1,376 matches
-
cine a auzit de ceilalți candidați ? Stolojan, ca și Băsescu, a câștigat singur acest procent de 5,3 % și în județul Vaslui după o campanie locală slabă și nemotivată. La CEILALȚI.... îl includ pe... Tokes. Episcopul reformat, mare adversar al românismului, are 1000 de voturi, aici, în inima Moldovei !!! De unde se vede că destui tâmpiți, bețivi sau analfabeți nu știu unde pun ștampila când au ciudatul sentiment că de ei depinde lumea, în cabina de vot. Cum, așteptăm campania adevărată de "locale", 'încălzirea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cu prețuire această încercare de a supraviețui a autorului." - 23.01.2005 (Chișinău) 19. Ion Iachim -Chișinău- Decameron basarabean sau Dumnezeu i-a dat omului pușcă "Domnului Dumitru V. Marin, cu vechi sentimente de prietenie și cu veșnice sentimente de românism" - 2 aprilie 2005 (Huși, la "Prieteniile literare" ale lui Th. Codreanu) 20. Mihai Miron - Năzăriri - "Năzăririle anilor '60 lipsesc de aici - Poate le voi regăsi cu Marin" - 28.08.2005 21. Maria Cozma - Nisipul meu din clepsidră"Special pentru S.C.
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
văzut arborate alte steaguri decât cel al Republicii Moldova. După câteva ore de ședere, având grijă să nu fii auzit vorbind românește, pentru a evita orice complicație (recomandarea restrictivă este valabilă și pentru Bălți, un oraș rusificat, unde singurele oaze de românism sunt Universitatea „A. Russo” și Teatrul „V. Alecsandri”), ai impresia că ai coborât în timp cu vreo 15 ani, în plină epocă a socialismului multilateral dezvoltat. Denumirea străzilor și titulatura instituțiilor este sovietică, iar în piețe tronează monumente impunătoare ale
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ca o groasă plasmă toxică întreaga Basarabie, în timp ce deasupra juca tontoroiul, jubilând, scriitorul sovietic moldovean - „Baciul mieilor chirilici”, cum metaforic și-a intitulat una din cărțile sale un alt autor de manifeste lirice, ajuns prin ’92-’94 un simbol al românismului decorativ din Republica Moldova. Dar munca acestor „ingineri ai sufletului” nu s-a oprit aici. Mormanul de maculatură sovietică moldovenească numără și destule opuri în care este înfierat „jandarmul ocupant român”, „jugul burghezo-moșieresc român” etc. Spălarea creierilor trebuia desăvârșită... Sentimentul românofobiei
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
le-a dat diurne grase la hora românilor de pretutindeni, și contestat categoric de ceilalți, mult mai mulți, rămași pe dinafară. Asta e: chipuri și destine românești postdecembriste. Articolul lui Vasile Malanețchi este găzduit - amară ironie! - de rubrica „Lecții de românism”. Aprilie, 1997 Adunarea generală a Filialei de la Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România a reușit - între altele - să blocheze, printr-o surprinzătoare, greu de anticipat solidaritate a majorității, câteva inițiative (punem în paranteză cuvântul diversiuni) promovate cu insistență de unii
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Nu mi-am făcut deloc iluzii în ceea ce privește persoanele care au ajuns să conducă destinele Basarabiei după căderea regimului comunist. Formați de acest regim antinațional, conducătorii noștri poartă în ei trecutul sovietic, încât nu vor îmbrățișa - mă tem că niciodată - ideile românismului și ale valorilor europene, punându-se cu adevărat în slujba intereselor acestui popor. Deocamdată nu ne rămâne altceva decât să înregistrăm - drept un mare act patriotic! - efortul lor de a articula ceva inteligibil în limba română, declarată drept limbă de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
sfințeniei, legământul legendar al domnitorului de a construi câte o biserică după fiecare victorie militară. Elementele religiozității personale nu sunt, de obicei, foarte detaliate, iar meritele sale de cruciat și "apărător al creștinătății" par să fie mai puțin relevante decât "românismul" său combativ. Dar explicațiile sunt oricum incomplete. Cărțile școlare nu țin să precizeze exact cine, când și de ce a iscat acest supranume poporul, cronicarii sau Biserica. Omisiunile pot fi și ele educative. Cititorii au libertatea de a completa spațiile libere
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
urmând o anume circularitate; pe rând, războiul, unirea sau revoluția au fost fie estompate, fie privilegiate. Pentru manualele anului 2000, unirea a fost conceptul dominant, subordonându-și clar relatarea tuturor evenimentelor de atunci. Este o lectură încă "optzecistă", în spiritul românismului militant, prin care se filtrează și unele opțiuni interbelice. Deși manualul unic nu mai există, cele care l-au înlocuit nu aduc o pluralitate de opinii, ci doar un colaj evaziv de informații, ale cărui indecizii sunt mai vizibile la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
războinică, în care Ștefan cel Mare era numit "Vulturul Moldovei", Mihai Viteazul "Arhanghelul dreptății românești", iar Mircea cel Bătrân devenea cu mult înainte de epoca Ceaușescu "cel Mare"277. Aici găsim și o elocventă prezentare a zilei monarhiei drept chintesență a românismului, depășind cu mult simbolistica momentului decembrist: "ziua de 10 Mai va rămâne zi sfântă și mare sărbătoare națională, căci: Ea ne-a dat / Domn puternic țării noastre / Libertate și Regat"278. În capitolul despre "Întregirea neamului (1916-1919)", personajul central era
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
linia "oficială", așa cum a fost și aceea a lui C. Stere; existau anumite simpatii socialiste, dar și o puternică acțiune naționalistă, susținută mai ales de refugiați și de foști prizonieri români din armata Imperiului Austro-Ungar. Un rol important în activarea românismului în Basarabia l-a avut transilvăneanul Onisifor Ghibu. 104 Defecțiunile care transpar în jurnalul lui Mârzescu erau reclamate și de generalul Șcerbacev (încă reprezentant al forței armate țariste pe frontul din Moldova), în conversațiile sale cu generalul Berthelot. Cu toată
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
atunci (sic!) [...]. Nu trebuie să se creadă că ceea ce s-a făcut în proporțiuni atât de mari anul trecut la 1 Decembrie, pentru consacrarea solidarității Micii Înțelegeri, nu se cuvine acum și memoriei sfinte a marilor eroi și martiri ai românismului" ("Universul" de luni 29 noiembrie 1937, p. 15). Într-adevăr, abia în ultimul moment s-au dat dispoziții de participare, părând mai mult o concesie, decât o implicare reală: "Ministerul Educației Naționale a dispus ca, azi, școalele să țină cursuri
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
istoria și folclorul) și ortodoxismul. Această tendință nu s-a regăsit însă doar în interiorul gândirismului; în întreaga periodă de efervescență a preocupărilor pentru înțelegerea "specificului poporului", unii gânditori ai vremii 7 au asociat, în diferite grade și sub diferite unghiuri, românismul și ortodoxia 8. De altfel, aproape întreaga scenă a dezbaterilor asupra spiritului național din cultura română a începutului de secol XX stă sub sceptrul esențialismului 9, probabil nu doar din rațiuni date de sincronismul teoretic, ci și din rațiuni politice
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
1996 [1942]), Etnicul românesc. Naționalismul, București, Editura Albatros. Motru, Constantin Rădulescu (1998 [1904]), "Cultura română și politicianismul", în Scrieri Politice, București, Humanitas. Motru, Constantin Rădulescu (1998 [1910]), " Sufletul neamului nostru", în Scrieri Politice, București, Humanitas. Motru, Constantin Rădulescu (1998 [1939]), "Românismul. Catehismul unei noi spiritualități", în Scrieri Politice, București, Humanitas. Naisbitt, John (1989 [1982]), Megatendințe. Zece noi direcții care ne transformă viața, București, Editura Politică. Neculau, Adrian (coord.) (1996), Psihologie socială, Iași, Polirom. O'Dea, Thomas F. (1955), "The 'Residues' of
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de morfologie a istoriei (vol. I și II), Craiova, Beladi. Stănculescu, Manuela și Berevoescu, Ionica (coord.) (2004), Sărac lipit, caut altă viață!, București, Nemira. Stăniloae, Dumitru (2002 [1992]), Reflecții despre spiritualitatea poporului român, București, Elion. Stăniloae, Dumitru (1939), Ortodoxie și Românism, Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane. Sztompka, Piotr (1993), The sociology of social change, Oxford, Blackwell's. Sztompka, Piotr (1996), "Trust and emerging Democracy", în International Sociology, 11:1, pp. 37-62. Sztompka, Piotr (1998), "Trust, Distrust and Two Paradoxes of Democracy", în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
microimagine a fenomenului pe ansamblu . I.N.O. Manifestarea mi s a părut o reușită nu num ai sub aspectul „febreiʺ care i a cuprins pe organizator i și participanți, dar și prin aceea că „Salonulʺ a fost o manifestare a românismului robust care nu ne poate părăsi niciodată. S-au întrunit la Iași ca să citească, să cânte, să expună, per sona lități culturale nu numai din România prezentă dar ș i di n Bucovina, Basarabia, Banatul sârbesc etc. O reconsiderare a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
are prin mesaj, programe și participare, prin aportul societăților culturale (ASTRA, Plai mioritic, Mișcarea pentru reîntregirea națională, ProBasarabia și Bucovina, Ginta latină) care au îmbrățișat Ideea. El a stat și stă sub semnul „geniului nostru tutelar” Mihai Eminescu - simbol al românismului în universalitate, suprapus de confrații de la C hiși nău și Cernăuți peste imaginea lui Iisus, ca stea polară și s imbo l al rezistenței și speranței întru limba română). Momentul Eminesciana punctează, an de an posteritatea vie a „omulu i
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
gazetar, știind că instituțiile culturale din Iași, inclusiv Biblioteca județeană, „Gh. Asachiʺ Iași, adăpostește val oroa se documente din publicistica vremurilor, de ce nu s-a pus accent și pe relevarea meritelor presei românești în promo vare a culturii și a românismului la care m-am mai referit? C.A. - Nu se putea ca un eveniment de o asemenea anvergură, care are în centru cartea și valorile sale, să nu marcheze cei 500 de ani de tipar românesc. Ex pozi ția organizată
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cunoștință reprezentanților puterilor aliate.” Așa își spunea Bucovina cuvântul liber și neîncătușat al dorinței sale de reîntrupare a trunchiului sfârtecat al Patriei Mame, cu 15 zile mai devreme. Către Cetatea Alba Iulia, punct de întâlnire pentru a doua oară a românismului integrat la 1599 sub Miha i Vo dă Viteazul, și la 1918 sub Ferdinand cel loial, întregitorul de Țară, se îndreptau încă de la 22 noiembrie, unde avea să s e întrunească delegațiile comunelor și județelor din vechil e și toate
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
artiști ai cuvintelor, ascultându-i, exprimându-se în poezie, cântece sau simplă proză, la toți am citit, ascultându-i, un MARE DOR pentru România cea Mare. Poeziile și cântecele rostite de artiștii cuvântului de la Chișinău, cuprinzând în ele într eg românismul de care mai ducem lipsă, m au făcut să înțeleg că acești oameni încă mai au curaj și demnitate nu numai să se exprime curat românește, dar și să rostească clar, cutezător: „suntem acasă, suntem o Românie ce a fost
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
limba română...? M.L. Eminescu nu trebuie reabilitat de noi, i ar c ei care îi caută și îi găsesc „scăderi” trebuie să știe că oricât ar căuta în ascunzișurile neștiinței noastre, Eminescu a fost și rămâne Luceafărul dar și soarele românismului. I.N.O.: Facem modernizarea schemelor? M.L.:Dar textul meu modernizează cercetarea istorică prin ideea de simbioză traco-latină înfăptuită timp îndelungat pe un spațiu vast. Consistența etnică a acest ui s pațiu, afirmată de Herodot prin cuvintele: „poporul trac este , du
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
țara chiar cu prețul vieții. Puțini mai înțeleg în zilele noastre asemenea sentiment, fiindcă mintea le-a fost poluată de tâmpeniile debitate de criminalii ajunși la conducerea țării după decembrie 1989 când a început să moară puțin câte puțin spiritul românismului. Dacă atunci forțele Tratatului de la Varșovia au invadat teritoriul unui stat component al tratatului, după ce lumea s-a transformat, sper că vremelnic într-o lume unipolară, măgăria invadării de teritorii străine a atins culmile cele mai aberante, independența, suveranitatea, neamestecul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
a scriitorilor din exil rămâne receptarea în limba maternă. Scriitorii trebuie să-și însușească limba și cultura patriei de adopție. Acest lucru perturbă limbajul, inconștientul, posibilitățile de surprindere a lumii. Românii publică mai întâi în ziare, în limba maternă, exersând românismul în afara țării. Fiecare individ își construiește universul cunoașterii cu ajutorul unor experiențe transmise prin limbaj, iar limbile naturale sunt "sisteme istorice de simbolizare (de semnificare), reunind ca trăsături caracteristice istoricitatea și totodată capacitatea simbolică alături de cea sistematică"160. Fiecare scriitor se
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
germinative ale pământului); poezia de inspi rație mitică și de sensibilitate metafizică (cu puncte de tangență cu poezia expresionistă) - construirea viziunii poetice pe repere ale unui univers existențial rustic, bucolic (plai natal, natură umanizată/sacralizată, spațiu originar/spațiu matrice al românismului etc.) - idealizarea modelului uman rustic - țăranul, păstorul, homo religiosus, apostolul, rapsodul - tonalitatea afectivă dominantă: fiorul religios, de sensibilitate metafizică - prezența unor simboluri selectate din planul naturii și al reprezentărilor biblice; motive literare legate de rituri/mituri agrare, pastorale, religioase (semănatul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
o zonă marcată de valoroase tradiții naționale - cu studii teologice la prestigioase instituții din Cluj-Napoca (secundare) și la Sibiu (universitare), soarta a făcut ca ghemul împlinirilor profesionale ale tânărului din Galații-Bistriței să se deșire, fructuos, într-un alt spațiu al românismului - cel transdunărean. Aici, beneficiarul, peste decenii, a istoricei misiuni întreprinse în Transilvania de marele om al Bisericii și Neamului Românesc, mitropolitul Andrei Șaguna (de la nașterea căreia se împlinesc la finele lui 2008, două veacuri), se va osteni (din 1988) duhovnicește
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
că vor interveni în capitala R.S.S. Moldovenești și în forurile politice de la Moscova. Numai că nu academicienii onești hotărau politica lingvistică în URSS, cu atât mai puțin în Basarabia. Soarta limbii române la Chișinău va deveni cauza centrală a supraviețuirii românismului în această provincie, de unde s-a și născut un fenomen unic în fostele republici sovietice: poeții au rezistat și scriind, într-un număr impresionant, poeme despre limba maternă. Iată ce observa, la sfârșitul anilor '80, poetul Victor Teleucă, chiar într-
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]