820 matches
-
Cu adevărat ar trebui mai degrabă să iubim noi tăcerea ca unii ce suntem Îngreuiați de multe, mari, grele și nepocăite păcate.... Nu ne lăsați să ne netrebnicim mai mult și stăviliți alunecarea noastră spre robia lumii...o preafericiților martiri...rugători către Dumnezeu.”
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liana Valentina Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92319]
-
celălalt: Încotro, măi Vasilică? Dragă Nicule, am o întâlnire cu niște colegi de școală cu care am dat bacalaureatul anul trecut și voi petrece o zi întreagă la un restaurant, cu muzică strașnică și cu băuturi alese! Nicu îi zise rugător: Vasilică, dacă ai putea să mergi cu mine și nu cu ceilalți, te-aș duce într-un loc minunat, pe care nu-l vei mai putea uita niciodată! Fie, merg, m-ai convins; dar să știi că sunt tare curios
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
minuni de iubire și de vindecare cu noi, oamenii. Pe drumurile mele, am întâlnit și întâlnesc oameni cărora li se pare absurd să se închine și să se roage Maicii Domnului. Au credință, îl iubesc pe Domnul Iisus, sunt niște rugători minunați, plini de calități, care respectă poruncile lui Dumnezeu și trăiesc după voia Lui, dar nu pot accepta ceea ce ortodoxia propovăduiește, mai ales faptul că Maica Domnului ne poate fi călăuză și protectoare. Este timpul să propovăduim adevărul prin iubire
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
partea stângă, în loc de o ureche, două. De ce două urechi? „Acum, ca și în urmă cu 2000 de ani, poporul lui Israel era în suferință și subjugat de păcat. Dar tot de 2000 de ani Maica Domnului este pururi ajutătoare și rugătoare către Fiul Său, pentru noi, oamenii. Minunile se săvârșesc pentru întoarcerea oamenilor cu fața spre Dumnezeu. Maica Domnului vrea să ne scoată pe noi, oamenii, din robia tentațiilor de tot felul, din robia averilor", răspunde părintele Antonie. Mărul sufletului Mănăstirea
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
cu totul alte sălbăticiuni, cu alte paradoxale reflexe, ca’ntr-o carte colorată pentru copii: uriași porci mistreți ce râd cu hohote ample, umane, căprioare ce se apropie Îndrăznețe și i se așează franc la picioare, fixându-l cu acea privire rugătoare pe care le au iubitele noastre când nu ne mai „Înțeleg” și când nu numai că nu ne mai „recunosc”, dar și refuză să o facă, deoarece „altădată le păream” sau... „apăream” cu totul „altfel”: amabili, delicați, generoși, curtenitori și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
îi spuse nevestei cu voce slabă: Mariță, du-mă la Darabani la un doctor... Dacă ai zile de la Dumnezeu, te faci bine, dacă nu... te duc degeaba. Ochii lui Dumitru erau în fundul capului și tocmai de acolo izbucnea o lumină rugătoare. Să mă vadă măcar... Ce să vadă? De-acum... e gata. Dumitru și-a văzut de drumul sorții și a fost îngropat creștinește. La mormînt, Marița a aprins lumînări, a turnat rachiu în păhărele și, din paharul ei, a turnat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Ce?! Îmi schimb numele, nu vreau ca și copiii mei să sufere ca și mine. Cum să suf... de ce... Limbric pune mîna la inimă, se învinețește, și, șotînc, șotînc, pleacă la bodegă. Spre seară se întoarce resemnat și se adresează rugător lui Salvatore: Dacă... tot îl schimbi... măcar să te cheme Limbricescu... Bulboana Floricica Floricica s-a născut în satul Cot, constituit din cîteva case rătăcite intr-un ocol mărișor pe care Prutul s-a gîndit să-l facă în favoarea României și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
metri flăcăul vede și motivul suferinței căprioarei. Un puișor stătea culcat. Avea un căpșor delicat, ochișorii mari și blănița fină ca o mătase chinezească. Cum Dinu se apropia curios, căprioara s-a îndepărtat puțin și s-a oprit. Ochii erau rugători și neputința îi imprima un fel de durere greu de suportat pentru Dinu. Ce ai, mititelule? întreabă puțin panicat. Puiul se ridică chinuit și abia atunci se vede cauza nefericirii căprioarei. Un picioruț era rupt și cînd efortul de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
marii iubiri. Am înțeles. Las profesorul să tacă. Nu mai vorbește. Dar două lacrimi se scurg pe fața lui delicată și vădit îndurerată. Ei, profesore, înseamnă că tot o mai iubești. Da... mult... Doi ochi curați, mari, mă privesc aproape rugător și eu habar n-am ce să fac. Zăpușeala și berea Aleg o masă la umbra unui ficus gigant. Cu fața spre mare și cu spatele spre micul golf în care se scurg, prin cîteva tuburi imense, mizeriile Havanei. În fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a zidit Galata din Deal. Primul zapis peste care am dat este cel de danie din 25 feb. 1577(7085), care glăsuiește: „Petru voievod, cu mila lui Dumnezeu, domnul Tării Moldovii. Adică domnia mea am dat și am miluit pe rugătorii noștri călugări, de la sfânta a noastră rugă, de iznoavă făcută, mănăstirea Galata, cu un sat, anume Voroveștii.” Cu alte cuvinte, la 25 feb. 1577 exista deja „ sfânta noastră rugă, de iznoavă (din nou) făcută.” Numai că scrisoarea lui Petru Schiopu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mănăstire numită Galatiia, cu cinci sălașe de robi țigani...cu toți copiii lor.” - Ce să mai zic, mărite Spirit, când printre zapise găsesc câte unul care vorbește de cârciumi cu pivnițe - unele pe Ulița Mare - cumpărate sau primite danie de „rugătorii noștri” din mănăstirea Galata? Imagineză-ți o sutană în spatele tejghelei, dregând paharul nevinovatului enoriaș care nu prea duce la ureche zeama de lemn strâmb izvorâtă din belșug din nesfârșitele vii ale mănăstirii. Asta-i o treabă prea lumească... - Nu-ți vine
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de la pădure până la Cetățuie și de unde curgu apele spre mănăstire. Acela este hotarul tot.” La asemenea întindere mereu se găsea cineva care să încalce locul. Însă la 9 martie 1634 (7142), Moise Moghila voievod hotărăște: „Dat-am cartea domniei meli rugătorului nostru egumenului și a tot săborul de la svânta mănăstire de la Balica...ei să hie tari și puternici cu cartea domniei meli a ținea și a apăra tot hotarul svintei mănăstiri...să n-aibă a lăsa pre nime să intre să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de la Balica...ei să hie tari și puternici cu cartea domniei meli a ținea și a apăra tot hotarul svintei mănăstiri...să n-aibă a lăsa pre nime să intre să are cu plugul sau fân să cosească,...fără de voia rugătorilor domniei meli călugărilor...Iar cine va ara sau cosi, acela om de mari certare va hi de la domniia mea. Iar cui va părea vreo strâmbătate, el să vie să stea de față cu călugării.” Dar vezi tu, dragule, că locul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și de Mitropolitul Varlaam. - De prin zapisele acelor vremuri am aflat, mărite Spirit, că la 13 oct. 1668 (7177) Iliaș Alexandru voievod este nevoit să intervină în gâlceava dintre egumenii mănăstirilor Trei Sfetite și Golia: „Adecă au venit înaintea noastră... rugătorii noștri, egumenul și tot săborul de la svânta mănăstire din Trieh Svetiteli...și au pârât de față...pe rugătorii noștri, pre egumenul și pre tot săborul din svânta mănăstire din Golia...pentru feredeul cel mare ce iaste lângă Bahlui...și lângă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
7177) Iliaș Alexandru voievod este nevoit să intervină în gâlceava dintre egumenii mănăstirilor Trei Sfetite și Golia: „Adecă au venit înaintea noastră... rugătorii noștri, egumenul și tot săborul de la svânta mănăstire din Trieh Svetiteli...și au pârât de față...pe rugătorii noștri, pre egumenul și pre tot săborul din svânta mănăstire din Golia...pentru feredeul cel mare ce iaste lângă Bahlui...și lângă feredeu școala...” Cei de la Trei Sfetitele susțineau că locul pe care a zidit Vasile Lupu voievod feredeul și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Mormânt din Ierusalim. Așa s-a întâmplat și cu mănăstirea lui Aron Vodă. Din hrisovul de la 25 mai 1606 (7114) aflăm că: „Io Ieremia Moghila voievod...Facem cunoscut cu această carte a noastră...că au venit înaintea noastră...obștea creștinilor rugători călugări de la sfânta mănăstire Zugraf...care este la Sfântul Munte Athos, și s-au jeluit că au fost lipsiți de metohul și mănăstirea lor, Sfântul Nicolae, care este în țarina târgului Iași, care...a fost dată de sfânrăposatul domn Petru
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
La dăruirile de poslușnici se adăugau și miluirile cu țigani robi. Primul voievod care a dăruit țigani robi este Radu Mihnea voievod, care în zapisul din 6 nov.1618 (7127) spune: „Io Radul voievod...Iată am dat și am întărit rugătorilor noștri călugări de la sfânta mănăstire care iaste în Tarina Iașilor, care este nou zidită de Aron voievod...pe drepții lor robi țigani...Dar dresele pe care le-au avut de la Petru (Schiopu) voievod și de la Aron voievod, astfel s-au
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
voievodul dădea împuternicire sfințiilor lor - egumenilor - să-i vâneze și să-i aducă înapoi. - Iaca și primul care dă o asemenea carte. Acesta este Miron Barnovschi voievod, care, la 19 martie 1627 (7135), spune: „Dat-am cartea domnii mele părintelui și rugătorului nostru, egumenului de la sfânta mănăstire de la Aron Vodă și pre cine vor trimite să hie tare și puternic cu cartea domnii mele oare unde va afla țigani ce sânt a mănăstirii de moșăie...iar el să hie volnic cu cartea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
fost făcută acea carete cu vicleșug de călugări, pentru că n-au fost iscălită cu mâna lui Barnovschi vodă.” - Este pentru a doua oară, mărite Spirit, când aud despre lucruri „făcute cu vicleșug” de cinstitele fețe bisericești. Mi se pare că „rugătorii noștri” - cum îi numesc voievozii pe călugări - erau înclinați mai mult spre minciună decât spre dreptele pravile. - Nu putem spune chiar așa, dar mă tem că ne vom mai întâlni cu asemenea fapte. Acum să vedem, însă, ce a mai
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
-i rău pentru început. Nu-i rău deloc. E o adevărată bogăție.Să adăugăm acum și casele dăruite de Eremia Moghila voievod la 2 dec. 1600 (7109): „Io Eremia Moghila voievod...m-am milostivit, am dat și am miluit pe rugătorii noștri călugări de la sfânta mănăstire numită Sfântul Sava...din târgul Iașilor, cu casele acelea care sânt aproape de sfânta biserică, pe care le-a făcut mai înainte, de demult, Iani vistiernicul (Hadâmbul), apoi au rămas domnești.” - Nu-i de ici de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
slugii noastre urednicului din târgul Iași și tuturor celorlalte slugi ale noastre...câți vor merge la acel târg...cum veți vedea această carte...voi să aveți a lăsa foarte în pace de toate dabilele și angheriile chervăsăria ce este a rugătorilor noștri călugări de la sfânta mănăstire de la Sfântul Sava, din târgul Iași.” La prima vedere, s-ar părea că voievozii dădeau scutiri doar pentru lucruri importante. Iată însă o scutire dată de Constantin Moghila voievod la 27 aug.1608 (7116) pentru
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și stricat, fără pecete, fără mătasă.” - După aceasta a venit Stefăniță Lupu voievod, mărite Spirit, care la 7 mai 1660 (7168), dăruiește mănăstirii Hlincea satul Hlincea, împreună cu 15 poslușnici. De asemenea, la 9 mai 1660 (7168), spune: „Dat-am carte...rugătorilor noștri, egumenului și a tot săborul...de la mănăstirea Hlincea...ca să fie tare și puternic cu cartea domnii mele a căuta...vecinii carii vor fi fugiți din sat, din Hlincea...fie unde în țara domnii mele, să aibă a-i lua
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ce sântu polușnici de ascultă de svânta mănăstire Hlincea, toți să fie pre sama mănăstiri Hlincei și să asculte de egumenul acei svinte mănăstiri, iar ceilalți oameni câți mai sântu acolo în sat v-am dat...să fiți sub ascultarea rugătorilor noștri egumenului și a tot soborul de la svânta mănăstire a domniei mele de la Cetățuie...Si pentru dările voastre, de acmu, de la bir înainte, nici la o orânduială cu țara nu veți mai hi amestecați.” El mai acordă scutiri poslușnicilor mănăstirii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
sfânta mănăstire Cetățuie, care o am zidit eu...cu o moșie ce să cheamă anume Valea Cozmoaie.” 6 august 1671 (7179) este data la care: „Io (Gheorghe) Duca voievod. Dăm știre domniia mea cu această carte... (precum) dimpreună cu părinții rugători...ș-am ales ș-am trimis pe boiariul nostru Tudosie Dubău vtorâi logofăt depreună cu mulți orășeni...ș-a ales Vale Rușilor și a Holbocăi, cu loc de țarină și de fânețe, să fie de danie sfinti mănăstiri (Cetățuii).” La
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
toate mă așteptam, mărite Spirit, dar ca sătenii să lase în paragină viile în loc să le lucreze după învoială, la asta nu m-am așteptat. Atunci, Antioh Cantemir voievod, la 28 oct.1698 (7207), a hotărât: „Dat-am cartea domnii mele rugătorului nostru egumănul sfintei mănăstiri de la Cetățuie, să hie volnic cu cartea domnii mele...asupra oamenilor carii au vii la Valea Cozmoaie pre locul sfintei mănăstiri și le-au lăsat de nu vor să le lucreză, unii de un an alții
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]