3,212 matches
-
copacii din jur, croncăne, profanând atmosfera solemnă. Impresie de curte de țară, dar pavată, nicidecum mocirloasă. Vegetație mixtă, rășinoase și foioase încă verzi. Diverse acareturi care nu par în paragină, dând senzația că sunt locuite (încălțări la o ușă și rufe întinse la uscat pe un stativ pliabil). Citește mai mult 25 decembrie 2003. O poveste de Crăciun la Daejeon, din zilele libere prevăzute pentru revizie tehnică la Metrologia Sud-Coreeană! Am ales să vizitez templul de la numărul 378 de pe strada mea
DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/362527_a_363856]
-
copacii din jur, croncăne, profanând atmosfera solemnă. Impresie de curte de țară, dar pavată, nicidecum mocirloasă. Vegetație mixtă, rășinoase și foioase încă verzi. Diverse acareturi care nu par în paragină, dând senzația că sunt locuite (încălțări la o ușă și rufe întinse la uscat pe un stativ pliabil).... II. GHEIȘELE DIN KYOTO - FRAGMENTE DIN REPORTAJUL ILUSTRAT “JAPONIA 1999”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ȘTIINȚIFICE ÎN AFARA EUROPEI”, de Dan Mihai Ștefănescu , publicat în Ediția nr. 2177 din 16 decembrie 2016. 19 iunie 1999
DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/362527_a_363856]
-
era scris în ceruri, Mancuse! “, s-ar fi tulburat degeaba. O visase noaptea, i se întîmplase și lui Fadul s-o violeze pe Aruza în toiul nopților, o vedea pe malul rîului, cu pulpele dolofane, era obsedat de ea, spăla rufele, le clătea în apa rece, unduioasă, fierbinte, clocotitoare, se reflecta în oglinda cerului la infinit, prinsă acolo, multiplicată, nemuritoare - clipa! - trecea puntea la deal, se întorcea, ducea pe umeri un sac la moară, s-a oprit să bea o bere
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
-n frigider. Ți-ai jurat strâmb că ai să iubești neîncetat și intens, cerul și pământul la fel, nu să închizi ușa cu cheia îndată ce-ai intrat în cutia ta de chibrit. Te-ai călcat singură pe picioare și rufele lenjeriei corpului slab le-ai apretat ani în șir ca să nu se vadă dolofanul de suflet , îndărătul dungilor sale. Te văd, să știi, si acum cum mustești așteptând. http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/2014/04/24/povârniș/ Citește mai mult Ți-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
târziuși piftele inovate-n frigider.Ți-ai jurat strâmb că ai să iubești neîncetatși intens, cerul și pământul la fel,nu să închizi ușa cu cheiaîndată ce-ai intrat în cutia ta de chibrit.Te-ai călcat singură pe picioareși rufele lenjeriei corpului slable-ai apretat ani în șirca să nu se vadă dolofanul de suflet ,îndărătul dungilor sale.Te văd, să știi, si acumcum mustești așteptând.http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/2014/04/24/povârniș/... IV. DETALII NESEMNIFICATIVE, de Dalelina John, publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > CUGETARE DEȘARTĂ Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 999 din 25 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului “Gătesc în fiecare zi Câte-un meniu original, Și tot eu spăl, săptămânal, Plus rufe, oale, farfurii, Iar de călcat, nu mai vorbesc! De ani sunt experimentat, Prin casă mătur, fac curat, Și prafu-l șterg cât m-odihnesc, Că ... am și eu televizor, Și câte-un meci aș mai vedea, Dac-o femeie aș avea
CUGETARE DEŞARTĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360951_a_362280]
-
bună calitate... Bucătăria era cât sufrageria de la mama de acasă. Avea pe puțin douăzeci de metri pătrați! Ce frigider! Cu două uși, poți intră în picioare în el. Fel de fel de mașini de bucătărie, de spălat vase, de spălat rufe... televizor mare, foarte mare, cu plasmă, la noi ar fi costat o avere... la toate pâlpâiau afișaje digitale, ce să mai vorbești, era luxul de pe lume! Intră în dormitor. Se aruncă pe salteaua moale și groasă. Nici nu-i mai
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 2 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360900_a_362229]
-
interesantă, pe care abia așteptam s-o experimentez. Era vară, după treierat și aveam vreo șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica având cam 97-98 de ani pe-atunci
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
mențin la suprafață. Tata a ajuns lângă mine și, dintr-o zmucitură de corp, m-a ridicat din apă la pieptul său. Apa nu era mai adâncă de un metru, așa că m-a scos repede la mal, însă albia de rufe, eliberată de greutatea mea, plutea nestingherită pe baltă. A trebuit ca tata să facă alt efort pentru recuperarea ustensilei din lemn de tei, iar mama, cu o joardă în mână, alerga după mine, cu poalele fustei legate în brâu, să
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
un „bivol în mlaștinile Universului” îmi pândesc zorii. Mi-e frică să ajung „un centaur siluind arborii poemului”, mi-e frică să urc scara Supremei Judecăți. Prostul de mine, am înfruntat uneori albastrul cerului, de aceea, „fiecare dimineață e o rufă roșie la orizont”. În teaca baionetei mele s-a furișat un vers sălbatic. El mă privește cu îndurare și așteaptă să-l agăț în ștreangul singurătății lui. Vai, lumea aplaudă! Scâncetul i-l aud din depărtare, cu silabele atârnându-i
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
care-i cereau ciocolată. - Ei, fire-ar să fie, spuse scuzându-se. Nu m-am gândit la ciocolată, eu am venit numai să-i spun lui Eli un banc. - Eliiiii, strigă femeia. A venit vecinul să ne povestească ceva. Strânge rufele și vino. Hai copii, stați cuminți și nenea o să vă spună o poveste. Kleinergrois, cu puțin efort reuși într-o jumătate de oră să povestească „Capra cu trei iez”i și să se vadă plecat. E clar, se gândi, viața
SCHIŢE UMORISTICE (3) – SIMŢUL UMORULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367914_a_369243]
-
-ne-ai satul drept vatră. În gând înflorindu-ne vorbe de dor, Rodit-ai în noi frumusețea, De-amoruri în noi făcut-ai izvor Din care bărbații-și sting setea! Gândea țăranca, pe malul de râu Cu maiul bătând la rufe-n copaie, Cu sânii sub ie în ritmuri vibrând Pe umeri curgându-i cosița bălaie. Cu pulpele albe ieșind de sub poale Două lumânări de dor tremurând, În jur mlădioasă iarba se-ndoaie În creștet ascunsă flacără-arzând. Și cum se-ntâmplă
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
interesantă, pe care abia așteptam s-o experimentez. Era vară, după treierat și aveam vreo șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica având cam 97-98 de ani pe-atunci
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
mențin la suprafață. Tata a ajuns lângă mine și, dintr-o zmucitură de corp, m-a ridicat din apă la pieptul său. Apa nu era mai adâncă de un metru, așa că m-a scos repede la mal, însă albia de rufe, eliberată de greutatea mea, plutea nestingherită pe baltă. A trebuit ca tata să facă alt efort pentru recuperarea ustensilei din lemn de tei, iar mama, cu o joardă în mână, alerga după mine, cu poalele fustei legate în brâu, să
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
discordanțe. Dar ce nu facem noi, de dragul progresului și prospetității, în „arderea” etapelor acestui drum anevoios care presupune muncă efectivă de-a binelea și nu în dodii ?... Mâine o să-i spun lui G. Să-i spună lui C. să bage rufele la „spălare rapidă”, să termine mai repede cu ele, să profite cât proprietarii nu sunt acasă și să-l smotoească puțin, iar dacă are vreo nelămurire să apeleze la băiatu', care este cel mai în „temă” din România privitor la
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366805_a_368134]
-
este cel mai în „temă” din România privitor la astfel de ...operații domestice (mă refer la mașina de spălat). Când eram la „curte” aveam animăluțe la curte, la bloc ne-am împărțit munca pe proprietate, eu mi-am ales „spălatul rufelor”, fără a le întinde și la uscat...Asta este o operațiune „cărcăloasă”, migăloasă, este o operațiune separată care necesită răbdare, imaginație pentru cel care o face...se-nțelege cine, nu? Aceasta este singura mea erezie de tip patriarhal, mi s-
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366805_a_368134]
-
interesantă, pe care abia așteptam s-o experimentez. Era vară, după treierat și aveam vreo șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica având cam 97-98 de ani pe-atunci
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
mențin la suprafață. Tata a ajuns lângă mine și, dintr-o zmucitură de corp, m-a ridicat din apă la pieptul său. Apa nu era mai adâncă de un metru, așa că m-a scos repede la mal, însă albia de rufe, eliberată de greutatea mea, plutea nestingherită pe baltă. A trebuit ca tata să facă alt efort pentru recuperarea ustensilei din lemn de tei, iar mama, cu o joardă în mână, alerga după mine, cu poalele fustei legate în brâu, să
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
iar unii chiar mari, băteau la juma' de kil, “ahaaaa, striga nenea Ionel, iote mustăciosul, pune mâna pe el”, și icnea mai tare, mânuind lopata de parcă atunci construia Universul! Când s-a oprit, curgea apa de pe el ca dintr-o rufă nestoarsă! Adunasem ceva, de-a valma, mari și mici, “lasă că-i separăm acasă”, zice nenea Ionel, ducând sticla la gură și înghițind vinul pe nerăsuflate! Pe gheață rămăsese puzderie de cărășei, de obleți, mici ca degetul! Prea mici pentru
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
în neorînduială de veacurile ce trecuseră peste ele, șezând ca niște fecioare despletite în apa amestecată cu resturile menajere ale așezării. Copiii, pe jumătate dezbrăcați, alergau în chiot vesel de-a lungul versanților bătrânului râu. Femeile, cu mânecile suflecate, spălau rufele sau băteau inul, săltând vesele gălețile cu apă. Vadul Sacagiilor, de unde cei care se ocupau cu valorificarea apei de băut o luau direct din apele Dâmboviței, de acolo de unde pătrundea în oraș, rămase pe versantul opus în urma trăsurii, care înainta
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
părul peste umerii gândului răsfățat de razele dimineților apuse mâna în mână trei fetițe cuceresc cerul într-o joacă bucuria o ține de parca Dumnezeu a coborât pe ape limpezindu-le Clipocește Bistrița aruncând steluțe în aer Elvira, Maria, Silvia, bat rufe-cu maiul- albe ca niște aripi de îngeri o droaie de prunci chiuie și se-avântă în valuri Miroase a iarbă și-a flori de malin a cetina din opincile tatei Clopotul unei biserici îmi fură visul două femei cu
PRINTRE AMINTIRI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368672_a_370001]
-
din față și restul până la 464 prin cezariană. Oricum, măi zvelt, chiar dacă nu sunt 300 cum a vrut boborul. Mult mai uscat și cu ceva pete transferate din anteriorul. Pete ce vor fi scoase la lumină la fiecare spălare a rufelor în cele două camere, de către spălătoresele de partid. Cum anticipa lelea Safta, mass media, în special cele două mocirle, Antenă 3 și România Tv, și-au tot dat cu presupusul asupra unei situații clare de la bun început, căutând să tulbure
TABLETA DE WEEKEND (179): HABEMUS PARLAMENT de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368700_a_370029]
-
să mă păzesc în această zi și învață-mă să fac voia Ta. În timp ce te speli, spune: Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți, spăla-mă-vei și mai vârtos decât zăpada mă vei albi. Când îți speli rufele, gândește-te la curăția inimii și cere Domnului o inimă curată: Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule! Dacă ți-ai făcut și îmbraci haină nouă, gândește-te la înnoirea duhului și zi: Duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364644_a_365973]
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > EX-UL Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1301 din 24 iulie 2014 Toate Articolele Autorului rufele decolorate din cartierul mărginaș zâmbesc lasciv perversa că o țigăncușa desculța fericirea strigă din piață suprapopulata cu legume expuse hâd pe caldarâm recunosc celulă pe ferestrele căreia ai lipit colaje spectaculare aerul sordid miroase a zdrențe arse Sunt nopți când
EX-UL de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349476_a_350805]
-
al papirusurilor mâncate de vreme. Este necesară și o latură creativă, pentru ca icoanele să aibă statut de lucrări cu semnătură de autor În atelierul lui Cătălin Golea s-au adunat deja peste 30 de icoane. Sunt agățate cu cârlige de rufe „la aerisit”, pentru a face să dispară mirosul de piele arsă. Cei care au văzut aceste icoane s-au arătat încântați. Au început să apară comenzi. Unul dintre cei care l-au încurajat pe Cătălin Golea, graficianul Mihai Pânzaru PIM
ICOANE PE PIELE de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349565_a_350894]