749 matches
-
referindu-se la problemele curente și afaceri externe, controverse religioase și conflictul politic dintre partidele Tory și Whig. În anii 1690 Defoe și-a început cariera de scriitor iar în calitate de autor de pamflete va scrie "„Englezul get-beget”". Acest lung poem ridiculizează sentimentele antiolandeze în rândul englezilor. În 1719, la vârsta de cincizeci și nouă de ani, în timp ce continua să scrie articole de ziar, precum și pamflete pe probleme curente, Defoe a abordat un alt gen literar. A început cu "„Robinson Crusoe”", apoi
Daniel Defoe () [Corola-website/Science/313154_a_314483]
-
general, împotriva persoanelor rele. De asemenea, manga are legătură cu muzica, multe dintre personaje având conexiuni cu industria muzicală sau cântând într-o trupă. Yaya Higuchi Yaya este o adoleșcentă inocentă și timidă care,din cauza personalității ei, este atacată și ridiculizată constant de persoane care se consideră prietenii ei. Ei îi place să se costumeze în lolita gotică duminica și îi plac formațiile de rock japonez, însă nimeni nu știe asta, ea considerând asta ”adevărata ei natură”. Yaya este interesată de
Othello (manga) () [Corola-website/Science/313480_a_314809]
-
în timpul Contrareformei, iezuiții au revenit la Sibiu. Ei au construit o biserică și o mănăstire și au așezat sub turnul bisericii statuia Sfântului Nepomuk. Cum populația de confesiune evanghelică a orașului nu lua în seamă acest sfânt, ba chiar îl ridiculiza, statuia a fost așezată pe podul din fața Porții Ocnei. Când vechea poartă s-a dărâmat, sfântul a fost îngropat sub ruinele ei. Generalul comandant contele Franz Wallis a ordonat atunci așezarea statuii în Piața Mare."" După amplasarea statuii, sibienii de
Statuia lui Ioan Nepomuk din Sibiu () [Corola-website/Science/323015_a_324344]
-
lupta, căci altfel nu poate scăpa de pacoste, dar afară. Jack taie două tulpini de bambus, păstrează una și îl pune pe negru să lupte cu cealaltă, căci „încă nu și-a câștigat dreptul să-i înfrunte tăișul”. Jack îl ridiculizează pe negru, îl lasă în chiloți și în propria piele, căci mușchii lucrați pe care negrul îi afișa se dovedesc a fi doar un costum. Deodată, din desiș își face apariția o armată de roboți. Negrul o ia la picior
Samurai contra samurai () [Corola-website/Science/319449_a_320778]
-
va rupe în pieptarul lui de metal, după care Boris îl va distruge pe Jack tocându-l cu buzduganele. Necunoscutul își bate joc de planul lui Boris, Boris se enervează și se repede asupra lui, dar necunoscutul îi neutralizează atacul, ridiculizându-l. Apoi își scoate coiful și se prezintă: vestita Prințesă andaluviană Mira. Jujunga și Gentilomul își aduc aminte de succesele ei. Mira își expune planul: unirea forțelor și atacarea lui Jack simultan. Apoi Mira va revendica recompensa, anume eliberarea poporului
Prințesa și vânătorii de recompense () [Corola-website/Science/319452_a_320781]
-
redacția publicației studentești „Dorban” („Pinten”), și a început să publice împreună cu artistul plastic Michael Drux o rubrică satirică pe ultima pagină a acestuia, intitulată „Pagina din dosul lui Hanoch Levin” (Daf ha'ahoraiym shel Hanoch Levin). În această rubrică a ridiculizat Levin războiul și milităria, ritualurile publice consacrate Holocaustului, a supus criticii politica organelor de stat față de arabi. Numeroși studenți au fost revoltați de acest ton satiric fără tabu - uri, și au semnat un manifest în care și-au exprimat indignarea
Hanoch Levin () [Corola-website/Science/319910_a_321239]
-
Aceasta cuprindea, între altele, expresii licențioase (ca de pildă "a trage bășini"), o scenă a Sacrificiul lui Isaac (în ebraică Itzhak) în care acesta îl implora pe tatăl său, Avraam (Avraham), să-l taie fără șovăială, iar alta, intitulată „Curtenirea” ridiculiza boala aroganței și a înfumurării ce lovise societatea israeliană. Acum când o astfel de piesă era reprezentată pe scena unui teatru de repertoriu, a izbucnit un scandal public fără precedent. Spectatori indignați au demonstrat in semn de protest, au huiduit
Hanoch Levin () [Corola-website/Science/319910_a_321239]
-
de ierarhizare/suprimare a cunoștințelor practicate în comunități care au stat și stau în calea imperiilor. Invocând mai întâi sângele și creștinismul, apoi culoarea pielii, așa numita sălbăticie a primitivului, despotismul oriental, ș.a., științele Europei au redus la tăcere, au ridiculizat și au muzeificat expresia teoretică a Celuilalt, ca și cum Celălalt n-ar fi în stare să gândească autonom fără patronajul stăpânului alb. Prin asemenea artificii, discursul occidentalist - discursul despre supremația Occidentului față de restul regiunilor de pe glob - și-a consolidat locul privilegiat
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
afaceri. Cu excepția asistentei personale, Anca, protagonista sosește la birou însoțită de un grup de bărbați, se așază la masa negocierilor doar cu bărbați și se învârte în cercuri profesionale majoritar populate de bărbați. În plus, regizoarea nu se sfiește să ridiculizeze încercarea pedant-cavalerească a lui Tim, iubitul de ocazie al lui Ines, de a crea premisele romantice ale unei întâlniri într-o cameră de hotel prin comandarea unor prăjituri, sfărâmând clasicul scenariu amoros cu o finalizare fix pe desertul adus de
Cronică - Toni Erdmann, regia Maren Ade () [Corola-website/Science/296116_a_297445]
-
mișcarea din 1840. Pentru aceasta a tradus din franceză și a scris și lucrări originale - slabe ca întocmire dramatică, dar cu pasaje satirice hazlii: "Cârlanii", vodevil într-un act (1857) și "Muza de la Burdujeni" (1850), în care își propune să ridiculizeze pe puriști și neologiști.
Constantin Negruzzi () [Corola-website/Science/297630_a_298959]
-
puternic apărător al acestei teze. Ceea ce ridică o nouă problemă: este secolul XX o perioadă compactă, sau trebuie divizat în alte două epoci distincte? Filosofii postmoderni sunt adesea catalogați drept fiind o lectură dificilă, iar teoria critică a fost adesea ridiculizată pentru sintaxa ei înțepenită și încercările de a combina tonul polemic cu un vast arsenal de termeni nou inventați. Totuși, acuzații similare fuseseră formulate și la adresa operelor din epocile precedente, de la idealismul lui Immanuel Kant, la tomurile voluminoase ale epocii
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
un dosar despre istoric, informându-l pe prim-ministrul român Sturdza despre agitația naționalistă. Percepția că Iorga era xenofob i-a adus critici din partea unor cercuri moderat-tradiționaliste, în special în săptămânalul "Viața Literară". Ilarie Chendi și tânărul Eugen Lovinescu au ridiculizat afirmația conform căreia Iorga se credea superior; Chendi a criticat în special refuzarea scriitorilor pe criterii etnice și nu pe baza meritelor (Iorga însuși având rădăcini grecești). Iorga s-a despărțit în cele din urmă de "Sămănătorul" în 1906, punând
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
a-și atinge scopul, a devenit un membru activ al Ligii pentru unitatea culturală a tuturor românilor, și a organizat personal mari manifestații pro-Antanta în București. Un prudent anti-austriac, Iorga a adoptat agenda intervenționistă fără întârziere. Ezitările sale au fost ridiculizate de militantul pro-transilvănean dar anti-război Eugen Lovinescu, lucru care l-a costat pe Iorga postul din Liga Culturală. Istoricul a mărturisit mai târziu că, la fel ca premierul Ion I. C. Brătianu și cabinetul Național Liberal, a așteptat cel mai bun
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
unicul partid de stat, creat de Carol al II-lea, partid care era pro-fascist dar anti-legionar ("vezi Constituția României din 1938"). Iorga a fost deranjat de impunerea purtării uniformelor de către toate oficialitățile, numind-o drept o „tiranie”, și i-a ridiculizat în particular pe cei care au format noua constituție, dar s-a conformat schimbărilor. În aprilie, Iorga a fost în mijlocul unui scandal care a dus la arestarea lui Codreanu și la uciderea acestuia. Până atunci, istoricul atacase politica Gărzii de
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
pe care nici măcar el însuși nu le respecta. Comanda « Niciun cuvânt de protest! », care i se repeta obsesiv, i-ar fi cauzat scriitorului un « fel de a vorbi șovăitor și bâlbâit », precum și o predispoziție pentru tăcere. Hermann Kafka obișnuia să ridiculizeze comportamentul visător și pasiv al fiului său și îl punea adesea în contrast cu propria fire ageră. Îi plăcea mai ales să amintească de condițiile mizere din care a reușit să răzbată prin muncă și insista că fiul trebuie să-i fie
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
la demonstrațiile acestora. Înclinarea lui spre socialism își are originea în copilărie, când comportamentul opresiv al tatălui care își trata angajații de la magazin ca pe niște « inamici plătiți » l-a făcut să se revolte. Franz Kafka nu a ezitat să ridiculizeze rigiditatea birocratică a slujbei sale. Presiunea orelor de birou, omniprezența și atotputernicia ceasului, ultima clipă a programului, comparată cu o « trambulină spre fericire » - toate aceste caracteristici sunt amintite ironic într-una din scrisori. În povestirea "Poseidon" (1920), Kafka demolează din
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
susține că procedurile legale din "Procesul" reflectă cu fidelitate justiția Imperiului Austro-Ungar, unde sistemul era mai degrabă inchizitorial decât adversarial: judecătorul nu era un arbitru imparțial, ci se implica activ în acuzarea inculpatului. Intențiile lui Kafka de a decredibiliza și ridiculiza o justiție defectuoasă sunt evidente în acest roman. În capitolul " Primul interogatoriu", judecătorul îl confundă pe Josef K. cu un zugrav, iar în capitolul " În sala goală", protagonistul descoperă stupefiat că juriștii nu se îndeletnicesc cu studiul unor documente legale
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
traduceri din Pierre-Jean de Béranger, Hector de Charlieu și Alphonse de Lamartine, scurte povestiri și primele impresii de călătorie. La vârsta de 22 de ani scrie prima sa piesă de teatru "Gemenii". La 23 iunie 1874, Ion Luca Caragiale îl ridiculizează în revista "Ghimpele", în urma unor afirmații ale lui Macedonski că ar avea origini lituaniene, și-l transformă în personajul "A.a.msky", a cărui moarte survine în urma extenuării cauzate de contribuția majoră la dezvoltarea politicii naționale. Acesta este primul episod
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
care Macedonski are cuvinte de mare laudă. Publică articolul "Poezia viitorului", la 15 iulie 1892, manifest simbolist, propunând exemplul lui Baudelaire, Mallarmé, al unui Maeterlinck, Péladan și Moréas, explicând ce e simbolul, dar se oprește la varietatea lui instrumentalistă. Caragiale ridiculizează articolul în "Moftul român". Perioada 1892 - 1894 a fost marcată, iarăși, de mari lipsuri materiale, poetul deschide liste de subscripție pentru a-și publica volumele, organizează festivaluri literare și apelează la diverse metode de cerșetorie deghizată pentru a se susține
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
total adecvată și intuitivă Leibniz considera, în spiritul unui optimism conformist, că lumea noastră, creată de Dumnezeu, este ""cea mai bună dintre toate lumile posibile"". Această teză optimistă, de fapt o judecată sintetică "a priori", a fost la vremea sa ridiculizată de Voltaire în romanul său ""Candide"" (1759), în care Leibniz este prefigurat de personajul ""Doctor Pangloss"". Leibniz este unul din precursorii dialecticii germane, el a susținut ideea continuității și evoluției naturii. În teoria cunoașterii, Leibniz se situează pe pozițiile raționalismului
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
și vorbeau una dintre cele șaptezeci de limbi caucaziene, dar la școală au fost siliți să folosească rusă. Chiar și atunci când vorbeau rusește, profesorii ruși își băteau joc de Stalin și de colegii lui din cauza accentului lor georgian. Stalin era ridiculizat și de cei care erau fii de preoți sau de negustori. Ei își băteau joc de uniforma lui școlară jerpelită și de fața lui cu urme de vărsat de vânt. Tânărul Iosif a învățat să-și învingă adversarii intimidându-i
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
După îndepărtarea de la putere a lui Hrușciov, a urmat o nouă perioadă de conducere colectivă până la începutul celui de-al optulea deceniu al secolului trecut, când Leonid Brejnev a ajuns figura centrală a politicii sovietice. Noul lider sovietic este deseori ridiculizat de istorici pentru ceea ce azi se numește stagnarea brejnevistă. Prin contrast cu entuziasmul revoluționar care a acompaniat nașterea Uniunii Sovietice, starea de spirit preponderentă a conducerii uniunii din momentul morții lui Brejnev, în 1982, era una de aversiune la orice
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
domeniul sănătății, evenimente mondene, relații interpersonale, frumusețe și tehnologiile moderne. Veranda - Show de seară cu o amprentă prietenoasă și caldă, preponderent culinar, cu invitați speciali, dedicat întregii familii. Ora de Ras - Emisiune săptămânală ce-și propune să fie un filtru, ridiculizând tot ce înseamnă incompetență, lipsă de gust, subcultură prin mijloacele satirei și ironiei, din domeniul politicii, showbiz-ului, mass-mediei, viața cetățeanului. Asfalt de Moldova - Revenirea Acasă - Emisiune săptămânală, ce aduce acasă cele mai interesante personalități, prezentându-i altfel decât îi
Jurnal TV () [Corola-website/Science/317260_a_318589]
-
și de mare conștiintă, nu numai de rafinament artistic si literar, ce ar merita să fie cunoscută și de tineretul actual care nu mai știe nimic din ce a fost odinioară și care, adesea, aflat în țară sau în afara ei, ridiculizează și ironizează orice urmă de conținut ideatic referitor la trecutul și valorile naționale, considerând a fi de bon ton (acestuia i se spune acum «cool» !) manifestarea unei superiorităti elitiste față de asemenea teme « răsuflate », « expirate » . Curajul acestei autoare cu blazon estetic
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
un grup de intelectuali conservatori din Cracovia, (Józef Szujski, Stanislaw Tarnowski, Stanislaw Kozmian, Ludwik Wodzicki ș.a.), au publicat o serie de pamflete "Teka Stańczyka" (Mapa lui Stańczyk ). La doar cinci ani după înăbușirea în sânge a Insurecției din Ianuarie, pamfletele ridiculizau ideea revoltei armate naționale și propuneau ajungerea la un compromis cu inamicii Poloniei, în principal cu Imperiul Austriac, concentrarea asupra dezvoltării economice și acceptarea concesiunilor politice oferite de Viena. Această grupare politică a fost cunoscută cu numele de „Stanczykiști” sau
Regatul Galiției și Lodomeriei () [Corola-website/Science/319632_a_320961]