41,706 matches
-
putin fidelă a mulțimii receptorilor: dacă nu din talk-show-uri, atunci din enigmistica, daca nu din depășite programe școlare, atunci din prestațiile politice sau, în orice caz, extraliterare ale autorilor respectivi, din presa de proximitate sau - e drept, mai rar - din rubricile de scandal. (Nici aici scriitorul, bietul de el, nu prea mai este interesant...) Toate acestea vor trece! Valoarea este cea care va rămâne!" Numai că și valoarea este tot un produs social-istoric. Neimpusă la timp, ea riscă să dispară în
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
următor al suplimentului Vineri care se ocupă de bricolaje) de Liviu Papadima din scrierile unor autori români de secolul XIX și intitulat " Sînt femeie, fugi!" Vă invităm să nu fugiți, ci, așezați în raza ventilatorului, să-l citiți pe-ndelete. Dintre rubricile permanente ale suplimentului Vineri semnalam, din numărul pe august, două: Meniul de cărți al lui Paul Cernat, un tînăr critic care are grijă de regimul dumneavoastră livresc și vă oferă cu multă competența delicatesele de sezon și Next plus ultra
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]
-
Rodica Zafiu Vocabularul rubricilor de "fapt divers" e - în mod fatal - destul de limitat. Cuvinte stilistic neutre alternează cu cîteva elemente de terminologie juridică și adesea chiar cu termeni de medicină legală. Imaginația jurnalismului autohton nu se mulțumește însă cu atît: formați într-o cultură
Necinstiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17749_a_19074]
-
cărți obscure expediate într-o recenzie de opt rînduri din Art Panoramă de criticul Vlad Mireanu, acesta se află în căutarea unui job care să-i asigure o existență prosperă și recunoașterea statutului profesional de scriitor. Înainte de a descoperi la rubrică de mică publicitate a unor reviste canadiene oferta salvatoare (povestiri după rețete junk food), patronul firmei de calculatoare Elephterya din orașul Straja (onomastica are, după cum se vede, partitura ei...) îi oferă posibilitatea de a scrie, contra cost, "portrete scurte, la
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
Andreea Deciu Ceea ce justifica prezentarea memoriilor Domniței Ileana, Principesa de România și Arhiducesa de Austria la o rubrică de cronică a cărților străine este faptul că volumul a apărut în Statele Unite, fiind tradus impecabil, acum, la aproape jumătate de secol de la data cînd a fost scris, de Agra Baroti-Gheorghe pentru Editură Humanitas. Dar aceasta este o motivație de
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
de curînd, Spovedania unui torționar, o premieră în Est. Există și trei tineri eseiști mai puțin cunoscuți, dar care au dovedit un "apetit" profund pentru cărțile despre Gulagul românesc: Sanda Cordoș, Mariana Net și Vlad Pavlovici. Eu însămi am ținut rubrică "Gulag" timp de cinci ani, în revistă Steaua, realizînd mai apoi o teza de doctorat pe această temă și urmînd să țin un curs despre Gulagul românesc în anul universitar 1999-2000. Ar mai putea fi amintiți, parțial, pe lista "experților
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
Gh.D. Boia, presedintele "Ateneului Cultural Melodia", cu care vrea să scoată revista Contrapunct, ca organ de cultură al Ateneului popular, și al carui redactor-șef trebuia să fie George Petcu, după cum arată prima machetă a revistei rămasă printre manuscrisele poetului. Rubricile indicate erau foarte semnificative: Tinerețea creatoare, Neliniști metafizice, Note-polemici, Procesul falselor valori etc.) din care se puteau deduce profilul revistei și aceleași idei care stătuseră la baza acelui "Manifest al nopții labe". Iar colaboratorii revistei erau aceiași tineri care aderaseră
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
de mult va mai conta ideea de Convenție, cu cheia ei, după ce marile partide care o compun, PNȚCD și PNL își vor fi isprăvit războiul de hegemonie în cadrul Convenției? P.S. Din greșeală Cronicarului, în numărul trecut al României literare, la rubrică "Revista revistelor", numele directorului ziarului Cotidianul a apărut ca "Ion Diaconescu" în loc de "Dan Diaconescu" așa cum e corect. N-a fost în nici un caz în intenția Cronicarului de a specula pe marginea legăturii de nume, astfel create, cu președintele PNȚCD, Ion
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
Alex. Ștefănescu Schimbare de ritm Volumul Merci pour leș covrigi (ce titlu simpatic! un titlu care reglează de la inceput starea de spirit a cititorului...) cuprinde articolele scrise de Costache Olăreanu în perioada 1995-1998 pentru rubrică Fereastră din Adevărul literar și artistic. Publicistica, deci. Dar nu publicistica oricui. Autorul este un scriitor rafinat, un stilist, aflat la o vârstă la care stilul a devenit, cu adevarat, omul. Nu vom întâlni, pe tot parcursul celor 340 de
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
Ceea ce atrage în mod special atenția este schimbarea de ritm pe care o propune, fără complexe, Costache Olăreanu întregii publicistici românești. Aproape toate ziarele și revistele care apar în momentul de față - inclusiv ziarul al carui supliment cultural a găzduit rubrică Fereastră - sunt cuprinse de isterie. Cine le citește are impresia că urmărește un film cu Silvester Stalone. În mijlocul vacarmului, Costache Olăreanu se întreține tacticos cu virtualul sau cititor. Totul pare să se petreacă într-un vechi iatac boieresc, într-o
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
tăcănitori ai presei românești. Talentul său literar se evidențiază peste tot, în pasajele narative, în portretistica, în digresiuni. O evocare a lui G. Călinescu este, de exemplu, o adevărată opera literară creată în joacă și publicată risipitor în spațiul unei rubrici săptămânale. Costache Olăreanu și-l amintește pe G. Călinescu ca profesor la facultate, în 1949,reconstituind biografia lui Mihail Kogălniceanu în fața studenților din anul întâi: "Dar partea la care am tremurat de emoție a fost cea în care se descria
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
care nu e greu de presupus că prețiosul aliat supraacademic și "apolitic" cît încape mi-a cerut capul? Trebuia doar să capete o compensație pentru lipsa d-sale de contraargumente, nu-i așa? Întîi de toate, mi s-a suprimat rubrică, fără nici o explicație. În al doilea rînd, nu mi s-au mai publicat textele trimise în ultima vreme, nici macar aforismele, inocentele aforisme, pe care Nicolae Breban nu pregeta a le raporta, redundant, la Blaga sau la Cioran, angajîndu-se chiar să
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
de F. M. Dostoievski, volum tradus de Ilie Danilov și prefațat de Emil Iordache la același nivel estetic. După articolul de față publicat la 15 octombrie 1873 în jurnalul Cetățeanul (titlu tradus din limba rusă) va urma în numărul următor al rubricii Scrisoarea Împăratului. Al treilea articol, denumit "Diviziile Vaticanului", si care cuprinde unele păreri ale marelui scriitor rus despre problema catolicismului, va încheia ciclul cărții anunțate mai sus. Reproducem aceste fragmente, dată fiind actualitatea lor excepțională. * * * "15 octombrie 1873 În ultimul
Scrisoarea Papei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17836_a_19161]
-
Călinescu dintr-un deceniu de marginalizare. Tocmai aici apare deosebirea de receptare între noi și cei de dinaintea noastră. Noi ne-am trezit la o viață literară pe cale de a se normaliză sub semnul revenirii lui Călinescu: în publicistica literară, prin rubrică din Contemporanul (am debutat în 1962 alături de el!), în român și în critică, prin reeditări. El a devenit repede pentru noi un exemplu de libertate a expresiei și a gîndirii, într-o epocă încă stăpînita de limbă de lemn și
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
astfel de serii, incontestabil fericită, pare să-i fi venit editorului de la felul în care Todoran și Tohăneanu au ajuns autorii unei cărți de 300 de pagini și anume dînd curs invitației unui ziar timișorean de a susține săptămînal o rubrică Eminescu. Ocazia face critică la fel cum tonul face muzică. În 1989, anul centenarului morții poetului, dl Teodor Bulza, redactor șef la Drapelul roșu din Timișoara a solicitat celor doi cunoscuți profesori universitari să colaboreze cu scurte articole, fiecare în
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
În 1989, anul centenarului morții poetului, dl Teodor Bulza, redactor șef la Drapelul roșu din Timișoara a solicitat celor doi cunoscuți profesori universitari să colaboreze cu scurte articole, fiecare în specialitatea să, consacrate lui Eminescu. De ce Eminescu? este chiar titlul rubricii din ziar a lui E. Todoran. A d-lui Gh. Tohăneanu se chema Creșterea limbii românești. Cele vreo optzeci de texte astfel scrise formează conținutul volumului recent. Editură Timpul a reînnoit, cum s-ar zice, ocazia. Anul trecut, comentînd "bătălia
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
se îmbogățește, grație acestei inițiative, cu cîteva titluri. Și, referindu-mă bunăoară la cele de anul acesta, trebuie să constat că ele sînt inconturnabile pentru viitoarea cercetare eminesciana. Istoric literar cu solide cunoștințe, regretatul E. Todoran a profitat de oportunitatea rubricii de ziar ca să deschidă cîteva foarte importante căi de acces spre opera lui Eminescu. Analizele stilistice ale d-lui Tohăneanu n-au concurență în publicistica de astăzi. Și cînd obiectul lor e limba poetului Scrisorilor, nu mai e nevoie să
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
de pe terasa La Motor: "printre puținii care au scăpat - Mircea Cărtărescu - sub o imensă umbrela neagră" (M.I). SÎMBĂTĂ și DUMINICĂ, în week-end: vizitatorii sporesc, personalitățile revin, reporterii se mișcă iute, au ochi buni și reportofoane cu baterii încărcate. Semnalam rubricile Din tîrg culese (la care contribuie toată floarea studențimii de la Litere), Jurnalul (de Tîrg) al Adinei Dinitoiu, observațiile Luminiței Marcu, interviurile și instantaneele lui Cristian Munteanu, Paul Cernat, Dana Gheorghe, Emilia David și "capul limpede" al lui Ion Bogdan Lefter
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
Bucovina, 150000 dintre ei au pierit", aceasta s-a petrecut "după intrarea trupelor germane și române în aceste provincii". încă și mai clar se pronunța dl Reichmann în L'Arche (revistă a Fondului Social Evreiesc Unificat) din iulie 1984, la rubrica Document, unde scria (citatul, de asemenea, la Ileana Vrancea) că "exceptînd pe cei 4000 de evrei uciși în pogromurile declanșate în capitală și la Iași de Garda de Fier și Gestapo [...], aceia care trăiau în teritoriile rămase românești au fost
Precizări necesare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17205_a_18530]
-
a ducerii de nas a mulțimilor - precum și de bruscă strângere a șurubului - dl I.I. avea un maestru a cărui consultare i-ar fi fost de nespus folos. Din păcate, acela nu mai este printre noi. Așa se putea citi la rubrica de decese a ziarului Adevărul de mai acum o lună: "Un trist omagiu celui ce a fost unul din cei mai mari oameni de stat ai secolului nostru: Ion Gheorghe Maurer." Când Napoleon se duce, Talleyrand se înalță, modelele se
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
România liberă" = RL 2072, 1997, 7); "am citit aproape integral savantissima introducere (savantismul cu pricina - de un foarte bun gust, de altfel - nu mă?surprinde...)" (RL 1507, 1995, 2); " Am citit cu mare luare-aminte numărul cu pricina, din care, întimplător, rubrica mea lipsea deoarece eram plecat din țară" ("Dilema", nr. 269, 1998, varianta pe Internet) -, folosirea ironică provine pe de o parte din afectarea neaoșistă, din folosirea unui termen popular în context cult, livresc - pe de alta, din sugerarea unui rol
Respectivul, împricinatul ... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17197_a_18522]
-
politică (a descoperit în jurnal chiar interogația " Ce pot avea eu comun cu politica?" și adaugă: "întrebare pe care o voi dezminți cu o întreagă existență"). Făcea parte din seminarul de artă dramatică condus de Camil Petrescu, avea și o rubrică de cronică dramatică în ziarul Democrația al lui Anton Dumitriu, era preocupată de teatru și pe După peripeții, care au fost, toate, grele și la liziera aventurosului periculos, a ajuns la Paris, despărțindu-se, nu știa că e pentru totdeauna
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
bengoase"" (EZ 2319, 2000, 4). Unele dintre derivatele recente sînt producții umoristice efemere, precum chicios (din Kitsch), pe care l-am mai citat cu altă ocazie ("Doar copiii nu sînt "chicioși". în rest..." - "România liberă", 816, 1992, 5). Într-o rubrică jurnalistică de cronică de televiziune, scrisă într-un stil colocvial juvenil și inventiv, apar caracterizări precum: "nonșalantă și sexoasă" (EZ 2309, 2000, 10), unde sexos pare să adapteze englezismul adjectiv invariabil sexy - sau "vedetistic foc, talentos și cîntăcios" (EZ, 2327
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
trei cărți. E drept, între timp fusese mutat (oarecum disciplinar) ca redactor șef adjunct la Viața Românească, unde colaboram de mai mulți ani, cu două, trei articole pe număr (o recenzie, o revistă a revistelor și o notă polemică pentru rubrica "Miscellanea"). Pe Paul Georgescu îl vizitam de cîteva ori pe săptămînă și discutam îndelung și de toate, mereu interesîndu-se de ceea ce citeam la Biblioteca Academiei, unde îmi făceam veacul. Cînd i-am spus că vreau să scriu o carte despre
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
său bihorean trăia, ca profesor, în satul Hotar și era intens preocupat de cariera sa; bătrînul critic îi oferă sfaturi utile și protectoare. Pe vremuri, scria, un tînăr critic începea prin a scrie articole de întîmpinare despre cărți, căpăta o rubrică și, apoi, după un timp, le aduna într-un volum. Azi, cînd revistele s-au împuținat, "trebuie schimbată tactica: direct la volum. E și așa greu, dar barem rezultă ceva." Astfel de mărturisiri și îndemnuri trebuie să fi fost binefăcătoare
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]