1,034 matches
-
Văd apa ce tremură lin Cum vântul o-ncruntă-n suspin, Simt zefiri cu-aripi de fiori Muiate în miros de flori, Văd lebede, barcă de vânt, {EminescuOpIV 4} {EminescuOpIV 5} Prin unde din aripe dând, Văd fluturi albaștri, ușori, Roind și bând miere din flori. De ce nu am aripi să sbor! M-aș face un flutur ușor, Un flutur ușor și gentil Cu suflet voios de copil, M-aș pune pe-o floare de crin Să-i beau suflețelul din
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
posteritate ipotetică. Afaceriștii vulgarizează arta, precum prostituatele iubirea. Artistul modern vine cu jumătăți de sensuri, sperând că diferența va fi completată de consumator. Ajunsă în artă, politica măsluiește ierarhiile și sporește confuzia. Culturile se polenizează reciproc. Arta are voluptatea ocolișurilor. Roiesc mulți în jurul ei, deși arta nu a fost niciodată un cașcaval îmbietor. Cota adevărată a unui scriitor o dau reeditările. Și în artă e important ca atunci când ești sub gheață, să - ți facă cineva copcă, să poți respira. Bine că
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
am încurcat? Hai, că se poate și fără, mai gîndește-te... asta-i, bătrîne: un pașaport, da, dom'le, cu un pașaport în buzunar erai rege. Aveai dreptul să intri în shop fără să-ți vină să ceri azil politic, gagicile roiau în jurul tău că veneai de "afară", bașca puteai circula în fiecare duminică cu junghiul tău de cinci sute DM care, pe deasupra, mai era și aspirator de gagici. Deci, ai pașaport și ceva valută, un hârb care nu-i Dacia, și
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
ești împărat. Acum, că ai toate datele, o să-ți vină mai ușor să înțelegi ce s-a întîmplat acolo. În fiecare seară, tipul de care îți vorbesc, d., parcă așa îl chema, făcea o petrecere pe terasa hotelului unde locuia. Roiau gagicile ca albinele la miere. Cred că avea un blat la frontieră și aducea câte două lăzi de whisky pe săptămână, cumpăra două sute de fleici și o sută de mici, de sfârâia hotelul ăla până spre dimineață și reclamau turiștii
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
o prietenă, și exista un fel de frăție între ele, dacă una iese în oraș, să o tragă și pe cealaltă ca să mănânce amândouă. Ce m-a șocat cel mai tare la ele este faptul că, deși arătau trăsnet, și roiau băieții în jurul lor, cu tot felul de propuneri, nu s-au lăsat niciodată aburite, preferând să moară de foame sau să mănânce cartofi. Nu prea pot să-ți spun cum și de ce am ajuns să mă mut cu Roses, cum
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
nimic despre poet, cumpărasem pur și simplu cartea și o citeam, o devoram de fapt, cum făceam pe atunci cu toate cărțile. Obișnuit cu poezia de avangardă și știindu-i pe de rost pe idolii mei, Voronca, Vinea sau Stephan Roii, Doinaș îmi suna ciudat, nelocalizabil. Priveam articulațiile poemelor lui, enjambamentele atât de stranii, structura enigmatic-butaforică a baladelor cum aș fi studiat sub lupă o insectă fascinantă și ambiguă. Mi-era imposibil să-mi dau seama dacă poemele îmi plăceau cu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
negrotei tocmai a reușit să fie ucis. Totuși, sunt mari șanse pentru ore suplimentare. Ai marfa? Da, zâmbește Hector și scoate o pungă cu două casete video În ea. Stabilim să ne Întâlnim la Lojă săptămâna asta, iar eu o roiesc cu viteză mare spre casă, cu scula Învârtoșată În chiloții mei uzați de fiecare dată când trec pe lângă vreo pizdă de calitate. În seara aia stau acasă, singur acasă, deși asta e treaba mea, nu a lui Ray Lennox sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
flot d'images, une esthétique du banquet grec, Adam Biro, Paris, 1987. A se vedea, de asemenea, F. Lissarague și A. Schnapp, "Imagerie des Grecs ou Grèce des imagiers", în Le temps de la réflexion, 2, 1981. 5 Ralph Giesey, Le roi ne meurt jamais, Flammarion, Paris, 1987 (ediția engleză, 1960). Comentariu în Carlo Ginzburg, "Représentation: le mot, l'idée, la chose", Annales, E.S.C., noiembrie-decembrie 1991. 6 Florence Dupont, "L'autre corps de l'empereur-dieu", în Le temps de la réflexion, 1986, pp.
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
particular; Victoria a refuzat. O figură luminoasă în timpul copilăriei și adolescenței Victoriei a fost unchiul Leopold, fratele ducesei, care a locuit la Claremont (lîngă Esher, în comitatul Surrey) pînă în anul 1831 cînd a devenit primul rege al belgienilor (le roi des Belges)**. În primele ore ale zilei de 20 iunie 1837, la palatul Kensington, Victoria a fost informată de arhiepiscopul de Canterbury și de lordul-șambelan, lordul Conyngham, că regele William a decedat în timpul nopții. Scena a fost pictată din imaginație
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
căpitanul a răspuns The Queen is dead, sir ! La care replica noului rege a fost Yes, but the king is alive. Replica nu trebuie să șocheze: timp de secole, în astfel de împrejurări, s-a folosit ne varietur formula Le Roi est mort ! Vive le Roi! (sau The King / Queen is dead !, Long Live the King / Queen). Membrii familiei regale și rudele lor (toți îmbrăcați în alb, conform instrucțiunilor ei) s-au îmbarcat pe vasele "Victoria & Albert", "Osborne" al prințului de
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
is dead, sir ! La care replica noului rege a fost Yes, but the king is alive. Replica nu trebuie să șocheze: timp de secole, în astfel de împrejurări, s-a folosit ne varietur formula Le Roi est mort ! Vive le Roi! (sau The King / Queen is dead !, Long Live the King / Queen). Membrii familiei regale și rudele lor (toți îmbrăcați în alb, conform instrucțiunilor ei) s-au îmbarcat pe vasele "Victoria & Albert", "Osborne" al prințului de Wales și "Hohenzollern" al împăratului
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
în vecinătatea Franței. La o altă recepție, s-a adresat pe nume unei tinere (și, neapărat, frumoase) actrițe franceze și i-a spus cît de mult o admirase într-un spectacol. Actrița, flatată, i-a întors complimentul, numindu-l le roi charmeur și a declarat că dacă Franța ar fi avut un rege ca el, Franța nu ar fi fost Republică. La plecarea din aceeași gară la sfîrșitul vizitei, lumea l-a aplaudat și chiar a strigat Vive notre roi. În
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
în scenă oameni modești, lacheul Ruy Blas, sculptorul în metal Gilbert, în Marion de Lorme, și chiar excluși, prostituatele, Tisbé în Angelo tiran al Padovei (Angelo tyran de Padou) și Marion de Lorme, bufonii, Triboulet, în Regele se amuză (Le Roi s'amuse) și Angely în Marion de Lorme, proscrisul în Hernani. "Mulțimea, căreia îi aparține viitorul dar căreia nu-i aparține prezentul, spune Hugo în Prefața la Ruy Blas; poporul, orfan, sărac, inteligent și puternic; aflat foarte jos, și aspirând
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
paravan pentru prostie. (n. tr.) 87 Autorul face referință la inversiunea ca tip de construcție sintactică dar și poetică, specifică limbii franceze (n.tr.). 88 Hugo, după patru drame în versuri, Cromwell (1827), Hernani (1830), Marion de Lorme (1831), Le Roi s'amuse (1832), dă trei drame în proză: Lucrèce Borgia, Marie Tudor (1833), Angelo, tyran de Padou (1835), care displac publicului. De aceea se întoarce la vers cu Ruy Blas (1838) și Les Burgraves (1843). 89 Numai Edmond Rostand, ultimul
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a cărui descriere este demnă de condeiul dantesc: Mai întâi de la barieră dai de o murdărie vrednică de cei mai originali africani; colea niște băieți la o cârciumă toacă fel de fel de cărnuri pentru cârnați, un vârtej de muște roiește împrejur; dincoace niște hârdaie cu struguri borșiți din cari un zaplan cu mâinile pline de zeamă dulce și de praf își umple mereu teascul, pentru must un fel de sirop îngroșat cu țărână: aci un alt vârtej de muște clocotește
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
noapte. Afară totul era acoperit de zăpadă . Era un peisaj de basm. Casele păreau mai mici, sub căciulile grele de nea, iar copacii muiați în zahăr. Întreaga natură își purta cu mândrie straiele albe de catifea. Fulgii moi și pufoși roiau ca niște albinuțe harnice. Mult timp m-am gândit la acel vis . Parcă ar fi fost real. Ce păcat ca n-a durat mai mult! Iarna CojoFlorinela, S.A.M. Sirețel Iarnă, ai venit grăbită , Dar, pari tare necăjită! Oamenii te-
DE LA COPII ADUNATE… by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/778_a_1738]
-
m-ar aștepta pe debarcaderul din Piața San Marco să mă arunce în închisorile de odinioară ale Serenissimei pentru că mi-am îngăduit să confund Veneția cu Xochimilco. La debarcader e noapte. Nu sună orologiul din San Marco și, în locul porumbeilor, roiesc câini printre picioarele noastre. Mergem acasă la Dolores Olmedo să vedem o colecție de tablouri ale lui Diego Rivera. Pătrundem, întîi, într-un parc seniorial, pe care mai mult îl ghicim la lumina farurilor. Atmosferă desprinsă, parcă, din Ghepardul. Casa
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
și culpabilitate.) In prima seară la Budila am citit câteva zeci de pagini din Metamorfoza lui Kafka, bruiat permanent de Suzy Quatro, cu al ei Sticks and stones can break my bones/But they can't break my rock'n roii. 33 Băieții mai intrau din când în când, încinși, să se odihnească și se cruceau văzând că eram deja în pijama. Puseseră bani și își luaseră niște coniac, pe care-l făceau acum poștă vorbind despre gagici, care e mai
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
ea însăși de victorie. I-o tragi în vestiar sau pe bancheta din spate, un loc prea strâmt pentru picioarele tale așa că mai tragi și câte un șut în ferestrele laterale. După asta, când ieși în mulțime, oamenii te înghesuie, roiesc în jurul tău , vor să te atingă și ești iar în al nouălea cer. Rutina asta devine tot o parte a jocului, a unsprezecea rundă dintr-un meci de zece runde. Iar când te întorci la viața de zi cu zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
o săptămână? Pe două săptămâni? Pe-o lună? Sper să fi fost mult, Dougie, fiindcă Geordie Stephenson lucra pentru Malk Cuțitul. Și când o să afle că i-ai scos un om din joc, o să te jupoaie de viu. Un zâmbet roi În jurul gurii știrbe a lui Doug. — Ești așa plin de rahat. — Crezi? La naiba, Dougie, am văzut câte ceva lăsat În urmă de băieții lui Malkie după ce-au terminat cu câte cineva. Brațe, picioare, puțe... N-ai nici o șansă. Logan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
urmărea cu privirea prin încăpere, la început discret, apoi cu o insistență pe care nici ea nu și-o explica. Abia după ce majoritatea invitaților au plecat în altă parte sau s-au dus acasă să se culce, iar Adriana a roit-o cu bărbatul zilei, a apărut și Duncan lângă ea. — Bună, eu sunt Duncan. S-a strecurat între scaunul ei și cel liber de alături, sprijinindu-se cu brațul drept de tejgheaua barului. Oh, scuze. Eu tocmai plecam. Emmy s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
umplea cu apă radiatorul camionului, doctorul Ransome o instală pe doamna Hug pe locul de lîngă băieții englezi. Lui Jim i se părea că misionarele de pe podea erau pe moarte, cu buzele albite și cu ochi de șoarece otrăvit. Muștele roiau În jurul lor intrîndu-le În nări. După ce le ridicase În camion, doctorul Ransome era prea extenuat ca să le ajute și Își odihnea brațele pe genunchii săi grei. Soții femeilor stăteau unul lîngă celălalt și se uitau la ele cu resemnare, de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
respirînd prin revistele ridicate În dreptul gurii. În ciuda fețelor caricaturale, Jim Îi recunoscu pe cîțiva dintre prizonieri. Îi căută pe doctorul Ransome și pe doamna Vincent, presupunînd că aceste corpuri erau ale deținuților din Lunghua căzuți În timpul marșului de la stadion. Muștele roiau pe cadavre, parcă știind Într-un fel că războiul se terminase și hotărîte să stocheze fiecare Îmbucătură de carne pentru foametea din timpul păcii. Jim stătu pe treptele spitalului, uitîndu-se spre lagărul pustiu și la cîmpurile tăcute de dincolo de gardul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
care se Întîmplase. Atingîndu-l pe japonez, Îl readusese la viață; desfăcîndu-i dinții, crease o mică breșă În moartea lui și permisese sufletului lui să se Întoarcă. Își desfăcu picioarele pe panta umedă și Își șterse mîinile de pantalonii rupți. Muștele roiau În jurul lui, Înțepîndu-i buzele, dar Jim le ignoră. Își aminti cum le Întrebase, pe doamna Philips și pe doamna Gilmour, despre reînvierea lui Lazăr și cum ele insistaseră că, departe de a fi o minune, aceasta era o Întîmplare foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
servitoarei În ale cărei atribuții intrau și cumpărăturile, că acolo, În Rehavia, se putea găsi tot ce-ți dorea inima și că ce rost avea să târâie copilul printre tarabele infecte și lichidele Împuțite care se scurgeau pe trotuare. Levantul roia de microbi, și toate condimentele alea iuți, cu mirosurile lor pătrunzătoare, nu făceau decât să camufleze murdăria. Glumea pe seama pasiunii soției sale pentru vraja celor O mie și una de nopți și a ceea ce numea voiajul ei săptămânal pe urmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]