăcerile de a bea și a mânca pentru a suprima lipsa - foamea și setea -, fără a genera alienări - bucătăria
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
importante pentru evaluarea proiectului (beneficiari direcți/indirecți; persoane aparținând organizațiilor care implementează proiectul etc.), obținerea de informații, date despre acestea. Cele mai utilizate tipuri de interviuri în evaluare sunt: interviul structurat și interviul în profunzime. Diferența între cele două tipuri rezidă în modalitatea în care este culeasă informația. În cazul interviului structurat, se lucrează cu un ghid de interviu cuprinzând întrebări precise, cu o succesiune prestabilită. Interviul în profunzime are o formă mult mai puțin rigidă, bazată pe abordarea unor teme
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
consultarea repetată, în două sau mai multe runde succesive, pe baza unui chestionar, a unui panel de experți asupra unor probleme care nu pot fi elucidate prin recursul la informațiile acumulate în momentul realizării studiului în domeniul respectiv. Specificul său rezidă în tratarea experților ca grup, deși răspunsurile la întrebările incluse în chestionarul Delphi sunt formulate individual, în condiții de absolută anonimitate. Are loc astfel o comunicare mediată, controlată, între experții participanți la studiu. Ei au posibilitatea reconsiderării propriei opinii/evaluării
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în condiții de absolută anonimitate. Are loc astfel o comunicare mediată, controlată, între experții participanți la studiu. Ei au posibilitatea reconsiderării propriei opinii/evaluării opiniei celorlalți prin feedbackul asigurat în fiecare rundă de consultare de echipa de cercetare. Valoarea metodei rezidă în special în ideile generate și în încercarea de stabilire a convergenței estimărilor participanților, gradul de consens la care se ajunge reprezentând un indicator de performanță a metodei. Istoria metodei Metoda a fost dezvoltată în anii ’50 de RAND Corporation
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sistem în permanență deschis, care integrează elementele noi sau modificate ale vieții sociale, precum și ale proceselor politice care apar în contextul dezvoltării sociale. S.p. este cel care, prin mecanismele sale proprii, transformă nevoile sociale în exigențe politice. Importanța sistemelor politice rezidă tocmai în măsura în care acestea pot configura conduita politică, prin stabilirea de norme și legi. Dezvoltarea s.p. reprezintă dezvoltarea instituțiilor, atitudinilor și valorilor care alcătuiesc s.p. al unei societăți (McLean, 2001, p. 138). Astfel, dezvoltarea s.p. întărește capacitatea statului de a mobiliza
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o structură de acțiuni consistente în comportamentul organizațional. Perspectiva este una a trecutului, identificarea s. fiind bazată pe modul în care a acționat organizația și cum și-a definit rolul în baza deciziilor majore anterioare; - o poziționare a organizației, ce rezidă în mijloacele de identificare a locului pe care aceasta îl are în mediul său; - o perspectivă ce implică nu numai stabilirea unei poziții, dar și o anumită percepție a realității ce se reflectă în acțiunile sale; - o schiță sau un
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
diverse critici în literatura de specialitate. Utilizarea variabilei „natura umană” este criticată, spre exemplu, ca fiind prea simplistă și neștiințifică în a explica războiul și pacea preponderent în baza viciilor/virtuților firii umane. Cât privește analiza indivizilor, principalul ei inconvenient rezidă în dificultatea empirică a colectării de date suficiente și corecte pentru conturarea unei imagini clare, complete și veridice referitoare la decidenții politici individuali, în condițiile în care majoritatea unor astfel de informații „din culise” devine accesibilă doar la mult timp
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să existe în lume, la toate nivelurile de analiză, nu justifică lipsa de acțiune în sensul îndreptării lor. Marxismele nu constituie numai o colecție de teorii academice, ci și un plan de schimbare a lumii. Slăbiciunile și forța acestor teorii rezidă tocmai în renunțarea la atitudinea de asistare pasivă la felul în care este structurată lumea și în a accepta provocarea de a încerca îndreptarea ei. Lucian-Dumitru Dîrdală NEOREALISMUL Evoluția disciplinei relațiilor internaționale din ultimele trei decenii a fost puternic influențată
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]