2,063 matches
-
a dat o cunună, și a pornit biruitor, și ca să biruiască. 3. Cînd a rupt Mielul a doua pecete, am auzit pe a doua făptură vie zicînd: "Vino și vezi." 4. Și s-a arătat un alt cal, un cal roș. Cel ce sta pe el a primit puterea să ia pacea de pe pămînt, pentru ca oamenii să se junghie unii pe alții, și i s-a dat o sabie mare. 5. Cînd a rupt Mielul pecetea a treia, am auzit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
cu o cunună de douăsprezece stele pe cap. 2. Ea era însărcinată, țipa în durerile nașterii, și avea un mare chin ca să nască. 3. În cer s-a mai arătat un alt semn: iată, s-a văzut un mare balaur roș cu zece coarne, și șapte cununi împărătești pe capete. 4. Cu coada trăgea după el a treia parte din stelele cerului, și le arunca pe pămînt. Balaurul a stat înaintea femeii care sta să nască, pentru ca să-i mănînce copilul, cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
care ambele se reazemă cu spatele lor de zidul cel greu de străbătut, așezat între dânsele. Puține numai și anevoioase sunt răspunderile între aceste două părți: către Moldova pasurile Tulgheșului Ghimeșului și acel al Oituzului; către Muntenia Predealul, Branul, Turnul Roș și Vulcanul: iată aproape singurele puncte pe unde își pot da mâna românii de peste munți cu acei de dincoace. Pretutindeni pe aiurea, ponoare sau prăpăstii nestrăbătute, decât doar de piciorul ager și neobosit al vînătorului de munte. Carpații sunt pricina
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
unde nu ar fi putut să reziste niște grinzi orizontale. Traian trecând Dunărea la Turnu-Severinului, a doua întrebare care se pune de la sine este pe unde au apucat el către Sarmizagetusa; deadreptul prin pasul Vulcanului sau prin acel al Turnului Roș ? Dacă Traian ar fi vrut să lovească numai Sarmizagetuza, atunci n-ar fi avut decât să apuce pe la Lederata, prin valea Timișului și a Bistrei, pe unde ajunsese odată până sub zidurile ei. Dar pentru a nimici puterea Dacilor și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
să le taie putința retragerii către munții Transilvaniei; deci trebuiau atacați ei în această țară chiar. Iată dar că în planul strategic al lui Traian trebuia să fie atacul Dacilor prin Transilvania și prin urmare trecerea lui prin pasul Turnului Roș. Această încheiere apriorică găsește mai multe argumente în alte împrejurări. Mai întâi de la Drubetis calea care duce în interiorul Daciei la ultimul său oraș înspre nord, Porolissum, trecea prin următoarele puncte după tabula Peutingeriană: Amutria, Pelendova, Castra-nova, Romula, Acidava, Rusidava, Pons-Aluti
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
văzut a fi Oltul), toate cele de trebuință războiului». Ce înlesnire ar fi avut Traian de a transporta pe Olt materialul și proviziile de război, dacă armata lui ar fi trecut prin pasul Vulcanului? Dimpotrivă, dacă urma calea pe la Turnul Roș, atunci iară îndoială că cursul Oltului putea să-i slujească la asemenea lucru. Înainte însă de a merge mai departe trebuie să arătăm că drumul ce merge de la Drubetis la Apulum și Porolissum trecea într-adevăr prin pasul Turnului-Roș. Câteva
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Turnu-Severinului și Alba Iulia, precum și Arutela tabulei Peutingeriane se afla la aceeași îndepărtare proporțională între Drubetis și Apulum. Din discuțiunea de până aici s-au dovedit două împrejurări, anume: că drumul ce conducea de la Drubetis înlăuntrul Daciei, trecea pe la Turnul Roș și că aceasta a fost calea apucată de Traian în a doua lui expedițiune. Motivul ce l-a împins a ataca pe Daci din această parte a fost întâi scopul său de a le tăia linia de retragere către interiorul
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
face, (150) Fata - mpăratului Roșu s-o luăm, poți merge-n pace. - Ce n-o luați Domnia - Voastră, că sunteți mai tari, mai mulți? - Ei, pe noi ne simte - ndată, să ne - apropiăm desculți, Suntem duhuri necurate și-mpăratul cela Roș Are-n vatră în cenușa. un cățel și un cucoș; (155) Năzdrăvani-s, bată-i naiba, cum ne simt îi vezi că-ndrugă, Unul bate, altul cântă... ș-o tulim urât la fugă. Să s-apropie nu poate decât omul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mea cu bine. Merg să scap pe sora mare și să auzim de bine. Trece selbele - argintoase, trece-o vale, un colcantaur 415Pînă vede dinainte-i răsărind pădurea de - aur. Mult frumoasă e pădurea cu-a ei trunchi de aur roș Ce în frunza lor cea moale suspinau întunecoși. Iarba lin călătorește, o peteală stătătoare Ce sclipind cu mii de raze sub al nopții dulce soare, 420Poartă-n galbenele-i unde spice cu mărgăritare, Flori de mac ce îmflă noaptea capul lor
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
în frunza lor cea moale suspinau întunecoși. Iarba lin călătorește, o peteală stătătoare Ce sclipind cu mii de raze sub al nopții dulce soare, 420Poartă-n galbenele-i unde spice cu mărgăritare, Flori de mac ce îmflă noaptea capul lor cel roș și mare; Numai fluturi mici albaștri și mari roiuri de albine Curg în râuri sclipitoare de luciri diamantine Ș-împlu aerul cel dulce de cristal și de răcoare, 425A popoarelor de muște sărbători murmuitoare. Iar aude - un cântec mândru care
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cât să nu se deie. 460- Hei nevastă, zice dânsul, dă-mi să beau și dă-i să bea. După ce mai odihniră, zise smeul: - Măi Căline, Nu s-alege-ntre noi lupta ci-ostenim așa, vezi bine, Da m-oiu face-o pară roșă și te-i face-o pară verde Ș-om lupta pân din noi unul se va stinge și s-a pierde. 465Pară roșă este smeul, pară verde e Călin Și în galbenu - ntuneric ei se luptă cu venin. Se - nfășoară
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
smeul: - Măi Căline, Nu s-alege-ntre noi lupta ci-ostenim așa, vezi bine, Da m-oiu face-o pară roșă și te-i face-o pară verde Ș-om lupta pân din noi unul se va stinge și s-a pierde. 465Pară roșă este smeul, pară verde e Călin Și în galbenu - ntuneric ei se luptă cu venin. Se - nfășoară, se desfășur, mestecând a lor văpae, Fulgerând umbra din codri în a flacărei bătae, Joacă-n juru-le dumbrava când în umbră purpurie, 470Cînd
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cerneală-n noaptea aurită-o cioară. Zice smeul: - Moaiă, cioară, aripa-ți în apă, stinge Flacăra cea verde care nu-s în stare a o-nvinge. - Împărate Pre nnălțate, moaie-ți aripa în apă Zice - atunci Călin - și stinge flacăra roșă - mă scapă. 485Iară cioara, cumu-i cioară, cum aude că o urcă, Nici una nici două iute se coboară, nu se-ncurcă Și lăsând din bot să-i cadă două picături de apă Potolește para roșă, ce tresare, fuge, crapă, Și cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Zice - atunci Călin - și stinge flacăra roșă - mă scapă. 485Iară cioara, cumu-i cioară, cum aude că o urcă, Nici una nici două iute se coboară, nu se-ncurcă Și lăsând din bot să-i cadă două picături de apă Potolește para roșă, ce tresare, fuge, crapă, Și cu botul o ciupește, curge sânge ca fier roș, 490Încît lacul cel albastru e-ncrușit ca vinul roș. Smeul a murit... Se face om Călin și se îndreaptă Cu trei fete - mpărătese unde frații îl așteaptă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
aude că o urcă, Nici una nici două iute se coboară, nu se-ncurcă Și lăsând din bot să-i cadă două picături de apă Potolește para roșă, ce tresare, fuge, crapă, Și cu botul o ciupește, curge sânge ca fier roș, 490Încît lacul cel albastru e-ncrușit ca vinul roș. Smeul a murit... Se face om Călin și se îndreaptă Cu trei fete - mpărătese unde frații îl așteaptă. Pe-ntinsori de codri negri un senin se desfășoară Ce-a lui stele mari
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
se coboară, nu se-ncurcă Și lăsând din bot să-i cadă două picături de apă Potolește para roșă, ce tresare, fuge, crapă, Și cu botul o ciupește, curge sânge ca fier roș, 490Încît lacul cel albastru e-ncrușit ca vinul roș. Smeul a murit... Se face om Călin și se îndreaptă Cu trei fete - mpărătese unde frații îl așteaptă. Pe-ntinsori de codri negri un senin se desfășoară Ce-a lui stele mari și albe peste ele le presară. 495Și la
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și nu știu de und-să-nceapă Căci pe rând și-astupă gura, când și gura se adapă; El o simte-n a lui brațe tânără, rotundă, tare Și ea tremură ca varga de oțel de-a lui strânsoare. Își ascunde fața roșă de iubire și sfială, 520Ochii-n lacrimi îi ascunde-n părul moale de peteală... Și adorm. Somn greu îi varsă plumb în vinele - ostenite. Frații lui când văd cât doarme, ei se pun pe șopotite Și mărunt se sfătuiră ca picioarele
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
bab-o aruncară în isvorul c-unde reci Și cu apă moartă... Dânsa se-nchircește, se-nnăsprește- Ca un trunchiu uscat cu noduri pe isvorul mort plutește. 575Și acum se sfătuiră veseli ei și bucuroși Ca fărtatul lui să iee Fata - mpăratului Roș. Se gătiră omenește cu ițari și cu cojoc, Cu chimirul plin de galbeni, încinși bine la mijloc Și pe drumuri părăsite ei se iau și se pornesc 580Și trecând pintr-o pădure din ținutu - mpărătesc, Din tufari cu crenge grele el
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de... era băietul lui. - Da mă rog, bade, ajută-mi să dau vitele-n ocol. Înserează... Stele împlu tot seninul lin și gol... Cu băiatu-n bordei intră și pe capătu-unei laiți Lumină mucos și negru într-un hârb un roș opaiț, 665Se coceau pe vatra sură două turte în cenușă, Un papuc e într-o grindă, celălalt e după ușă, Pin gunoi se primblă iute legănată o rățușcă Și pe-un țol orăcăește un cucoș închis în cușcă; Hîrîe-n colț
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
n-al ei sân rotund și june. 695Ea se uită și se uită... mută... un cuvânt nu spune, Doară râde c-ochi-n lacrimi, speriată de-o minune, Ș-apoi îi sucește părul n-a ei degete subțire Și-și ascunde fața roșă pe-al lui piept duios de mire. El ștergarul i-l desprinde și-l împinge lin la vale, 700Drept în creștet o sărută pe-al ei păr de aur moale - Și bărbia ei ridică, s-uită-n ochii plini de apă Și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
somn, O figură minunată Într-o mantie de Domn. Ea mai face - odat - ocolul Adunări... -i pare cumcă Într-un colț ea vede solul Frumuseței, ce-și aruncă Ochii triști, numai văpae. Nu știu cum o să vă pae, Zise ea, zâmbind voios, Roșă-n fața ei bălae, Dar acela-i mai frumos. 70 {EminescuOpVI 71} Când cu degetul L-arată, Toți la el și-ndreaptă ochii Și mulți pinteni zurăiră Și foșniră multe rochii - Și din bolta de fereastră, În armura lui albastră
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pieptare, obrazare Și arcuri de vânătoare. Iar în fundul salei drepte Se-nnalță pe șapte trepte Tronul Domnului creștin, Coperit de-un baldachin; Iară-n jețul auriu Șade Dragoș brumăriu, Barba albă pîn'n brâu, Cu ochi negri viforoși; Coroana de aur roș Strălucind frumos pe frunte Peste pletele cărunte; Pe-a hlamidei sale cute Flori de aur sunt cusute; Și cu fața înțeleaptă Și cu skiptru-n mâna dreaptă. Iar l-a tronului picioare Se înșiră pe covoare Jețuri de lemn de stejar
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
155 Leleo cu scurteica verde, Leleo ș-oi să mor, Cin - te vede, zău, se pierde, Leleo ș-oi să mor. Leleo nu te legăna Că rochița nu-i a ta, Nici polcuța, nici rochița, Numai ochii și gurița. Leleo roșă la obraz, Floricică de prilaz, De-ai umbla din scară-n scară, Tot nu scapi până deseară, De-ai umbla din dos în dos Tot nu scapi nepusă jos. 156 De vreme ce lecuești La patimele trupești, Vino dar de lecuește Acest
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Vie-n țara românească, Că așa L-om pieptăna De cât lumea n-o uita. Țara cere de la noi Să fim harnici la răsboi. 196 Pre din sus de Simering Mare loagăre se strâng, Pe dunga răzorului Naintea Franțozului. - Franțozu-n roș - îmbrăcat Spre bătaie-i de gătat Și feciorii tot striga: " Să trăiască Austria" Austria cea română... Vine gheneral călare Tot strigând în gura mare: - Nu vă dați feciori voinici Că ceriul ne-a ajuta Și-n pădure vom intra, Și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ceva. - Eu demâncatul ți l-am mîncat! - Eu oi fi mai ușor, tu mai greu. Hai la luptă. - Hai! Se luptă, se luptă, cât de cât să nu să dee Smăul. Zice Smăul: - Hai, eu m-oi face o pară roșă, tu te fă o pară verde. Da el cu asta a greșit că para roșă-i mai moale, para verde-i mai tare. Iaca trecu Pe - acolo o cioară pe sus. 334 {EminescuOpVI 335} Și-i zice Smăul: - Cioară, cioară
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]