1,753 matches
-
raționale, fertilizarea cu doze moderate de azot și utilizarea de soiuri rezistente, atacul patogenilor specifici este nesemnificativ. Un alt element care influențează atacul unor patogeni la cereale este epoca de semănat: semănatul timpuriu în toamnă favorizează atacul de făinare și ruginile care se dezvoltă pe samulastră. Ca tratament biologic se recomandă unele filtrate din bacterii de sol și în cazul depășirii pragului de toleranță, tratamente prin pulverizare cu produse bogate în siliciu, care măresc rezistența frunzelor la penetrarea hifelor miceliene sau
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
a săvârșirii păcatului de către noi ar fi și „lipsa de Dumnezeu”, lipsa preocupărilor spirituale. Când cineva a gustat din dulceața comuniunii cu Dumnezeu, nu se mai întoarce la dulceața amăgitoare și ieftină a păcatelor. Focul dragostei de Dumnezeu va opri rugina păcatului pe care vrea diavolul să o introducă în inima noastră. Prin păcat noi ne înstrăinăm de Dumnezeu, iar prin pocăință, prin fapte bune, prin dobândirea virtuților și prin primirea Sfintelor Taine ne apropiem de Dumnezeu și ne unim cu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
veche descoperă și un alt orizont decât acela al popoarelor citate în Biblie, revelează și alte lumi. în pofida - deocamdată nu împotriva! - Dumnezeului monoteiștilor, savanții încep să țină cont și de zeii Panteonului grecesc. Mecanismul angrenajului creștin începe să cunoască și rugina... Cartea revoluționează gândirea. Dar și forma se modifică. începe să se renunțe la metodele greoaie ale exprimării scolastice. Răsfoirea Expunerii în rezumat a teologiei a lui Toma d’Aquino permite oricui să constate în ce măsură curgerea lină a gândirii fluide poate
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
spiritul înțelegerii, toleranței, prieteniei, înfrățirii universale și au contribuit la formarea unei atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți, la manifestarea unor atitudini favorabile în luarea deciziilor și exprimarea opiniilor în diferite situații. Drepturile copilului Prof. Gabriela-Liliana Onofrei Inv. Tereza-Maria Rugina Școală cu clasele I-VIII ,,Petru Rareș” Harlau Drepturile copilului reprezintă un domeniu nou și mai puțin abordat atât de specialiști cât și de cetățeni. Însă drepturile copilului trebuie știute și respectate atât de cel pe care îl protejează cât
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
se acoperă cu un strat spongios de Al(OH)3 (c). Unele metale, mai puțin electropozitive (dar aflate în seria activității chimice înaintea hidrogenului), reacționează cu apa la temperatură mare, formând oxizi: Se știe că ferul ruginește în atmosferă umedă. Rugina este un hidroxioxid de Fe(II), FeO(OH). Ferul nu reacționează însă cu apa distilată în absența aerului (acest lucru se poate realiza dacă peste apă adăugăm ulei). Fierul nu reacționează cu apa pură în absența oxigenului. 2. Reacții ale
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
Elimilan, Sever Pop, Al. Gregorian, Petre Sergescu, Al. Mircea, Ion Gheorghe, Basil Munteanu, Petre Iroaie, Dragoș Măgureanu, Petre Vălimăreanu, Nicolae Iliescu, Adrian Popa, Vasile Posteucă, Teodor Ioraș, Vintilă Horia, Al. Busuioceanu, Claudiu Isopescu, Victor Buescu, Constantin Ghidel, Ștefan Teodorescu, Anghel Rugină, Virgil Mihăilescu, Mircea Eliade, Octavian BÎrlea, George Racoveanu ș.a. Neagu Djuvara, art.cit., p. 17. Virgil Ierunca, Trecut-au Anii..., p. 23. Vezi Monica Lovinescu, op.cit., 2001, p. 161. Schimbarea În atitudinea intelectualilor francezi s-a produs ca urmare a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
comercial În 1969, 96% era acoperită cu doar două varietăți. O mică repetiție generală a manei care a afectat porumbul În 1970 a fost Înregistrat În cazul ovăzului. „Ovăzul minune”, Victoria, a fost conceput să reziste la toate formele de rugină a cerealelor. A fost plantat În Întreaga țară În 1940 și, În 1946, a fost distrus de o epidemie devastatoare. Cum, În aceea perioadă, această cereală nu mai era atât de răspândită ca la la Începutul secolului, nu s-a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
șaptea bucurie, București, 1954 (în colaborare cu Alexandru Aldea), Cireșe tomnatice, pref. Gálfalvy Zsolt, București, 1963 (în colaborare cu Constantin Olariu, Alexandru Aldea și Nicolae Străvoiu); József Attila, Csoszongyi - bătrânul cizmar, București, 1954 (în colaborare cu T. Cozma); Papp Ferenc, Rugina, București, 1955; Simon Magda, Nunta mare, București, 1959; Szabó Gyula, Neamul Gondoșilor, București, 1967; Henryk Sienkiewicz, Quo vadis?, pref. Stan Velea, București, 1967 (în colaborare cu Elena Lința); Ranko Marinković, Mâinile și alte povestiri, București, 1968 (în colaborare cu Voislava
LUCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287861_a_289190]
-
Cubleșan, „Patima albă”, TR, 1976, 28; Dan Laurențiu, Modul optativ, LCF, 1976, 31; Dumitru Micu, „Aur în floare de suflet”, CNT, 1976, 37; Radu G. Țeposu, Renașterea poetului, ECH, 1976, 9-10; Poantă, Radiografii, I, 214-216, II, 181-184; Dumitru Micu, Sfidarea ruginii, RL, 1979, 3; Aurel Sasu, Bazil Gruia sau Poezia riscului lucid, O, 1979, 5; Lit. rom. cont., I, 132-133; Mircea Vaida, O sută de poeme, TR, 1983, 20; Irina Petraș, „Inscripții pe tăblițe de aer”, T, 1983, 12; Tașcu, Poezia
GRUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287378_a_288707]
-
lumii”. Interesul teoretic deosebit arătat domeniului SF l-a condus la cunoașterea aproape integrală a bibliografiei de specialitate românești și internaționale, el recuperând, prin propriile cercetări de istorie literară, pentru literatura noastră fantastică nume precum Costache Conachi, Enacachi Gane, V. Rugină, Ion Ghica, I. Heliade-Rădulescu, Al. Macedonski, Victor Anestin ș.a. H. a alcătuit antologii ale genului SF din literatura română și străină, a redactat studii, prefețe, prezentări, eseuri, a susținut la radio și televiziune emisiuni care, prin nivelul de competență și
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
subtitlul „Domnia terorii și nelegiuirile regimului comunist”), „Cronica sud-americană”, „Știri din țările vecine”, „Cronica externă” sunt susținute de personalități ale exilului politic românesc: Grigore Gafencu (prezent permanent cu articole în prima pagină, deține și rubrica „Cronica externă”), Brutus Coste, Anghel Rugină (Mai multă solidaritate românească, Atenție la tineret ș.a.), Emil Ghilezan, Barbu Niculescu, Claudiu Isopescu, Vasile Muși, Mihail Fărcășanu (Sensul permanent al Unirii), V. Brătianu ș.a. De la numărul 3/1951 în sumar este inclusă și „Cronica literară”, asigurată de Vintilă Horia
ROMANUL-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289362_a_290691]
-
atmosferă specific simbolistă. Poemele lacrămilor unor „fecioare ofilite”, „în giulgiuri diafane de mireasă”, care par un „cernit cortegiu” al deziluziei, al „moartelor avânturi”, întregesc un reper ce indică o stare obsesivă. În căutarea unor „refugii” din fața durerii, „ce roade ca rugina”, nu pot fi descoperite decât „ținuturi nesfârșite de umbră”, unde sufletul e „o pasăre speriată”. Retragerea „în odaia moartă” aduce cu sine o contemplare detașată a interiorității, în momente când tăcerea, singurătatea acționează ca un revelator al trăirilor. Tristețe, izolare
STOIKA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
cuprindă gândul, deschis în neajunsurile lui călătoare, la poarta îngerilor, strigând încontinuu. SPERÂND LA O SLUJBĂ M-am trezit într-o baltă de sânge. Deasupra, o îngemănare heruvimică, singura speranță la binecuvântare. Apoi un cântec trist de clopot cuprins de rugină. Din când în când găuri de pustiire, ca o zăcere la odihnă. Puține în anii cerești, pe care-i priveam cu ochi însetat de dor de fetișcană. Nu mai pot ascunde multul nisipos al dezmățului lumesc, se întrevede abisul ce-
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
praf de tocilă și leșie”, „Nucă și calaican”, „Nucă și piatră acră”, „Nucă, borș și piatră acră”, „Nucă, moare și piatră acră”, „Scoarță sau coajă de nucă, calaican și piatră acră”,, „Nucă, calaican și leșie (cenușă)” „Nucă și leșie” „Nucă, rugină de tocilă și calaican” „Nucă, rugină de pârău, leahne (borsune) și calaican”, „Coajă de nucă, scoarță (rânsă sau muguri) de arin negru, calaican”, „Coajă de nucă, scoarță de arin negru, calaican, piatră acră și huște”, „Coajă de nucă, arin, calaican
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și calaican”, „Nucă și piatră acră”, „Nucă, borș și piatră acră”, „Nucă, moare și piatră acră”, „Scoarță sau coajă de nucă, calaican și piatră acră”,, „Nucă, calaican și leșie (cenușă)” „Nucă și leșie” „Nucă, rugină de tocilă și calaican” „Nucă, rugină de pârău, leahne (borsune) și calaican”, „Coajă de nucă, scoarță (rânsă sau muguri) de arin negru, calaican”, „Coajă de nucă, scoarță de arin negru, calaican, piatră acră și huște”, „Coajă de nucă, arin, calaican și cenușă”, „Frunză de nuc, amenti
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
printre noile formule, evoluând spre „o poezie a spectacolului cotidian, cu implicații social-existențiale, cu viziuni oniric-expresioniste în care simbolurile mari poartă măștile groteși ale absurdului și derizoriului” (Arcadie Suceveanu). Noile nuclee tematice, care vor domina textele de acum înainte (golul, rugina, dezamăgirea, ratarea, tristețea, inutilitatea), se impun într-un univers saturat de „frig/ tăceri terifiante / lucruri ieftine / fețe bătrâne / case de nebuni cu porțile vraiște / gesturi fluctuante / erori / trădare / ruine / zei prăfuiți...” (telegramă trimisă nicăieri). Există un amestec halucinant al planurilor
SPATARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289812_a_291141]
-
scurs,/ ciute de fildeș topit/ și iarăși iepuri, sticlind de spaimă”. În alexandrini, stihuri de factură eminesciană sau argheziană își unesc timbrul propriu cu cel pillatian: „Vezi, dincolo de focuri, un drum cotit te-așteaptă,/ treci printre ramii toamnei. Plini de rugină ramii-s/ și fiecare frunză ce-o vezi pare pe-o treaptă/ suită spre grădina reginei Semiramis...”. Alteori sonuri și elemente figurative din Ion Pillat se încarcă de materie cromatică de felul celei folosite cu bune rezultate de Al. Robot
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
amprentă retorică, care în anii de cotitură dintre 1987 și 1991 au înfiorat mulțimile. Lirica lui V., având ca moment de realizare estetică deplină Pasăre Eu, topește în cântec „antitezele sufletului” aruncat în realitatea vie și cunoscând visul, rezistența la „rugina cercurilor”, identificarea cu seninul cântec al păsării, biruințele zilnice ale spiritului, conștiința împletirii vieții cu moartea și, în cele din urmă, nevoia de împlinire prin depășirea suferinței. Din fragmente, din momente mozaicale încearcă să compună un „portret al trăirilor”, unic
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
Argeș în sus”, e plin de bucuria copilăriei: „Acolo unde-n Argeș se varsă Râul Doamnei/ [...] murmură pe ape copilăria mea”. Poetul se zărește pe sine, cel de odinioară, „sub bolțile de vii”, copil „ducând la gură un strugur de rugină”. Privind prin ochelarii bunicii, vede - în alt timp - un „băiat liniștit”, căruia „bunica-i dă pe frunte, blond, părul la o parte”. „Copilul ce-a fost” este, icoanele gravate în simțirea lui prind viață, trecutul nu e perceput ca trecut
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
4 apartamente, București, str. Maria Rosetti 61 6536. Rolling E. Etelca, 4 apartamente, București, str. Popa Nan 78 6537. Romascanu Joe, 29 apartamente, București, Bul. Dimitrof 47, 49, str. Paris 19, 21, str. Vaselor 42, Sinaia, Bul. Lenin 17 6538. Rugina S. Maria, 10 apartamente, București, str. Mitr. A. Șaguna 17; Bd. Gh. Coșbuc 82 6539. Radescu Despina, 9 apartamente, București, str. Loreanu 19a; str. Matei Basarab 26 6540. Rusiecki Constantă, 7 apartamente, București, str. Mitr. Dosoftei 73; str. Veniamin Costache
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
ORIZONTURI, revistă apărută la Stuttgart, lunar, din iunie 1949 până în iunie 1953, editată de Cercul Românesc de Studii și Cercetări Științifice al românilor din Germania. Director și fondator: Constantin I. Ghidel; din comitetul de redacție inițial mai fac parte Anghel Rugină și Ștefan Teodorescu. În 1951 acesta se lărgește considerabil, în noua sa alcătuire (menționată la 13 noiembrie) intrând Vintilă Horia, Leontin Jean Constantinescu, N. Beldiceanu, Victor Buescu, alături de cei indicați inițial. De altfel, structura oscilează permanent între statutul de buletin
ORIZONTURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288587_a_289916]
-
fost testate 6.273 de varietăți și din fericire o singură varietate indiană slabă a rezistat, fiind hibridată cu alte soiuri și conducând la o varietate mai rezistentă foarte răspândită acum; calamitarea cafelei în anul 1970, când ciuperca hemileia vastatrix (rugina cafelei) a distrus practic toate culturile de cafea din Sri Lanka, Brazilia și America Centrală etc.]. Monocultura, ca o absență a biodiversității, a constituit un factor care a contribuit la multe catastrofe agricole provocatoare de foamete din istorie (foametea din Irlanda din
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
umple vreo mlaștină din Calea Lactee. Dublonul acela era făcut din aur pur, scos de undeva, din inima unor dealuri bogate, din care curg, către răsărit și apus, peste nisipuri aurifere, apele a numeroase Pactoluri. Și, deși acum era țintuit lîngă rugina piroanelor de fier și cocleala cuielor de aramă, își păstra încă, nealterată și nepîngărită de nici o pată, strălucirea din Quito. Cu toate că stătea în mijlocul unui echipaj barbar și cu toate că rămînea, noapte de noapte, învăluit într-o beznă grea, care-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
sectorul industriei de stat, și În special În siderurgie și mine. (Ă). Începutul trebuia făcut cu o Întreagă industrie care tânjea și pe care capitaliștii din conducerea ministerului o lăsaseră În paragină imediat după Încetarea războiului? o masă imensă de rugină și zgură: «Curtea Întreagă: paragină nesfârșităă Buruieni, buruieni și iar buruieni. (Ă)». Conducerea În uzină o au elementele reacționare, sabotoare (Ă). Personaj tipic În această privință este inginerul Petru Zmeu, factotum sindical-economic-administrativ și tehnic. O parte din ceilalți ingineri sunt
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de frunze de roșie ușor zdrobite în 5 litri de apă clocotită, apoi strecurați. Lăsați la răcit și pulverizați lichidul obținut direct pe plante. Insecticidele fungicide Ne permit să luptăm împotriva omizilor, a larvelor muștei de carne, a păianjenilor, melcilor, ruginii și bolilor cauzate de anumite ciuperci. Usturoiul Usturoiul este o plantă pe care o puteți folosi în mai multe moduri ca produs fitosanitar. în infuzie Zdrobiți 150 de grame de usturoi și puneți-l apoi la infuzat în 5 litri
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]