2,626 matches
-
diverse forme de imnuri și de rugăciuni cântate și de ce o astfel de producție a sporit și chiar s-a format în fiecare comunitate și prin „invenție” spontană. Așadar, caracteristic acestor compoziții, așa cum am explicat deja, era faptul că erau ritmice și nu metrice. Orientul bizantin și Evul Mediu occidental au continuat să „inventeze” imnuri ritmate și au dat naștere unei înfloritoare producții poetice. Numai că, poezia liturgică, întâi prin modul său de apariție, apoi prin importanța căpătată în cadrul vieții creștine
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
accepție mai amplă, în mod generic, ca un „cânt de laudă pentru Dumnezeu”, fără legătură cu o structură poetică regulată; cea mai mare parte a imnurilor primitive, care provin din cercuri gnostice, pare să fie constituită mai degrabă din proză ritmică decât din poezie, uneori și pentru că fuseseră traduse din siriană. E cazul imnului Ofiților, citat de Origen (Contra lui Celsus VI, 31), sau al celor care apar în Faptele Apostolului Toma și în Faptele Apostolului Filip; în schimb, altele, cum
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
din morți” și „Imnul candelei” care sunt atribuite prin tradiție martirului Atenogen, ca și „Slavă lui Dumnezeu în înaltul cerurilor”. Nici în aceste prime imnuri distincția dintre poezie și proză nu e întotdeauna clară; în general, e vorba de proză ritmică. Totuși, alte imnuri, par să fi fost compuse în versuri așa cum este cel „Despre Sfânta Treime” care e însoțit și de notații muzicale și s-a păstrat într-un papirus din secolul al treilea. În epoca lui Teodosius sau poate
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
citadină. În intervalul unui deceniu, metamorfoza poetului e spectaculoasă, atât în modul de înțelegere a poeticului, cât și la nivelul constituirii imaginarului. Primele două plachete, Drumuri și Zilele care cântă (1957), conțin aproape integral versificări modeste, cu motive și ecouri ritmice din V. Alecsandri, G. Coșbuc sau I. Pillat, compuneri tematice specifice proletcultului, în care prevalează reportajul „liric” și satira. Referentul dominant rămâne natura tratată de regulă în manieră convențional bucolică și, totuși, apar câteodată imagini de-a dreptul gongorice, de
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
care a fost Întotdeauna măsurat În relație cu fenomenele naturale și fizice, apusul și răsăritul soarelui, iar schimbarea anotimpurilor a fost din acest moment funcția unui mecanism pur. Noul timp a substituit calitatea cu cantitatea, iar automatismul a Înlocuit pulsul ritmic al lumii naturale. Clasa burgheză În formare a negustorilor a Îmbrățișat orologiul mecanic cu entuziasm. A devenit evident destul de repede, că activitățile din ce În ce mai complexe ale vieții urbane și comerciale necesitau o metodă de reglementare și sincronizare pe care numai orologiul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pentru un crez. Destinele individuale se înscriu astfel într-o ordine superioară, aptă să atenueze frica sau deznădejdea de a muri. Tensiunea fantastică a împrejurărilor acționează aproape ca un drog: „Scriu aceste însemnări pe genunchi, sub traiectoriile obuzelor, în dansul ritmic al mitralierelor, neștiutor de ziua ce vine și simt o voluptate necunoscută de nimeni.” Alerte, precise, bărbătești, înspicate cu pasaje lirice, pătrunse în egală măsură de măreția faptei și de grozăvia ei, Însemnările... constituie un document propriu-zis, dar și unul
STOIKA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
stabilit la Calcedon. Omiliile papei Leon sînt foarte solemne, concise și se caracterizează printr-o solemnitate deosebită, la care se adaugă concizia și pregnanța expresiei. Și aici frazele sînt bine articulate și sobre, înregistrîndu-se o abundență de mijloace retorice și ritmice care astăzi pot părea prea căutate. Omiliile se numără cu siguranță printre cele mai importante dovezi istorice ale culturii literare specifice Romei pontificale. c) Alte opere Numele papei este conținut chiar în titlul așa-numitului Sacramentarium Leonianum, sau Cartea tainelor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
adepților lui Donatus, scris de Augustin, și vrea să le explice credincioșilor aspectele cele mai dezbătute ale arianismului și să-i încurajeze să facă față persecuțiilor vandalilor. E vorba de o poezie de popularizare, ce trebuia cîntată, după cum dovedesc structura ritmică (de-acum nu mai e metrică) și caracteristicile lingvistice, datorită cărora Psalmul trebuia să le fie accesibil chiar și celor neinstruiți și să poată fi memorat ușor. Poemul e structurat în ordine alfabetică*, mai puțin prologul, care introduce tema fundamentală
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
lui Dumnezeu, ci și de scrierile Părinților Bisericii sau de propriile sale scrieri. în rest, sîntem departe de a avea un studiu serios consacrat stilului lui Grigorie, care este, poate, ultimul scriitor important din Occidentul latin. Fontaine subliniază persistența prozei ritmice în operele pontifului, osmoza cu stilul biblic, influența liturghiei romane și a oratoriei sacre, al cărei model se formase cu un secol în urmă, o dată cu Leon cel Mare, papă ca și Grigorie. Bibliografie. Ediții: PL 77, 13-128 (Regula Pastoralis); CChr
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
încercarea lui Ambrozie de a da formă literară poeziei populare. Metrul folosit de Ambrozie în Imnurile sale este, la rigoare, un metru clasic, însă putea fi citit și cîntat și potrivit pronunției din limba de zi cu zi, care era ritmică și bazată pe accent. Cum cîntul era foarte important în liturghia creștină antică, se înțelege de ce s-au dezvoltat imediat diverse forme de imnuri și de rugăciuni cîntate și de ce o astfel de producție a sporit și chiar s-a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
imediat diverse forme de imnuri și de rugăciuni cîntate și de ce o astfel de producție a sporit și chiar s-a format în fiecare comunitate și prin „invenție” spontană. Caracteristic acestor compoziții, așa cum am arătat deja, e faptul că erau ritmice, și nu metrice. Orientul bizantin și Evul Mediu occidental au continuat să „inventeze” imnuri ritmate și au dat naștere unei înfloritoare producții poetice. Numai că poezia liturgică, întîi prin modul său de apariție, apoi prin importanța căpătată în cadrul vieții creștine
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
accepție mai amplă, în mod generic, ca un „cînt de laudă pentru Dumnezeu”, fără legătură cu o structură poetică regulată; cea mai mare parte a imnurilor primitive, care provin din cercuri gnostice, pare să fie constituită mai degrabă din proză ritmică decît din poezie, uneori și pentru că fuseseră traduse din siriacă. E cazul imnului Ofiților, citat de Origen (Contra lui Celsus VI, 31), sau al celor din Faptele lui Toma și în Faptele lui Filip; în schimb, altele, cum e cel
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Cristos a înviat din morți” și „Imnul candelei”, atribuite prin tradiție martirului Atenogen, precum și „Slavă lui Dumnezeu în înaltul cerurilor”. Nici în aceste prime imnuri distincția dintre poezie și proză nu este întotdeauna clară; în general, e vorba de proză ritmică. Totuși, alte imnuri par să fi fost compuse în versuri, așa cum este cel „Despre Sfînta Treime”, care e însoțit și de notații muzicale și s-a păstrat într-un papirus din secolul al III-lea. în epoca lui Theodosius sau
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a unor elemente noi. Caracterul concentric al instruirii este reprezentat de reluarea elementelor însușite anterior în scopul consolidării și perfecționării. 4. asigură o relativă tratare diferențiată a elevilor, în funcție de sex, întrucât prevede unele ramuri de sport numai pentru eleve (gimnastică ritmică, aerobică) sau numai pentru elevi, (fotbal, rugby etc.) sau unele elemente din gimnastica aerobică și sărituri cu sprijin. Curricula fotbalului școlar, ca parte integrală a disciplinei educație fizică, preia obiectivele specifice pe care, în concordanță cu valențele jocului de fotbal
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
săritură în înălțime cu pășire). Specifice gimnasticii: acrobatice (cumpănă pe un picior, semisfoara, podul de sus cu sprijin, stând pe omoplați, rulări, rostogolire înapoi din ghemuit în ghemuit, rostogolire înainte din depărtat în ghemuit, rostogolire înapoi din ghemuit în depărtat); ritmice sportive (balansări de brațe, variații de pași, întoarceri pe loc, echilibru); aerobice (pași aerobici de bază). Specifice jocurilor sportive - jocuri dinamice și pregătitoare, specifice fiecărui joc sportiv predat (minibaschet, minifotbal, minihandbal, badminton, tenis de masă și de câmp). Specifice sporturilor
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
prevăzute în programă, profesorii vor preda obligatoriu: una din cele două sărituri prevăzute la „atletism”; unul din cele patru jocuri prevăzute la capitolul „jocuri sportive”; una din săriturile prevăzute la capitolul „gimnastică”; una din cele trei ramuri ale gimnasticii (acrobatică, ritmică, aerobică). La capitolul „ramuri sportive alternative”, în cazul opțiunii pentru predarea oinei, badmintonului sau rugbiului, acestea vor înlocui jocul din capitolul „jocuri sportive”. În cazul predării unui sport de sezon, acesta va înlocui probele și ramurile de sport prevăzute în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
picioare. Jocuri specifice. 7. Sanie (obișnuită) Procedee tehnice: poziția de bază pe sanie, individual; poziția de bază pe sanie, în doi; poziția de frânare și acțiunea picioarelor; conducerea saniei în linie dreaptă; conducerea saniei în viraje. Jocuri specifice. 8. Gimnastică ritmică Elemente de echilibru: stând pe vârfuri; stând pe un picior, cu celălalt îndoit înainte; stând pe un picior, celălalt întins înapoi (arabesque); Întoarceri cu pași succesivi și arcuiți. Val de corp înainte. Săritură închisă-deschisă. Pași de dans clasic și modern
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
întoarceri și opriri pe ambele picioare. Jocuri specifice. 7. Sanie (obișnuită) Procedee tehnice: poziția de bază pe sanie, individuală și în doi; poziția de frânare și acțiunea picioarelor; conducerea saniei în linie dreaptă și în viraje. Jocuri specifice. 8. Gimnastică ritmică Elemente de echilibru: stând pe vârfuri; stând pe un picior, cu celălalt îndoit înainte; stând pe un picior, celălalt întins înapoi (arabesque); Întoarceri cu pași succesivi și arcuiți; Val de corp înainte și lateral; Săritură închisă deschisă Pași de dans
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
întoarceri și opriri pe ambele picioare. Jocuri specifice. 8. Sanie (obișnuită) Procedee tehnice: poziția pe bază pe sanie individual și în doi; poziția de frânare și acțiunea picioarelor; conducerea săniei în linie dreaptă și în viraje. Jocuri specifice. 9. Gimnastică ritmică balans de brațe, de trunchi și combinat, în arc, cerc și opt; val de corp înainte și lateral; stând pe vârfuri cu trunchiul în diferite poziții; întoarcere cu învăluire și balansarea unui picior înainte (fouetté); pirueta passé; pirueta arabesque; săritura
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Patinaj Procedee tehnice: pasul de alunecare înainte; pasul de alunecare în turnantă („tăierea gheții”); întoarceri și opriri pe ambele picioare. Jocuri specifice. 8. Sanie (obișnuită) Procedee tehnice: coborâri directe, individual și în perechi; coborâri cu viraje și frânări. 9. Gimnastică ritmică înlănțuiri de 2-3 elemente însușite în clasele anterioare; elemente cu obiecte portative; exercițiu liber ales; ansamblu. 10. Gimnastică aerobică programe pentru fete, băieți și mixte, pe fond muzical. V. NOȚIUNI DE ARBITRAJ reguli de joc și noțiuni de bază specifice
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
nu-i însă pur picturală, ci-i și umanizată; cântă munții și pădurile, cântă izvoarele și câmpiile, cântă imobilitatea naturii moldovenești în emoția succesivă a acestui animator, care pe lângă culoare are și vibrație, pe lângă senzație are și fluiditatea armonică și ritmică a expresiei. E. LOVINESCU Luat în totalitate, M. Sadoveanu e un mare povestitor, cu o capacitate de a vorbi autentic enormă, asemănător lui Creangă și lui Caragiale, mai inventiv decât cel dintâi, mai poet decât cel de-al doilea, deși
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
l-au îngropat cu multă jale în mănăstire la Putna, care era zidită de dânsul”. Mormântul este străjuit de un monument funerar care are „aspectul unui sarcofag, a cărui latură principală este decorată cu motive florale stilizate într-o înlănțuire ritmică, placa superioară este împodobită cu inscripția comemorativă dispusă marginal, iar în câmpul central se află un decor rezultat dintr-o savantă combinație de semipalmeti, frunze de stejar și flori” 4. Urmașii lui Ștefan cel Mare (Bogdan al III-lea, mort
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cele referitoare la Persia, căci există unele traduceri din 18402, o Ochire asupra Persiei e semnată În 1846 - În aceeași Icoană a lumei- de Teodor Codrescu 3, iar Radu Ionescu scria la 1861 despre „Teatrul În Persia”4. Pagini orientale ritmice traversează publicații ca Icoana lumei și Albina românească: cele pe care le-am adunat, câteodată semnate I.M.o, pot fi atribuite cu suficientă certitudine lui Honigberger, Însă alături de ele vor trebui așezate mici articole lipsite de paternitate care totuși i-
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fruste. O piesă ambițioasă, complexă în intenție, este Președintele, „mister social tragi-comic”. Imagistică expresionistă, luciditate tăioasă și umor absurd, scene improvizate, ca în comedia italiană medievală, flashuri de real și inserări în simbolic. Și încă: pasaje în versuri, efecte sonore, „ritmică alegorică”. Sumedenie de personaje, „personaje corale și speciale”, „personaje reci” („voci”, „umbre” ș.a.), personaje-măști, balerini. Toate, slujind un proiect dramatic orgolios, dar fără o deosebită percutanță în plan valoric. Talentul, la S., nu-i pe măsura gândirii lui teatrale efervescente
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
condiții ale unei sănătoți mintale optime. d) Principiul echilibrului și măsurii. În virtutea acestei principii, orice educație care privește starea de sănătate mintală, trebuie să urmărească adoptarea celor mai adecvate mijloace prin care să se asigure echilibrul psihic și utilizarea regulată, ritmică a resurselor sufletești individuale. Este un principiu care corespunde moralei vechilor greci, care recomandau „măsură și echilibru” (metriotes kai sfmetria) în toate acțiunile întreprinse de individ. e) Principiul modelului pozitiv. Acesta este un principiu practic de educație a sănătății mintale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]