2,161 matches
-
și luptători care au refuzat să accepte sistemul comunist s-au întâlnit an de an la Câmpul Românesc, unde de fiecare dată se omagiau valorile naționale și în mod special acele valori care erau marginalizate, or total șterse din cultura romanesca. Acest eveniment era o sărbătoare Românească, cei mai multi veneau cu corturile, cu trailerele or cei care locuiau mai apoape de Câmp veneau de dimineață și se întorceau acasă seară tîziu, după ce se terminau comentariile pe marginea temelor prezentate. În fiecare zi
AMINTIRI FRUMOASE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347136_a_348465]
-
a Covasnei și Harghitei. Cincisprezece ani de la înființare”, Volum publicat și tipărit cu binecuvântarea, sprijinul și coordonarea ÎPS Părinte Ioan Selejan - Arhiepiscopul Covasnei și Harghitei, Volum îngrijit de Dr. Ioan Lăcătușu și Drd. Nicoleta Ploșnea, Volum apărut la Editura „Grai Romanesc”, Miercurea Ciuc, 2010, 1200 pagini ... Căsătorii mixte nu sunt exagerat de multe, se mai întâmplă, dar nu aceasta este regula. Pe cele care se încheie nu putem să le oprim, nu avem dreptul de a-i opri, și respectăm alegerea și
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
a Covasnei și Harghitei. Cincisprezece ani de la înființare”, Volum publicat și tipărit cu binecuvântarea, sprijinul și coordonarea ÎPS Părinte Ioan Selejan - Arhiepiscopul Covasnei și Harghitei, Volum îngrijit de Dr. Ioan Lăcătușu și Drd. Nicoleta Ploșnea, Volum apărut la Editura „Grai Romanesc”, Miercurea Ciuc, 2010, 1200 pagini ... Volumul de față are o semnificație aparte pentru conștiința spirituală autentic românească, din interiorul și din exteriorul arcului intracarpatic fiindcă este o adevărată cronică a vieții spirituale, culturale și comunitare ortodoxe și românești din cele două
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
face când îl vom scoate, cum ne vom mai uita în ochii oamenilor? Indiferent că suntem politicieni sau doar simpli membri ai societății civile avem obligația, cel puțin morală să facem ceva pentru împlinirea acestui deziderat național. Sper, că organizațiile romanești să-și deschidă fonduri speciale, acolo unde este posibil, pentru a ajuta activitatea Consiliului Unirii, atât în Basarabia cât și pentru acțiuni pe lângă organizațiile internaționale. Referință Bibliografică: Mircea POPESCU - CONDAMNAREA ULTIMULUI BASTION STALINIST DIN EUROPA / Mircea Popescu : Confluențe Literare, ISSN
CONDAMNAREA ULTIMULUI BASTION STALINIST DIN EUROPA de MIRCEA POPESCU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357951_a_359280]
-
1999, 2000, 2001), la saloanele de carte de la Marsilia (1998), Cluj-Napoca (1993, 1994, 1995), Iași (1999), Satu Mare (1997), Timișoara (1999, 2000), Deva (2000, 2001), etc. ocazie cu care a prezentat peste 100 de titluri din editura proprie sau alte edituri romanești sau străine. A fost invitat să participe și ca membru a consiliului organizator la 2 ediții ale Bienalei Internaționale de Poezie de la Liege (Belgia). Pe lângă activitatea de cercetare, a avut și unele contribuții în domeniul creației literare, publicând 15 cărți
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
de la stânele de sub poalele Făgărașului, care le-au fost de mare ajutor, plus acțiunile de mobilizare ale oamenilor prin cuvântări patriotice pentru a nu ceda formelor inumane la care erau supuși, să adere la o colectivizare forțată, la distrugerea satului romanesc etc...., dar am să amintesc câteva scene de un dramatism întâlnit numai în operele unor mari scriitori. Eroul principal Toma Nucșoreanu (Toma Arnăuțoiu) se dovedește un comandat atașat grupului de partizani, apărător al regulamentelor (militare) impuse camarazilor, dar și un
JERBE DE FLORI PENTRU EROI NEMURITORI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358083_a_359412]
-
a lungul anilor, aceste două programe publice din România ne-au ținut în legătură directă cu țara, ne-au făcut să participăm la bucuriile și necazurile celor de acasă, ne-au ținut la curent cu știrile, ne-au oferit divertisment romanesc de cea mai bună calitate, ne-au dat toate informațiile despre drepturile noastre și au ținut vie flacăra romanismului la zeci de mii de kilometri depărtare de casă. Aceasta campanie este inițiată de revista „Pagini Românești în Noua Zeelandă” și suntem
SALVAŢI TVR INTERNAŢIONAL ! de PAGINI ROMÂNEŞTI DIN NOUA ZEELANDĂ în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358095_a_359424]
-
flacăra romanismului la zeci de mii de kilometri depărtare de casă. Aceasta campanie este inițiată de revista „Pagini Românești în Noua Zeelandă” și suntem convinși că este sprijinită de asociațiile, revistele și emisiunile de radio de la Antipozi, de preoții din parohiile romanești, de ambasadă și consulatele romanești, de toți romanii care trăiesc în Australia și Noua Zeelandă. Vă rugăm să ne sprijiniți și dumneavoastră prin semnarea petiției online, la adresa http://www.petitiononline.com/SAVETVRI/petition.html Aceasta este adresată membrilor Consiliului de Administrație
SALVAŢI TVR INTERNAŢIONAL ! de PAGINI ROMÂNEŞTI DIN NOUA ZEELANDĂ în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358095_a_359424]
-
mii de kilometri depărtare de casă. Aceasta campanie este inițiată de revista „Pagini Românești în Noua Zeelandă” și suntem convinși că este sprijinită de asociațiile, revistele și emisiunile de radio de la Antipozi, de preoții din parohiile romanești, de ambasadă și consulatele romanești, de toți romanii care trăiesc în Australia și Noua Zeelandă. Vă rugăm să ne sprijiniți și dumneavoastră prin semnarea petiției online, la adresa http://www.petitiononline.com/SAVETVRI/petition.html Aceasta este adresată membrilor Consiliului de Administrație ai Televiziunii Naționale, cei care
SALVAŢI TVR INTERNAŢIONAL ! de PAGINI ROMÂNEŞTI DIN NOUA ZEELANDĂ în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358095_a_359424]
-
să vă schimbați programul pe neașteptate. Nu vă îngrijorați, nu este nimic grav . După amiază sunteți invitat la o petrecere, unde faceți cunoștință cu persoane deosebite. S-ar putea să descoperiți că aveți multe în comun. . 12 iunie, 2012- Roșiile, Romanești. Referință Bibliografică: Alexandru Florin Țene-70 de ani sub semnul Gemeni / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 529, Anul II, 12 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ALEXANDRU FLORIN ŢENE-70 DE ANI SUB SEMNUL GEMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358241_a_359570]
-
Ea prilejuiește, sub pretextul unor adnotăti de cititor, introducerea unor impresii despre tehnica povestirii ori despre prefacerile radicale suferite de societatea românească în deceniile comunizării. Nu-l blamați pe ambițios! este, mai întâi, un Bildugsroman. Proiectat pe ecranul istoriei, textul romanesc își adaugă o importantă încărcătură socială, numeroase semnificații de ordin politic și ideologic. Pe parcursul celor 357 de pagini, se urmărește destinul unui tânăr, născut, în primul an al războiului, într-un sat din câmpia vestică, orfan (tatăl său a “căzut
OLIMPIA BERCA, UN ROMAN AMBIŢIOS de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358221_a_359550]
-
valoarea operei sale lirice și epice, Vasile Voiculescu rămâne, pentru eseistă, „un uriaș pom cu ramuri” pline de „fructe coapte care te așteaptă...să te înfrupți din ele”, iar Marin Sorescu este un strălucit reprezentant al lirismului și al dramaturgiei romanești postbelice, impunându-se printr-un „stil degajat, ușor-ironic, fantezist, care atenuează reflecția gravă” asupra existenței umane, dar rămâne „profund în simțul său critic”, versurile sale fiind caracterizate de „naturalețe, spontaneitate și inteligentă”. Marin Preda a marcat „unul dintre momentele de
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE ARGINT A MEMORIEI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/357712_a_359041]
-
rău dacă îmbătrânești, dar să nu uiți să fii tânăr”. Subscriem din toată inima! Respectul, gratitudinea, înțelegerea și stima, exprimate în modul cel mai franc cu putință fată de „personalitățile angajate în marile acțiuni de promovare a culturii și spiritualității romanești”, răzbat din medalioanele care completează această a doua parte a volumului. Literați, pictori, muzicieni, arhitecți, publiciști, actori alcătuiesc cercul destul de numeros al prietenilor Elenei Buică, iar gândurile dedicate acestora sunt străbătute de „credința în biruința frumosului îngemănat cu binele și
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE ARGINT A MEMORIEI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/357712_a_359041]
-
participarea noastră alături de Mircea Ștefan Barțan la Săptămâna Câmpului Românesc din Hamilton, Canada, condusă de Pr. Dr. Dumitru Ichim. („PARISH VISITORS. Last week Muguras Maria Petrescu a journalist and writer from Romania visited our church and museum. She attended Campul Romanesc in Hamilton, Ontario, where she lectured along with Mircea Bartan, Father Dumitru Ichim and Anca Sirghie”. - OASPEȚI CARE NE-AU VIZITAT PAROHIA. Săptămâna trecută, Muguraș Maria Petrescu, ziaristă și scriitoare din România, ne-a vizitat biserica și muzeul. Ea a
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
ar trebui să se străduiască să renască. Triumfuri trecătoare. Răbdare și speranță. Când pierzi o competiție, important este să câștigi spiritul competiției. Licărul admirației se pierde pe furiș. Șubred. Insipid. Minor. Provocări. Interpretări. Nelămuriri. Acorduri denunțate. Acorduri asumate. Misterele politicii romanești. E greu să privești mai departe decât poți vedea. Transparența are calitatea sticlei. E casantă. Neașteptatul și neprevăzutul nu se încadrează în tiparul logicii. Logic e că nu are rost să trăiești acolo unde nu ai nimic de făcut. La
TAINE, TÂLCURI, ÎNVÂRTELI... de DONA TUDOR în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359014_a_360343]
-
tineri interesați de dânsul modern dar și de cel tradițional românesc. Facem apel pe această cale la toți cei care vor să se implice în acest proiect să se înscrie sau să ne sprijine în felul în care pot. Comunitatea romanesca din zona Sud-Estului SUA este însetata de tradiția românească și de participarea tinerilor la promovarea ei. Avem această menire care pe langă credința noastră nu ajută să nu uităm originea noastră. Mara Circiu: O invitație adresată cititorilor noștri.... Monica Lenghel
IN PASI DE DANS... de MARA CIRCIU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359052_a_360381]
-
l859, cum ar crede majoritatea cititorilor noștri iubiți, ci o altă unire. Descoperită de mine și zugrăvita într-o piesă de teatru intitulata „Război între români”. Piesa descoperă o realitate îngrozitoare, mai puțin cunoscută de marele public: intre domnul Țării Romanești, Matei Basarab și domnul Moldovei, Vasile Lupu. A fost un război fratricid însângerat, inutil, dus spre bucuria vecinilor. Cei doi domni se înfruntă cu ostile în trei rânduri: noiembrie l637, când Vasile Lupu se îndreaptă spre Țara Româneasca cu intenția
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
pentru europeni”. De altfel, cu riscul de a mă caracteriza drept lipsit de modestie, trebuie să vă spun, dragă George Roca, prietenul nostru transpacific, că sunt cumva un clasic (încă) în viață, având în vedere că figurez în „Istoria dramaturgiei romanești” a lui Mircea Ghitulescu, alături de fostul meu coleg de tabără de creație literară Matei Vișniec. În 1971 ne-am întâlnit în tabăra de creație literară de la Bușteni, acum ne întâlnim într-o Istorie! Ca să vezi ce e viața... George ROCA
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
Ierarh Varlaam a fost mitropolitul Moldovei intre anii 1632 si 1653, în timpul domnitorilor Alexandru Iliaș, Miron Barnovschi, Moise Movilă și Vasile Lupu. Cu ajutorul domnitorului Vasile Lupu, a înființat o tipografie la Iași unde a tipărit în 1643 Cazania, prima carte romaneasca de învățătură din Moldova, la duminicile de peste an, la praznicele împărătești și la sfinții mari. În timpul păstoririi sale s-a înălțat biserica Sfintii Trei Ierarhi din Iași, în care au fost așezate în anul 1641 moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, daruite
SFÂNTUL VARLAAM MITROPOLITUL ŞI IOAN DE LA RÂŞCA ŞI SECU de ION UNTARU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360015_a_361344]
-
dădu telefon fetelor la Craiova și se tăvălesc, și plâng, de nu le mai poate opri nimeni. Am înmărmurit. Nu știam cum să ies din încurcătura asta. Am pus capul pe pernă, să meditez, dar am adormit. ION I. PĂRĂIANU Romanești, 30 iunie, 2014. Referință Bibliografică: IEZII DE CĂPRIOARĂ - Partea a II-a / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1277, Anul IV, 30 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PARTEA A II-A de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360009_a_361338]
-
l-au preluat arabii sub forma șatrang (Al.Graur,DCC,București,1978,p.131,C. Tagliavini,Originile limbilor neolatine, București,1977, p. 251-252) și a ajuns la turci șatrang, de unde a fost împrumutat de români. Șăineanu, DLRM, DEX amin¬tesc romanescul învechit șatrang „șah“ < turcă și locuțiunea adjec¬tivală în șatrange „în carouri, cadrilat“. Astăzi turcii denumesc sportul minții, al celor 64 pătrațele, satranç cu s. Foarte interesantă este infor¬mația culeasa din D. Udrescu, Glosar regional Argeș, București, 1968, p.
ŞOTRON ORI ŞODRON? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360054_a_361383]
-
turcă și locuțiunea adjec¬tivală în șatrange „în carouri, cadrilat“. Astăzi turcii denumesc sportul minții, al celor 64 pătrațele, satranç cu s. Foarte interesantă este infor¬mația culeasa din D. Udrescu, Glosar regional Argeș, București, 1968, p. 254 care înregistrează romanescul șatrang „șir de flori în pătrațele“, varianta șatran din zona fostului raion Curtea de Argeș fiind și mai utilă pentru înțelegerea modului cum a disparut consoana g (cf. și bitan = bitang, I. Iordan, Dicționar, p. 64). De aceea noi nu excludem posibilitatea
ŞOTRON ORI ŞODRON? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360054_a_361383]
-
șir de flori în pătrațele“, varianta șatran din zona fostului raion Curtea de Argeș fiind și mai utilă pentru înțelegerea modului cum a disparut consoana g (cf. și bitan = bitang, I. Iordan, Dicționar, p. 64). De aceea noi nu excludem posibilitatea comparării romanescului șotron cu șatran „carou, pătratica“ < șatran < tc. < arab < pers. < sancr. caturanga, de unde s-ar deduce că forma etimologica este șotron, nu șodron. Cum s-a ajuns de la șatran la șotron? 1. Ne putem gândi la influență romanescului șotorong „ciotorong, picior
ŞOTRON ORI ŞODRON? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360054_a_361383]
-
excludem posibilitatea comparării romanescului șotron cu șatran „carou, pătratica“ < șatran < tc. < arab < pers. < sancr. caturanga, de unde s-ar deduce că forma etimologica este șotron, nu șodron. Cum s-a ajuns de la șatran la șotron? 1. Ne putem gândi la influență romanescului șotorong „ciotorong, picior rupt, ciont“ (D. Udrescu, op. cît., p. 44, 258) cu pierderea lui g, amintită mai sus. Să fie această o aluzie la săritură într-un picior executată de jucători în pătrațelele desenate pe pamant? 2. Pentru metamorfoza
ŞOTRON ORI ŞODRON? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360054_a_361383]
-
culmile munților plecarea unui om se aseamănă cu scufundarea să în vai. Și albanezii au verbul mergoni „a se depărta“, explicat de lingviști tot prin latinescul mergere. În lucrarea Alte eți¬mologii românești, acad. Al. Graur atrage atenția asupra asemănării romanescului a merge și a franțuzescului marcher, acesta din urmă explicat în di¬verse moduri printr-un etimon germanic. Domnia sa reconstituie un latin *mergo, compară¬bil cu sanscritul marga „drum, cale“ cu o întrebuințare mai ales in graiurile rustice și păstrat
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]