989 matches
-
memoria lui vizuală fabuloasă a funcționat. După ce stau de vorbă cu el și mă așez pe o piatră mare, plată, pentru a transcrie notele de teren, îmi dau seama că și el resimte același tip de mirare pe care femeia rromă, vânzătoare de semințe, de la București i-a dat mai bine glas : adică cum se face că un om „tânăr”, un bărbat în putere ca mine merge singur în pelerinaj ? În ce constă de fapt alteritatea mea pe teren, nu ca
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
văzut niciun grup organizat în această situație, dar informația mi se pare interesantă, în sensul evolutiv al „rutinizării” participării cu autocarele plătite din banii primăriilor. Un alt jandarm tocmai a încheiat o discuție tensionată cu un grup de 10-15 tineri rromi, originari din Constanța, după cum aveam să aflu ulterior, care au sosit aici la Iași la miezul nopții. Îmbrăcați sumar, în haine de sport, inadecvate, se agită tot timpul, ies din rând, fumează, fac glume, au propria lor logică de așteptare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
altfel nu se umflă !” Caut „capătul rândului”, locul de unde începe lunga așteptare de noapte, pelerinii care intră acum în firul uman în mod sigur vor petrece întreaga noapte în picioare. Mă găsesc în aceeași linie cu un grup de pelerini rromi, cam șapte-opt persoane, bărbați și femei. Înaintează în pas alergător, sunt transpirați de efort, nerăbdători să se înscrie cât mai rapid în rând. Par a fi pelerini cu experiență, după felul în care sunt îmbrăcați, sărăcios, dar adecvat pentru înfrângerea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
schimbări față de anii precedenți. Astfel, vânzătorii ambulanți de scaune care propuneau, la fel ca în anii precedenți, scaune din lemn, realizate manual (vezi și convorbirea cu vânzătorul de scaune din lemn de la Iași), au dispărut. Au rămas doar câțiva comercianți rromi, cu scaune de tip tripod pe braț, cum sunt cele vândute în magazinele de pescărie. Nu par să aibă mare succes, se află acolo ocazional, realizează un mic „biznis” și nimic mai mult. Vânzătoarele de batiste pentru „dat pe la raclă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nu suferă prea mult din această cauză, iar batistele corespund unei necesități reale din economia rituală a pelerinajului. Iarăși, obsesia purității obiectului care se va atinge de raclă : o pelerină în vârstă, femeie de la țară, o tot întreba pe femeia rroma care vindea batiste dacă „sunt din in și sunt curate”. Vânzătoarea, vizibil deranjată de faptul că pierde timpul și banii cu un cumpărător indecis, spune : „Mamaie, dacă la angrou la Europa mi-au spus că sunt făcute din in, așa
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mult decât orice, cu atât mai mult cu cât nu observ în jur o abordare „spiritualizată” a așteptării. Spre deosebire de rândul de la Iași, „pelerinii urbani” din jurul meu nu sunt echipați cu scaune pliante, nu au nici încălțăminte lejeră, călduroasă. Două tinere rroma, îmbrăcate din cap până în picioare în plastic roz, nu mai pot suporta durerea fizică produsă de așteptare, așa că se folosesc de o bordură mai înaltă pentru a-și scoate din picioare pantofii de sport contrafăcuți marca Puma. Le-au și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și mai degrabă de „faptul divers” pelerin. Rândul de noapte. Ora 21.30. Terenul începe foarte brusc, din rondul în care se găsește stația terminus a tramvaielor care fac legătura cu partea de sud a orașului. Un cuplu de tineri rromi, 18-20 de ani, coboară din tramvaiul pictat cu reclame vulgare în pas alergător, ținându-se de mână. Amândoi sunt îmbrăcați foarte special, în haine de plastic negre, lucioase, mulate pe corp, parcă sunt doi delfini eșuați pe uscat sau membri
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
jandarm la jandarm”, cum se face că la această oră sunt atât de mulți rromi în rând. Răspunsul mi s-a părut a fi unul exemplar și-l notez ca atare în carnetul de teren : „Nu mai contează ce sunt, rromi sau români. Important este că vin aici, stau și ei la rând și încearcă să se roage. Fac mai multă gălăgie că așa sunt ei, nu ai ce să le faci. Da, în acest an, sunt mai mulți ca în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
este încadrat cu garduri de metal, ordinea este autoimpusă, dar starea de agitație din interior este mare, observabilă din exterior. Compoziția lui de la această oră este una aparte : multe familii tinere, urbane, cu unul sau doi copii, femei de etnie rromă cu mai mulți copii, uneori chiar și cinci-șase, este posibil ca aceștia să fi venit în grup, să fie ai vecinilor, rudelor etc. - nu pot verifica acest lucru. Mai multe călugărițe, în grupuri mici, de trei sau patru persoane, citesc
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
orice, oricum, acum la final. Senzație puternică : toți, absolut toți, formează o comunitate. Efemeră, dar o comunitate. Pe când cobor în pas alert pentru a ajunge spre satul Silvașul de Sus, acolo unde am parcat mașina, mă întâlnesc cu o femeie rromă, lângă care am stat ore în șir la rând la Iași, acum doi sau trei ani. Ne recunoaștem, ne salutăm reciproc. Este din Grajduri, un sat de lângă Iași. O întreb cum a ajuns aici, îmi răspunde : „Cu familia, cu mașina
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
citește acatistul Sfântului Ioan cel Nou direct de pe ecranul iPhone-ului, o întreb oarecum în glumă dacă este mai comod așa, iar ea confirmă zâmbind acest lucru. Multe familii de rromi în ținută de sărbătoare. Atrage toate privirile o tânără rromă de 15-16 ani, blondă, cu ochi albaștri, având o salbă grea de aur la gât. Mândră ca regina din Saba și foarte conștientă de frumusețea sa magnetică, stă însă în umbra părinților săi care au un ochi pe acatistele de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lăsat întreagă, el este medicul meu de familie !”. Femeia rămâne mult în urmă, se pierde în mulțimea asudată, eu continui să merg în spatele raclei, furia pelerină parcă s-a mai domolit pe măsură ce avansăm spre centrul orașului. Sunt foarte multe familii rrome care merg chiar în urma raclei și acolo au rămas de la începutul și până la sfârșitul pele rinajului. Au „trecut” de mai multe ori pe sub raclă ; un tânăr rrom de nici 20 de ani, pantaloni negri, cămașă albă, ține în pumn un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
s-a mai domolit pe măsură ce avansăm spre centrul orașului. Sunt foarte multe familii rrome care merg chiar în urma raclei și acolo au rămas de la începutul și până la sfârșitul pele rinajului. Au „trecut” de mai multe ori pe sub raclă ; un tânăr rrom de nici 20 de ani, pantaloni negri, cămașă albă, ține în pumn un mic mănunchi de firicele aurii smulse din mers din marginea veșmântului negru pe care este depusă racla. Îl arată fericit celor din jur, familia îl îndeamnă să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dealului ?”. Oamenii încep să râdă și ei, spunând : „Covoarele nu le aducem până aici, că sunt grele și este departe. Covoarele la Sfânta, că așa este obiceiul. Aici nu, că e la icoană”. Nu am putut afla însă dacă prezența rromilor căldărari din Moldova la Nicula este una ocazională, de dată recentă, sau se înscrie într-o tradiție istorică mai lungă, legată de afecțiunea și respectul arătate de aceștia cultului Fecioarei Maria. Ora 13.00, pelerinajul de la Nicula se apropie de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
abordările de gen, noțiunea de sacru apare ca fiind esențială. Contactul cu sacrul este principalul scop al pelerinajului. Căutarea lui este cea care definește comportamentul pelerinului de sex feminin, adesea fără constrângeri externe evidente, ci prin autoimpunere. „Haram” și religiozitate rromă Prezența rromă în cadrul marilor pelerinaje, mai ales cel ocazionat de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași (14 octombrie), se face imediat remarcată, din mai multe motive. Rromii sunt prezenți în grupuri compacte, familii întregi, toate vârstele fiind reprezentate, de la bunici
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
gen, noțiunea de sacru apare ca fiind esențială. Contactul cu sacrul este principalul scop al pelerinajului. Căutarea lui este cea care definește comportamentul pelerinului de sex feminin, adesea fără constrângeri externe evidente, ci prin autoimpunere. „Haram” și religiozitate rromă Prezența rromă în cadrul marilor pelerinaje, mai ales cel ocazionat de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași (14 octombrie), se face imediat remarcată, din mai multe motive. Rromii sunt prezenți în grupuri compacte, familii întregi, toate vârstele fiind reprezentate, de la bunici la nepoți
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
renunțat la ele, dar afișează în continuare variante „moderne”, adaptate ale portului tradițional, la fel de stricte în ceea ce privește lungimea lor (stofa ascunde în întregime piciorul și glezna). Cu toate că este dificilă o estimare exactă a locului de proveniență, marea majoritate a acestora sunt rromi căldărari, originari din localitățile Ciurea, Grajduri, Ivești și Livești. Este vorba de un grup cu sedentarizare târzie, identitate etnică foarte bine prezervată, autoimpusă, conviețuind în grupuri compacte, într-o bună conștiință a tradițiilor și stăpânire a limbii (Gräf, 2008), care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
spune : „Unii s-au gândit că nu este suficient să atingă doar ei moaștele, și decorațiunile din casă merită să fie sfințite. Acești oameni au venit pe Dealul Mitropoliei cu covoarele din sufragerie (sic !)”. Reporter, întrebare : „Ați adus covoare ?”. Femeie rromă, în jur de 30 de ani : „Am adus și noi, așa de...”. Urmează o tăietură brutală din montaj, restul răspunsului nu se mai aude. Mi s-a părut chiar că pe fața femeii era schițat un mic zâmbet ironic, de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
permitea acest lucru, ele erau derulate, întinse pe pardoseala de piatră a catedralei și „călcate în picioare” de către pelerini. Un ritual care a dispărut astăzi din cauza aglomerației din zilele de pelerinaj. În discuțiile directe pe care le-am avut cu rromii purtători de covoare, aceștia furnizau în principal două tipuri de răspunsuri. Primul era de genul „așa am apucat, așa facem, așa este la noi din moși-strămoși”. Cel de-al doilea răspuns, care m-a intrigat și care stă la baza
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
le dăm de haram”, sensul cel mai cunoscut al „haram”-ului în limba română contemporană, ci „facem”, producem, realizăm „haram”. Cu alte cuvinte, de ce „facem haram”, în loc să spună, mai simplu, „le dăm de pomană”, cu atât mai mult cu cât rromii căldărari din zonă dovedesc o perfectă cunoaștere a limbii române ? De-a lungul timpului petrecut pe teren, preocuparea mea pentru această practică a covoarelor a devenit, îndrăznesc să o spun, aproape o obsesie, atât de mult mă intriga prezența acestor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
teren, preocuparea mea pentru această practică a covoarelor a devenit, îndrăznesc să o spun, aproape o obsesie, atât de mult mă intriga prezența acestor obiecte în interiorul ritualului. Am primit de mai multe ori răspunsul „facem haram”, mai ales din partea femeilor rrome, bărbații fiind mai rezervați sau neștiind ce să răspundă la întrebare, într-atât de firească li se părea această practică. Două interogații s-au detașat imediat : a) de ce covoarele, și nu alt obiect domestic, sunt aduse ca ofrandă ? b) de ce
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
trebuie adoptată în studiul unor astfel de practici sincretice. În prefața volumului Gypsy Demons and Divinities. The Magic and Religion of the Gypsy, scris de Elwood B. Trigg în anii 1970 (unul dintre puținele volume, dacă nu singurul, dedicate religiozității rrome), Evans Pritchard scoate în evidență dificultatea adoptării unei metode precise, exacte de studiu a religiei țiganilor. După ce spune că „țiganii au fost puternic influențați în peregrinările lor de hinduși, musulmani, creștini, plus elemente păgâne, cum ar fi credința în vampiri
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
caz, exact „acolo unde mozaicul de date disparate și notițe etnologice te obligă la inventivitate, ca cercetător” (Evans- Pritchard, 1973 : 11). Am ales așadar să urmărim două piste pentru elucidarea acestui veritabil „mister” al pelerinajului. Prima este legată de religiozitatea rromă și de modul în care unul dintre conceptele de bază ale religiei islamice, și anume HARAM-ul, ar fi putut fi adaptat de o manieră sincretică. Cea de a doua pistă de reflecție și cercetare a fost cea lingvistică, în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de mari obstacole, inclusiv de neacceptarea totală, pe motivul de a nu fi altceva decât un „gagiu ridicol” (adică non-țigan), o ființă total diferită, un „inamic”, în cele din urmă (Bordigoni, 2001 : 120). Personal, pot confirma dificultatea dialogului cu femeile rrome, din cauza codurilor de conduită foarte stricte cu privire la segregarea sexelor din cadrul comunității. Cele mai prețioase informații într-un dialog direct cu femeile rrome le-am obținut în afara cadrului pelerinajului (vara 2010), când acestea erau singure, neînsoțite de bărbați. Dificultatea de a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
total diferită, un „inamic”, în cele din urmă (Bordigoni, 2001 : 120). Personal, pot confirma dificultatea dialogului cu femeile rrome, din cauza codurilor de conduită foarte stricte cu privire la segregarea sexelor din cadrul comunității. Cele mai prețioase informații într-un dialog direct cu femeile rrome le-am obținut în afara cadrului pelerinajului (vara 2010), când acestea erau singure, neînsoțite de bărbați. Dificultatea de a adresa întrebarea cea bună, o problemă eternă a oricărui teren de cercetare, se acutizează în condițiile precare ale pelerinajului : mase mari de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]