6,157 matches
-
demult un premiu oferit de orașul Siracusa, prin care i se recunoștea și calitatea de fiică a locului, de siciliancă faimoasă. Au prețuit-o peste măsură studenții ei udinezi, care veneau s-o asculte în număr mare. Prin Teresa Ferro, româna ajunsese la Universitatea din Udine între "marile limbi", cu locul ei firesc între limbile romanice, cu sunetul ei specific și cald. Munca sa stăruitoare și pasionată cu tinerii dădea de mult timp rezultate remarcabile: studenții Teresei Ferro vorbeau românește, scriau
Teresa Ferro (1956-2007) by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/9500_a_10825]
-
e săracă și idioată. M-am întrebat de ce Dumnezeu nu scriu și eu în neoromână, aș avea șansa să fiu citit de pildă peste vreo zece-douăzeci de ani. Pur și simplu mi-e imposibil. Limba mea continuă să fie, anacronic, româna. - Aici ne asemănăm, cred, noi cei de la România literară cu tine. Mi-ai spus că ai o slăbiciune pentru România literară. Ce te leagă de ea? Mă leagă foarte multe. Pe la sfârșitul anilor '70, începusem să citesc puținele reviste culturale
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
sau Wakefield, un prag și un testimoniu. În ce mă privește - ferindu-mă să pun, îngust, textul deasupra intenției - cred că revenirea lui Codrescu în canonul românesc s-a produs deja, cu ceva ani în urmă, o dată cu prima traducere în română pe care fostul beatnik și-a dorit-o. Și asupra căreia și-a dat - ca vorbitor nativ, să nu uităm - acordul. 2 Un asemenea produs editorial va provoca, în spațiul cultural autohton, suficiente, motivate și fățișe uimiri. Fiindcă volumul-poem e
Decret de grațiere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9538_a_10863]
-
Rodica Zafiu Substantivul blat este bine instalat în româna familiară, ba e foarte posibil ca unii vorbitori să-l perceapă ca aparținînd deja limbajului standard. Cuvîntul intră în multe locuțiuni și construcții - a merge pe blat, a fi pe blat (cu cineva), a face blatul - și stă la baza
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
Al. Graur, în 1938, sugera o comparație cu rusa familiară, dar nu aprofunda această direcție. O va face în 1941 slavistul B.-O. Unbegaun, care va oferi (în articolul "Notes d'argot roumain") explicația cea mai convingătoare, comparînd situația din română cu cea din rusă, unde blat a cunoscut un succes extraordinar: ca termen de argou, folosit în expresia po blatu "în mod ilegal" și legat de blatnoi "răufăcător, criminal" (cuvînt care intra chiar în desemnarea argoului interlop). În rusă, blat
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
legat de blatnoi "răufăcător, criminal" (cuvînt care intra chiar în desemnarea argoului interlop). În rusă, blat era explicat ca preluare din argoul polonez, care l-ar fi împrumutat din idiș, unde avea sensul "(om) de încredere". Unbegaun presupune că în română cuvîntul ar fi intrat direct din idiș, dar poziția lui ar fi fost întărită și de circulația argotică din rusă. Așa se explică, de altfel, unele diferențe de sensuri (între "de încredere" și "ilegal") și chiar de construcție (pe blat
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
emblematic tot pe blat, căruia îi trece în revistă sensurile și etimologia; bibliografia problemei este impresionantă, cuprinzînd articole și chiar cărți (A. Ledeneva, Russia's economy of favours: Blat, networking and informal exchange, Cambridge University Press, 1998). Sensurile curente din română și rusă nu sînt identice, dar înrudirea lor este evidentă.
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
Radu Banciu a comentat, joi seară, faptul că viitorul ministru al Culturii și vicepremier în Guvern, Rozalia Biro, are trecut în CV-ul ei limba română ca limbă străină. „În CV-ul ei scrie la limbi străine cunoscute engleza și româna. Cum este posibil să dai Cultura unuia care nu știe româna? E ministrul Culturii, nu al microbuzelor sau al Căilor ferate cenușii, dar totuși la cultură... acesta este nivelul acestei puteri! Ce îi interesează pe ei școala? Aia că nu
Rozalia Biro are trecut în CV la limbi străine, limba română by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77403_a_78728]
-
Culturii și vicepremier în Guvern, Rozalia Biro, are trecut în CV-ul ei limba română ca limbă străină. „În CV-ul ei scrie la limbi străine cunoscute engleza și româna. Cum este posibil să dai Cultura unuia care nu știe româna? E ministrul Culturii, nu al microbuzelor sau al Căilor ferate cenușii, dar totuși la cultură... acesta este nivelul acestei puteri! Ce îi interesează pe ei școala? Aia că nu îi mai trebuie Bacalaureatul, premierul cu plagiatul. Cum aș fi trecut
Rozalia Biro are trecut în CV la limbi străine, limba română by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77403_a_78728]
-
Anca Murgoci Rozalia Biro spune că și-a corectat "o greșeală" din CV, unde trecuse la capitolul limbi străine cunoașterea limbii române "la nivel superior", explicând că pentru ea româna este "limba de cetățean". La mai bine de un an după ce și-a notat în CV că stăpânește limba română, ca limbă străină, la "nivel superior", senatorul UDMR de Bihor Rozalia Biro a anunțat, vineri, într-o conferință de presă
Rozalia Biro, reacție după gafa cu "limba română" din CV by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/77400_a_78725]
-
a notat în CV că stăpânește limba română, ca limbă străină, la "nivel superior", senatorul UDMR de Bihor Rozalia Biro a anunțat, vineri, într-o conferință de presă desfășurată la Oradea, că și-a corectat "greșeala" și că își asumă româna ca "limbă de cetățean", transmite Mediafax. "A fost o greșeală. Așa este când pe calculator nu-ți scrii CV-ul cu mâna proprie, acel CV a fost corectat înainte ca presa să se sesizeze", a spus Rozalia Biro. Devenită senator
Rozalia Biro, reacție după gafa cu "limba română" din CV by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/77400_a_78725]
-
de la o minte la alta, sălbăticindu-ne foarte în fugărirea sufletului, considerat singurul vinovat de relele din lume, cele de când lumea. Este vorba de Alexandru Gheție, piteștean de loc, abia la anul făcând 30 de ani. în prezent profesor de română la Școala cu clasele I-VIII din Bădiceni, Argeș. îl rog să-mi trimită o fotografie și date biobibliografice aduse la zi, și încă niște poeme, să fie, pentru când va veni ceasul potrivit. Că ne așteaptă vremuri și mai
Post Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7745_a_9070]
-
a state or organization by large interest groups"). În Trésor de la langue française informatisé (atilf.atilf.fr), se precizează că termenul francez corporation este uneori folosit, după modelul lui corporation din engleza americană, ca echivalent pentru compagnie, firme, société. În româna actuală vorbită (și încă necuprinsă în dicționare), corporație e utilizat curent cu sensul de "firmă (mare)" ("după ani de creștere, fosta afacere de familie se transformă în corporație", Business Magazin, 31, 2008) și mai ales de "mare companie internațională" ("Contabilii
"Limbaj corporatist" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8169_a_9494]
-
câte bătălii politice și (fals) culturale s-au dat în jurul celor doi termeni, proletcultism și realism socialist, atât la Moscova, cât și la București. Întregul documentar, pentru Moscova, a fost reconstituit de Michel Aucouturier în volumul Realismul socialist, tradus în română în 2001 la Editura Dacia (din păcate, traducătoarea din franceză, neștiind rusă, nu transpune cum ar trebui numele rusești - le ortografiază ca în franceză, rezultatul fiind o aproximație supărătoare prin semidoctism). Întorcân-du-ne la surse, detaliile ne apar un pic mai
Proletcultism sau realism socialist? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8211_a_9536]
-
cu un surugiu se întoarce "cu o vorbă lată și curată moldovinească...". Schimbarea hainelor și cea a limbii sînt cu deosebire spectaculoase atunci cînd li se atribuie - așa cum o face I. Heliade-Rădulescu, în Geniul limbilor în genere și al celei române în parte - cauze comune, radicale și climatice: "romanii în Dacia, fiind nevoiți de frig a lepăda toga și a se revesti cu sarica dacă, ca francezii în Algeria cu burnusul arab din cauza căldurii, nu putură scăpa de desul guturai, și
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
articolul Elenei Houzouri figurează 6 cărți de Mircea Eliade, 4 volume ale lui Panait Istrati - care, alături de Mircea Eliade și Eugen Ionescu, ar împărți probabil primele locuri într-un eventual top (aflat în stadiu un deziderat) al traducerilor grecești din română, câte un titlu din opera lui Vasile Andru, Norman Manea și Virgil Gheorghiu. După cum se poate observa, cu excepția lui Vasile Andru, e vorba numai de autori români din diaspora, fapt ce relevă nu atât opțiunea predominantă a editorilor greci, cât
Literatura română în Grecia by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9782_a_11107]
-
șapte țări numele celor mai importanți poeți din fiecare țară. La materializarea acestui "act de profundă solidaritate" au colaborat, pentru ediția greacă, specialiști de prestigiu (profesorii Nasos Vayenas și Panayotis Moullas și criticul și istoricul literar Alexandros Arghyriou). Traducerea din română în greacă poartă semnătura lui Victor Ivanovici.
Literatura română în Grecia by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9782_a_11107]
-
el și Îi strânse mâna cu o oarecare răceală. S-au schimbat saluturi de rutină În franceză, limbă pe care Ștefan o știa cu aproximație, ceea ce Îl deranjă vizibil pe arab. Întrebat ce limbă cunoaște mai bine, acesta răspunse că ... româna. Directorul general, care era și administratorul fabricii de țesături, așa cum avea să afle mai târziu, Îl pofti pe unul din fotoliile Îmbrăcate În piele neagră și Îi făcu un semn să aștepte. A așteptat o oră, timp În care directorul
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
șeful. Neînțelegând nimic din ce se petrece, Lionel continuă dialogul ionescian în franco-română: — De la bancă? Între timp, cei doi racheți au ajuns lângă birou. Grișa ia plăcuța de alamă de pe birou și silabisește: — Li-o-nel Frunza. Zi așa, Ionele, ai uitat româna? Vaniușka (pe care prietenii nerusofoni îl strigă „Ionele!“) e cât pe-aci să răspundă „Nu!“, dar un gest al lui Grișa spre subsuoara mâinii stângi, unde ține pistolul, îl reduce la tăcere. Lionel începe să înțeleagă despre ce e vorba
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
prietenii nerusofoni îl strigă „Ionele!“) e cât pe-aci să răspundă „Nu!“, dar un gest al lui Grișa spre subsuoara mâinii stângi, unde ține pistolul, îl reduce la tăcere. Lionel începe să înțeleagă despre ce e vorba. Puteți vorbi în română, eu o să vă răspund în franceză. — Bonjour, camarade professeur, rostește Grișa singura expresie pe care o ține minte din cei opt ani de franceză făcuți la liceul agricol din Chișinău. Așa e bine? Ionele, să nu mai pierdem vremea. Treaba
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
pentru numele femeilor căsătorite, care iscălesc după căsătorie cu vechiul nume, urmat de numele soțului, este formată din: numele soțului, urmat de vechiul nume: Observație: Se fac fișe de trimitere la cel de al doilea nume. Dacă limba autorului este: româna, ceha, maghiara, italiana sau spaniola, vedeta uniformă se întocmește la: primul nume, numele de domnișoară, urmat de numele obținute după căsătorie: Hortensia Papadat-Bengescu, PAPADAT-BENGESCU, Hortensia Observație: Se fac fișe de trimitere 3. Numele cu prefixe (prepoziții, articole) se notează potrivit
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
data de apariție. Așezarea se face în ordinea următoare: Ø Edițiile poliglote (dacă există) în ordine invers cronologică Ø Operele în limba originală a autorului (de asemenea în ordinea invers cronologică a datei de apariție) Ø Traducerea operelor în limba româna (dacă este vorba de autor străin) Ø Alte traduceri în ordinea alfabetică a limbilor Ø Operele separate se așează în ordinea limbilor, începând cu limba originală a autorului, apoi limba română și celelalte limbi în ordinea clasificării zecimale a limbilor
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
bonei. Gertrude a apărut într-un târziu, încărcată cu două sacoșe din pânză de bumbac cu mânere din lemn, repezindu-se glonț înspre pătuț, presimțind o catastrofă. Punându-și mâinile în cap, îl apostrofă pe baby-siterul de ocazie într-o română stricată: „Tu nu supravegheat bine la cupil, nu scos nasul din carte. Halal militar, ce păzește la țară!”. Figura mea nevinovată, asociată cu convingerea că „festinul” o sămi aducă noroc în viață, ipoteză care nu mi s-a verificat în
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
desen, iar la școală pe catedra clasei. Mare pasionat de ambele jocuri de fotbal era profesorul nostru de istorie, filozofie și economie politică, Ion Cernat, proaspăt repartizat la liceul nostru o dată cu profesorul de matematică, Dorin Botezatu și cu profesorul de română, Eugen Buliga. Profesorul Cernat, foarte bine pregătit din punct de vedere profesional, după părerea elevilor, la prima oră de predare-ascultare, mi-a pictat mai în glumă, mai în serios, o neverosimilă notă de patru în catalog, „dărnicie” pe care i-
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Grete Tartler Tema este din ce în ce mai "la modă": recent, însuși Pablo Coelho a publicat un roman (Vrăjitoarea din Portobello), tradus cu succes și în română (Humanitas a vândut în 2 săptămâni 20.000 de exemplare) unde eroina principală, dotată cu însușiri magice, este o "țigancă" din România adoptată de o familie libaneză (în realitate, e vorba de o familie austriacă, dar după cum se știe, în
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]