1,472 matches
-
generației 1848, se pune problema de ce nu vor fi ele, de asemenea, încadrate drept muzică ușoară. Explicația vine pe calea unei tradiții a jurnaliștilor și criticilor de muzică, în viziunea cărora nu intră compozitori români mai timpurii decât creatorii primelor romanțe. Un alt aspect al acestei convenții este, însă, recunoașterea unor influențe importante din Occident, foarte pregnante la acea vreme. Mai târziu ele vor porni pe un făgaș propriu, astfel încât influențele timpurii ajung irecognoscibile în deceniile șase-șapte ale secolului XX). Dacă
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]
-
a întors la Universitatea din Granada și a obținut diploma de avocat. Localizarea meridională a Granadei, care încă păstra vie moștenirea maură, folclorul și caracterul rural, au lăsat urme vizibile în creația lui Lorca, în care se îmbină proza cu romanțele. Don Fernando de los Ríos a fost cel care l-a îndrumat pe atunci pianistul Lorca către poezie; astfel, în 1917, Lorca avea să scrie primul său articol despre José Zorrilla, cu ocazia aniversării sale. Spania din timpul lui Lorca
Federico García Lorca () [Corola-website/Science/308137_a_309466]
-
cântului andaluz"”) (1931), care, prin intermediul unității tematice, formale și conceptuale, precum și a manierei de exprimare a sentimentelor, datorată parțial inspirației folclorice, reprezintă lirica neopopularistă a Generației lui 27. În „"Primeras canciones"” (1927) și „"Canciones"” (1936) utilizează ambele forme : cântec și romanță. Temele timpului și a morții sunt reprezentate prin intermediul zorilor zilei, a nopții, a orașului andaluz și a peisajelor selenare. Moartea și incompatibilitatea morală dintre lumea țiganilor și societatea burgheză sunt temele principale abordate în „"Romancero gitano"”. Se remarcă unele procedee
Federico García Lorca () [Corola-website/Science/308137_a_309466]
-
rezultantă a acestor doi vectori până în ziua de astăzi. Ca în cazul altor arii culturale, problema „formelor fără fond” justifică insuccesul muzicii culte românești în primele ei decenii. Muzica ușoară își face apariția în jurul anilor 1850 prin operete, fanfare, valsuri, romanțe inspirate de compozitori maghiari sau austrieci ai vremii; cel mai realizat creator român de muzică ușoară din această perioadă este Iosif Ivanovici. Către sfârșitul secolului se dezvoltă o școală românească de interpretare care se bucură de apreciere peste hotare: pe
Muzica românească () [Corola-website/Science/314796_a_316125]
-
semnat Caton, II, nr. 246, 17 august 1900. "Șeful partidului, șeful guvernului", fără semnătură, II, nr. 247, 18 august 1900. "Un prefect îndatoritor," II, nr. 247, 18 august 1900. "Mamă de poet", semnat Caton, II, nr. 249, 20 august 1900. "Romanță" (după Hugo Salus), II, nr. 250, 21 august 1900. "Un viteaz," semnat Caton, II, nr. 251, 22 august 1900. "Gazetar cu bucata", semnat Caton, II, nr. 252, 23 august 1900. "Galantomul," semnat Caton, II, nr. 253, 24 august 1900. "Un
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
totuși, cu excepția operei „Manon” (1884), muzica sa a fost uitată pentru mult timp după moartea sa. O parte din creațiile lui Massenet au fost reluate începând cu anii 1970. Stilul pasional al melodramei este tratat muzical în primul rând prin romanță, lumea personajelor lui Massenet amintind de realismul din literatură. Ariile de bravură (specifice operei comice franceze) alternează cu elemente muzicale parnasiene. , autorul operei lirice de tip dramatic, este captivat de romanul „Suferințele tânărului Werther” (Goethe) și o adaptează sub forma
Jules Massenet () [Corola-website/Science/307515_a_308844]
-
însă a continuat să iși cânte cântecele lui în multe restaurante din București și pe Litoral din 1960 până în 1978. Este mult mai obscur decât înainte de război, dar apreciat nu numai de generația lui, dar și de tinerii iubitori de romanțe și stilul cafe concert. De la „Zori de Zi”, „Pescăruș”, „Bordei”, „Feroviar”, „Cinci Lei”, „Unirea”, la Cazinoul de la Mamaia și Satul de Vacanță din Neptun, în toți acești ani era mult dorit, apreciat și a cântat la numeroase evenimente private, nunți
Gheorghe Ionescu Gion () [Corola-website/Science/309745_a_311074]
-
-mbrăcați în negrul păsărilor mari de pradă / Tremură când văd mulțimea răzvrătită de trei ani!... Pentru a nu se ploconi mereu la editori, la 20 martie 1908, Minulescu înființează Revista celorlalți. A dorit să-și publice toate poeziile, începând cu Romanțe pentru mai târziu. Anul 1910 reprezintă momentul de răscruce al vieții sale. La redacția revistei Viitorul o cunoaște pe viitoarea sa soție, poeta și pictorița Claudia Millian. Marea sa iubire pasională va deveni o muză literară, sursă de inspirație. La
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_454]
-
onoare al Uniunii Interpreților, Coregrafilor si Criticilor Muzicali, iar în 1997 deținător al Premiului Criticii Muzicale „Mihail Jora”. De asemenea, a fost membru al Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor. Din anii '60, Mizrahy a abordat compoziția, cu precădere în genurile vocale - romanță, lied, cor sau muzică ușoară; în acest domeniu a obținut de nouă ori titlul de laureat la Concursul de creație „Crizantema de aur”. În 1968 la Opera Națională Română s-a organizat o seară de balet Gershwin, în cadrul căreia a
Dan Mizrahi () [Corola-website/Science/321578_a_322907]
-
piese (1976); pentru alt și pian - Vocal (1960), Balada (1976; pentru clarinet și pian - Scherzo (1972), Humoresca (1976); pentru trompeta și pian - Suita (1975); pentru trombon (sau trompeta) și pian - Preludiu (1975); pentru contrabas - Humoresca (1976); pentru voce și pian - Romanțe, texte de Robert Burns și poeți moldoveni; Cântece pe textele poeților sovietici, inclusiv Rodina tvoia (text N. Dorizo), Pamiati (text M.Tank), În Moldova mea frumoasă (text Gh.Miron), Băieții veseli (text S.Ghimpu), Rossia (text V.Duhanin), Jeleznaia linia
Arkady Luxemburg () [Corola-website/Science/315288_a_316617]
-
sentimentală cu text, scrisă de cantautori din rândurile artiștilor de curte sau boierilor. Mai târziu, contactul cu muzica ușoară occidentală determină apariția primelor imitații autohtone, scrise îndeosebi de autori minori. Încă din această perioadă un statut aparte îl are subgenul romanței, de origine incertă, însă foarte iubită de public și aproape neschimbată până în zilele noastre; un compozitor important de romanțe din perioada de început este cantautorul Dimitrie Florescu (fl. 1850), creatorul celebrei „Steluța”, pe versuri de Vasile Alecsandri. Spre 1880 se
Muzica ușoară românească () [Corola-website/Science/320696_a_322025]
-
occidentală determină apariția primelor imitații autohtone, scrise îndeosebi de autori minori. Încă din această perioadă un statut aparte îl are subgenul romanței, de origine incertă, însă foarte iubită de public și aproape neschimbată până în zilele noastre; un compozitor important de romanțe din perioada de început este cantautorul Dimitrie Florescu (fl. 1850), creatorul celebrei „Steluța”, pe versuri de Vasile Alecsandri. Spre 1880 se lansează o veritabilă modă a compunerii de piese pornind de la textele poeților apreciați ai momentului. Repertoriul de muzică ușoară
Muzica ușoară românească () [Corola-website/Science/320696_a_322025]
-
compoziție a sa, „Valurile Dunării” (1880), a făcut înconjorul lumii fie sub forma audiată la Expoziția Universală de la Paris din 1889, fie sub titlul „The Anniversary Song” (adaptare americană datând din 1946). În jur de 1900 se remarcă autorul de romanțe și piese distractive pentru pian Guilelm Șorban, originar din Ardeal. În mod ironic însă, cele mai iubite două compoziții atribuite lui, „Pe lângă plopii fără soț” și „Dorința” (ambele pe texte de Mihai Eminescu), aparțin altor creatori - prima, botoșăneanului Iancu Filip
Muzica ușoară românească () [Corola-website/Science/320696_a_322025]
-
de dansuri populare "Joc" și capela corală "Doina", actriță la teatrul "Vasile Alecsandri" din Bălți (1972-1976), solistă în ansamblul de țigani (1977), și orchestra de muzică populară "Mugurel" (din 1977), ale Filarmonicii din Chișinău. Marele premiu la Festivalul - concurs de romanțe "Crizantema de argint" ( Chișinău, 1993). A colaborat cu Ion Dascăl, Dumitru Căldare. A înregistrat la radio Chișinău cântece populare.
Tamara Chițaniuc () [Corola-website/Science/312726_a_314055]
-
(născută "Levițchi"; n. 18 mai 1914, Chișinău, Basarabia - d. 30 august 2011, Moscova, Rusia) a fost o interpretă de romanțe și de estradă moldoveancă, stabilită către sfârșitul vieții în Rusia. S-a născut în familia interpretului de operă Nicolae Levițchi și a balerinei Evghenia Skorodinskaia, fiica generalului Aleksandr Skorodinskii. A făcut studii muzicale de canto la profesorul Sigismund Zalevschi în
Alla Baianova () [Corola-website/Science/334393_a_335722]
-
într-un apartament modest din Arbat. În Moscova, deși era la o vârstă înaintată, continuă să cânte la concerte și colaborează cu interpreți locali celebri, ca David Așkenazi, Viktor Friedman, Mihail Aptekman. A făcut parte din juriul concursului rusesc de romanțe „Romansiada”. La 18 mai 2009, a susținut un concert jubiliar în Opereta din Moscova, cu ocazia împlinirii a 95 de ani. s-a stins din viață la 30 august 2011 într-un spital din Moscova, fiind răpusă de leucemie. Înmormântarea
Alla Baianova () [Corola-website/Science/334393_a_335722]
-
(n. 17 februarie 1917, București — d. 19 septembrie 1990, București) a fost o cântăreață română de muzică populară și romanțe. A fost sora cântăreței Mia Braia și a doua femeie motociclist din România. Pe numele adevărat Eugenia (Jana) Braia, copilărește în Craiova, unde era stabilită familia artistei. De la lăutarii cârciumei tatălui său, Constantin Braia („La ieftenirea traiului”) - "Ion al lui
Ioana Radu () [Corola-website/Science/302582_a_303911]
-
Ion al lui Țache", "Gheorghe al lui Gâgă", "Limbă" - culege și învață primele cântece populare și lăutărești. Studiază la Liceul „Elena Cuza” din Craiova, unde profesoara de muzică, Elena Simionescu, îi cultivă dragostea pentru cântecul lăutăresc și mai ales pentru romanță. După un periplu la Calafat și Corabia, în 1936, din cauza situației financiare precare, și-a părăsit soțul - compozitorul și profesorul de muzică Romeo Rădescu - stabilindu-se la București. În ianuarie 1936 sosește în București. Aici, se înscrie, cu ajutorul cântărețului Petre
Ioana Radu () [Corola-website/Science/302582_a_303911]
-
Motanul negru”, „Cina”), acompaniată de formațiile instrumentale Vasile Julea, Dumitru Spirescu-Oltenița (cu care a fost și căsătorită), Nicușor Predescu, Victor Predescu, Nicu Stănescu etc. Concomitent, în urma sfatului primit de la Gaby Michailescu (impresarul artiștilor Maria Tănase, Petre Ștefănescu-Goangă), se dedică interpretării romanței românești. După război, și-a continuat activitatea concertistică la Radiodifuziunea Română, la Teatrul de Estradă „Constantin Tănase” (unde cânta și Maria Tănase), la Circul de Stat și la Orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru” din București. În 1947, cântă împreună cu
Ioana Radu () [Corola-website/Science/302582_a_303911]
-
Petre Gusti și Nicu Stoenescu, la sărbătorirea a 40 de ani de carieră a compozitorului Grigoraș Dinicu, la Ateneul Român, având drept acompaniament Orchestra „Barbu Lăutaru” dirijată de Victor Predescu. A participat la mai multe ediții ale Festivalului național de romanțe „Crizantema de Aur”, de la Târgoviște, și a făcut parte din juriul Festivalului-concurs „Maria Tănase” de la Craiova încă de la prima ediție (1969). Cântă în filmul "„O zi în București”" (an 1987, regia și scenariul Ion Popescu-Gopo) piesele "Aș vrea iar anii
Ioana Radu () [Corola-website/Science/302582_a_303911]
-
vrea iar anii tinereții" (Henry Mălineanu - Harry Negrin) și "În chioșc fanfara cânta" (Florentin Delmar și Aurel Giroveanu - Aurel Felea). În film mai apar cântând Gică Petrescu, Anda Călugăreanu, Angela Similea. În același an (1987) Pompiliu Gâlmeanu realizează filmul "„Omagiu romanței — Ioana Radu”", ce are drept personaj principal artista. Într-un turneu, în anul 1961, pe șoseaua Orșova-Caransebeș, autobuzul care transporta artiștii a fost implicat într-un accident de circulație, Ioana Radu a fost grav rănită la picioare, rămânând cu sechele
Ioana Radu () [Corola-website/Science/302582_a_303911]
-
de retragere din viața muzicală, le-a dat în 1967 în Timișoara, Arad și Cluj-Napoca, pe stadioane, datorită mulțimii oamenilor care doreau să fie alături de marea artistă. Pe 8 februarie 1987, la Sala Radio, a avut loc spectacolul aniversar "Omagiu romanței", cu ocazia împlinirii a 70 de ani de viață ai artistei. Printre invitații care au cântat pe scenă s-au numărat Cleopatra Melidoneanu, Elvira Cârje, Dorin Teodorescu, Petre Gusti, Alla Baianova, Nicolae Nițescu, Angela Similea, Corina Chiriac, Marius Țeicu, Ștefania
Ioana Radu () [Corola-website/Science/302582_a_303911]
-
Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”. În anul 1968 i se acordă medalia Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a, pentru bogata sa activitate de solistă de muzică populară și romanțe. Între 7 și 9 octombrie 1998, la Craiova, s-a desfășurat prima ediție a Festivalului național de romanțe „Ioana Radu”. Festivalul are loc odată la doi ani.
Ioana Radu () [Corola-website/Science/302582_a_303911]
-
1968 i se acordă medalia Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a, pentru bogata sa activitate de solistă de muzică populară și romanțe. Între 7 și 9 octombrie 1998, la Craiova, s-a desfășurat prima ediție a Festivalului național de romanțe „Ioana Radu”. Festivalul are loc odată la doi ani.
Ioana Radu () [Corola-website/Science/302582_a_303911]
-
, revistă apărută la Buzău, săptămânal, între 26 noiembrie 1931 și 1 mai 1933, apoi bilunar, între 15 octombrie 1933 și 15 februarie 1934, sub conducerea unui comitet. Semnează versuri Ion Minulescu (Romanța celor ce se vând, 4/1931), Mircea Streinul, Iulian Vesper, N. Țațomir, Eugeniu Ștefănescu-Est, cu proză sunt prezenți Sărmanul Klopștok, Horia Furtună (fragmente din romanul Iubita din Paris, 4/1931), Al. Lascarov-Moldovanu, în paginile revistei fiind publicate și câteva medalioane
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286118_a_287447]