909 matches
-
ieftenă din toate: universul; cei cari neavând popor, își aleg pe cel mai lesne de avut: omenirea toată. Ce le pasă lor că se ia o bucată din Țara Românească Patria lor, universul, rămâne intact. Ce le pasă că se robește o parte a poporului romînesc? Poporul lor, omenirea, rămâne intactă. Ce-i pasă fanariotului, ce nu este nici grec, nici român, nici francez, nici neamț, că se rupe patria noastră în bucăți, poporul nostru în fîșii? A găsi destui de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
421} JUNEȚEA LUI MIRABEAU. DRAMĂ ÎN 4 ACTE 2254 Tânărul Gabriel Mirabeau e în închisoare pentru că o damă, uzurpând alături cu tatăl său locul mumei, împodobită cu diamantele pe care aceea le purtase, îl prigonește de cinci ani. Tatăl său, robit de frumusețile acestei femei, își persecută pre însuși fiul său sub pretextul că ar [fi] stricat prin înrîurirea lui Voltaire și în genere a ideilor care aveau să îngroape vechea monarhie franceză și cu ea întreaga strălucire feerică a Curții
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
-i veneau dintr-o idee a ei intuită doar de mine că intra într-un tărâm în care o altă Matilda ar fi putut să învingă în viața ei, acel abandon, acea părăsire care dacă ar fi biruit ar fi robit-o fără scăpare și nu mai știa ce-ar deveni, ci o împotrivire totală, însoțită de o forță fizică neobișnuită. Aprinsei veioza, îi luai capul în mâini și îi spusei vorbindu-i aproape de gură, copleșit de o dorință care îmi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
anarhii, lanțul privilegiilor se rupe, poporul începe să răsufle. Atunci vine Mihai, căruia posteritatea i-a dat numele de Viteaz. Însă Mihai vine prin boierii cei răi, are nevoie de ei, se supune dar lor. Mihai iscălește acel așezământ care robește definitiv pe țărani. Știe modernul Erodot în ce stare a găsit Mihai Vodă țara după ce se rupsese lanțul privilegiilor și poporul începuse să răsufle? Despopulată. Plângerea lui permanentă în corespondența cu Poarta ori cu Curtea din Praga e că are
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ce. Dar fiindcă e vorba de efectele declasării generale și a ridicării cafenelelor în Adunări, rezumate toate sub numirea de sistem liberal, vom arăta pe scurt efectele acestui sistem. D-nii de la " Romînul" ne spun că poporul sub sistemul vechi era robit, sărac, la discreția oricui. Noi o negăm aceasta; dar în sfârșit să admitem că așa ar fi fost. Să vedem ce lumini revarsă statistica asupra acelei robii. Locuitori erau în țară: La 1844............. 3 și jum [ătate ] milioane; La 1854
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în lume - dovedește cum în mod artificial s-au dezvoltat o morbiditate în satele noastre care nu s-a mai pomenit nicicând, nici în timp de epidemii. Iată în adevăr unde am ajuns. Până și sănătatea fizică a poporului nostru, robit de uzură, stors de corupția administrativă, otrăvit de jidani, e compromisă atât de adânc încît trebuiesc spitaluri în sate. Noi, bunăoară, am crede că o pușcărie în care să încapă xenocrația de toate categoriile ar fi cu mult mai practică
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trăim alături cu ei, pe noi, neamul ticălos românesc; mulțămiți să fim că această pătură de hoți și de parveniți nu ne alungă limba din biserică și din școală să fim mulțumiți că aceste lături sociale aristocratizate nu ne vând robi. Dar la ce se mai mănține ridicula titulatură de Regat al Romîniei? E C. A. Rosetti romîn? Caligari, Carada, Harama, Chirițopol, Pherekydis, Cariagdi, Anastasiadis etc. etc. romîni? Regatul greco - bulgarilor și al jidanilor, iată ceea ce trebuie scris în fruntea decretelor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
teritoriul și instituțiile sale proprii (o formă de separatism negru). Consideră că mesajul adresat de Dumnezeu (sau Alah) lui Avram (sau Ibrahim) în Geneza, cap. 15 (seminția ta va fi străină într-o țară străină, unde ai tăi vor fi robi timp de patru sute de ani) se referă la negrii americani, care sunt, deci, poporul ales de Dumnezeu. Moscheea din Chicago este centrul spiritual al acestei organizații, actualmente condusă de Louis Farrakhan Muhammad. Farrakhan, în perioada răcirii relațiilor între Elijah Muhammad
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
se lasă vindecat, care se oferă priceperii doctorului lăsându‑se a se tăia sau a se cauteriza, ci‑i găsește vrednici de milă și de compătimire pe pacienții cu boli incurabile, care Își neglijează total afecțiunile și se Îmbuibă continuu, robindu‑se plăcerii de a bea și de‑a mânca, sporindu‑și În acest mod boala și grăbindu‑și sfârșitul pământesc. Cugetând la acestea, putem lansa următoarea interogație, retorică de altfel : nu‑l vom socoti oare mai fericit pe cel ce
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Îngerii lui Dumnezeu Uneori, pe monahii cei duhovnicești care și‑au Închinat Întreaga lor viață lui Dumnezeu și care, ajungând la vârsta senectuții și contractând o serie de boli, neavând cine să‑i slujească și necăutându‑i nimeni, Dumnezeu trimitea robi‑ lor Săi devotați Îngerul Său care să‑i slujească și să le acorde Îngrijirea cuvenită. Expunem În continuare cazul unui astfel de bătrân, care, bolnav fiind și neavând cine să‑l ajute, sculându‑se, mânca ce mai găsea prin chilie
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cu moartea Sa a biruit moartea, a devenit de‑a dreptul păgână și neavenită expresia antică : „nu mă tem de moarte, ci de veșnicia ei”. Mucenicii sunt pătrunși de o acalmie și o pace sufletească În fața morții fizice, Întrucât, nefiind robiți de lucrurile acestei lumi efemere, o părăsesc fără Îngrijorare, frământare sau neliniște, prioritare În sufletul lor fiind cele netrecătoare, esențiale, dumnezeiești care le aduc bucuria Întâlnirii și a unirii cu Dumnezeu. Sfinții mucenici nu prețuiau atât viața aceasta, cât pe
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În limba aceasta decât În cea maternă. Observații foarte aspre Îi sunt prilejuite de robia țiganilor. Fiind martorul unei licitații de robi țigani la București, se arată șocat de această situație: Cu toate că am auzit că În Țara Românească țiganii sunt robi, nu mi-am imaginat o asemenea robie. Am crezut că sunt considerați robi datornicii, până ce Își achită datoriile, și nu mi-am putut Închipui un asemenea act de vânzare-cumpărare, cum era Între păgâni și civilizați. În ceea ce privește aspectele de civilizație, nota
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fata scăpată din robia turcească se plânge Că cur’ turcii ca și spurcii Și tătarii ca ogarii Și lătânii ca și cânii Și pe noi de n-or ajunge, Pe mine m-or d-omorî Și pe tine te-or robi! Această baladă bănățeană surprinde atât ostilitatea față de lătinul perceput ca străin sub raport religios, „păgân” la fel ca tătarul și turcul, cât și adversitatea față de incursiunile militare otomane și austriece, cu consecințe negative resimțite În mod egal, mai ales, aici
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
căciulă care făcea pe purtătorul ei nevăzut și un bici, care, dacă era trosnit, 70 Împietrea dușmanii. Fiul de Împărat Își continuă drumul, unde Îl trăgea dorul, cu obiectele fermecate, găsindu-și mireasa. Basmul Fata lui Verde-mpărat din Paltin [Robea] reia schema anterioară: Împăratul Își pune fiii să tragă cu cele trei arcuri pentru a vedea dacă aveți noroc de mine să mă moșteniți! Săgeata celui mare a picat la o fată de Împărat; cea a băiatului mijlociu, la o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
care a căzut ea, am Înălbit. Pentru binele care mi l ai făcut de m-ai scăpat de ea, Îți mulțumesc de o mie de ori și-ți zic și bogdaproste. Tot un basm nuvelistic este și Moșu și copilu [Robea], În care băiatul Își Îndeamnă tatăl să se căsătorească. Moșul se căsătorește cu o femeie tânără, care-și face anumite socoteli: va trăi pe banii uncheșului și poate moare uncheșul și și va găsi unul tânăr. Femeia Își găsește un
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
duet grotesc, Olariu, înalt, în uniformă, și moș Nechifor, un vechi tovarăș din topor, încep să cânte : „Vom pătrunde desculți în palate/ Muncitori și țărani să pornim/ Plini de foc și avânt/ Și-ntr- un singur cuvânt/ Refuzăm la ciocoi să robim”. Stoian râde mânzește : „Ăsta-i cântec de nuntă ! ? Ce- i aici, recepție la palat ! ? Pune o placă la patefonu’ ăla !”. În clipa în care se duce să- și recupereze paharul de coniac, încremenește privind în gol. „Când apari, seńorita, în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lipcani (tătari din Lipca) și spahii de la Hotin, la care se adăugaseră și vreo 500 de cazaci zaporojeni în serviciul hanului... iar Domnul dăduse poruncă oștirii lui ca pe nemți și pe catane să-i ucidă și să-i ia robi, iar pe moldoveni să nu-i ia robi. Ci moldovenii care zic eu, nu sunt moldoveni din Moldova, ci moldoveni creștini drept- credincioși, născuți și crescuți în Țara Ungurească, ci să-i ascundă să nu-i ia oamenii lui Calceac
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
la care se adăugaseră și vreo 500 de cazaci zaporojeni în serviciul hanului... iar Domnul dăduse poruncă oștirii lui ca pe nemți și pe catane să-i ucidă și să-i ia robi, iar pe moldoveni să nu-i ia robi. Ci moldovenii care zic eu, nu sunt moldoveni din Moldova, ci moldoveni creștini drept- credincioși, născuți și crescuți în Țara Ungurească, ci să-i ascundă să nu-i ia oamenii lui Calceac” <footnote N. Iorga, op.cit.. N. Iorga a folosit
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
țăranilor dependenți care, în decursul timpului, au pierdut dreptul de a se muta de pe o moșie pe alta, fiind legați de glie prin așezământul din 1628 dat de domnitorul Miron Barnovschi Moghilă. Deoarece pe moșia boierească sau mănăstirească erau și robi țigani, proveniți din danii, din cumpărare sau din toți prinșii războaielor și năvălirilor, cu timpul, țăranii dependenți, în noile condiții economice, au fost tratați ca robii care aparțineau cu persoana și cu munca stăpânului de moșie. Raporturile dintre robi și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
8 săptămâni și am scris o carte la călugări să-l răscumpere...” <footnote Ibidem; despre originea robiei țiganilor în Moldova la Al. Gonța, op. cit., p. 89; potrivit obiceiului țării, românii care se căsătoreau cu fete de țigan deveneau și ei robi. În acest sens, egumenul mănăstirii Solca, Venedict, se adresează domnului țării cu jalbă prin care Ștefan câmpulungean și Petru moldovean ( de lângă apa Moldovei-n.a.), însurați cu fete de țigan, cerând ca aceștia să fie robi ai mănăstirii. Domnul de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
nimeni să nu îndrăznească să stăpânească sau să oprească înaintea acestei cărți a domniei mele.” D.R.H., A., Moldova, vol. XIX (1626-1628), p. 94, Academia R.S.R., București, 1969, Institutul de Istorie „N. Iorga” 7. Miron Barnovschi voievod întărește mănăstirii Moldovița țiganii robi care să nu fie tulburați de dregătorii domniei Motivație: Din cauza slugilor hătmănești și juzii de țigani care umblă să le ia ciubote și gloabe și în fiecare an duc pe țiganii lor la scaunul domniei și deci pentru aceasta au
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
gloabe și în fiecare an duc pe țiganii lor la scaunul domniei și deci pentru aceasta au fugit și s-au risipit țiganii lor în alte țări și au rămas mănăstirea fără țigani. Plângerea călugărilor către domnie: Ei au avut robi țigani de danie și miluire de la alți sfinți răposați domni de mai înainte și au privilegii pentru ei și nu pot să-i stăpânească. „Am dat și am miluit și sfânta noastră mănăstire Moldovița unde este hramul Bunavestire a preasfintei
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
În acord cu conceptele biblice. Așa se explică poziția lor socială, conform căreia societatea este responsabilă de pacea și fericirea supușilor, căci, zice Petru Maior În Procanonul său, spre slobozire ne-a chemat Dumnezeu și fii și moșneni sîntem, deci robi nimănui să nu ne facem. Or situația românilor din Transilvania era În total dezacord cu preceptul biblic; cauza socială era și cauză națională. Considerați, În urma creării pactului Unio trium nationum, sine natio, românii din Transilvania erau privați de drepturi elementare
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
dinspre miazăzi. Peretele dinspre miazănoapte nu are ferestre, ci picturi murale, reprezentând chipuri de sfinți în poziția "în picioare". După inscripția din pridvor, pictura a fost executată între anii 1957 și 1962 (cu întreruperi) de către pictorii Nicolae Stoica și Vasile Robea, pe cheltuiala enoriașilor. În afară de chipuri de sfinți, pe pereți sunt pictate și scene biblice. Picturile sunt încadrate în ornamente decorative. Pictura icoanelor catepetesmei este cea făcută o dată cu recunostrucția bisericii (în anul 1858), este în stil renascentist și executată de pictori
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
unor elemente autohtone sau alogene, ce aparțineau atât noilor cât și vechilor structuri sociale, așa cum erau arendașii moșiilor, negustorii de vite, cârciumarii sau vătafii moșiilor, dar și oameni de condiție socială modestă, precum slugile și feciorii de curte, argații sau robii țigani ce aparțineau mănăstirilor. În categoria celor dintâi se disting arendașii autohtoni, proveniți mai ales din rândul micilor boieri care și-au cumpărat rangul, dovedindu-se a fi deosebit de întreprinzători și pricepuți în administratea moșiilor, dar și reprezentanți ai vechii
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]