897 matches
-
Calude (2007: 255) arată că nici analiza lui Lakoff, nici cea a lui Labelle, care o contrazice pe a lui Lakoff, nu pot fi aplicate la română, pentru că aceasta permite exprimarea lexicală a forței cu ambele variante: Robinetele (s-)au ruginit din cauza umezelii. Calude (2007: 257) sugerează că diferența semantică este mult mai subtilă: focusul e plasat pe activitate în cazul construcției cu se (în condițiile existenței unei cauze externe), pe când în cazul verbului nonreflexiv focusul e plasat pe participant (care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pana de curent nu mai pornește monitorul La introducerea CD-ului, calculatorul se pornește Vedeta a răcit din cauza vremii înșelătoare Vremea se răcește din cauza unui curent de aer polar Uleiul (se) râncezește din cauză că este păstrat prea mult timp Fierul (se) ruginește din cauza umezelii Copilul se spuzește din cauza căldurii Gura îi spuzește tot timpul, orice ar mânca Ion sfârșește tragic, din cauza cutremurului Relația lui Ion cu Ioana se sfârșește din cauza geloziei Ion slăbește cu Herbalife Structura de rezistență se slăbește de la cutremur
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nimerit dormeza și s-a ologit Șurubul s-a slăbit de la șocul puternic Copilul s-a spuzit de la căldura insuportabilă Nu s-a știrbit nimic din bucuria care mă invadase. Analiza propusă de Calude (2007) și exemplificată cu verbul a rugini ( Robinetele au ruginit după câțiva ani, focus pe participant, robinete, care are proprietățile necesare pentru a duce la capăt procesul; Robinetele s-au ruginit după câțiva ani, focus pe activitate, ruginirea, presupunând și existența unei cauze externe, de exemplu umiditatea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
s-a ologit Șurubul s-a slăbit de la șocul puternic Copilul s-a spuzit de la căldura insuportabilă Nu s-a știrbit nimic din bucuria care mă invadase. Analiza propusă de Calude (2007) și exemplificată cu verbul a rugini ( Robinetele au ruginit după câțiva ani, focus pe participant, robinete, care are proprietățile necesare pentru a duce la capăt procesul; Robinetele s-au ruginit după câțiva ani, focus pe activitate, ruginirea, presupunând și existența unei cauze externe, de exemplu umiditatea) ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nimic din bucuria care mă invadase. Analiza propusă de Calude (2007) și exemplificată cu verbul a rugini ( Robinetele au ruginit după câțiva ani, focus pe participant, robinete, care are proprietățile necesare pentru a duce la capăt procesul; Robinetele s-au ruginit după câțiva ani, focus pe activitate, ruginirea, presupunând și existența unei cauze externe, de exemplu umiditatea) ar putea fi extinsă − cu rezerva inexistenței unui test sintactic − și la verbele a mucegăi ( Pereții au mucegăit în timpul iernii/ Pereții s-au mucegăit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
putrezit/s-a putrezit), a râncezi (Uleiul a râncezit/Uleiul s-a râncezit) și a trece (Rana trece/ Rana se trece). Aceste cinci verbe se diferențiază de toate celelalte prin absența unei variante tranzitive/neparticiparea la alternanța cauzativă (*Timpul a ruginit robinetele, *Umezeala a mucegăit pereții, *Ploaia a putrezit copacul, *Timpul râncezește uleiul, * Alifia trece rana) și se diferențiază prin restricțiile de selecție a subiectului: entitatea la care trimite subiectul trebuie să aibă anumite proprietăți care să permită realizarea procesului descris
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Ploaia a putrezit copacul, *Timpul râncezește uleiul, * Alifia trece rana) și se diferențiază prin restricțiile de selecție a subiectului: entitatea la care trimite subiectul trebuie să aibă anumite proprietăți care să permită realizarea procesului descris de verb (poate să (se) ruginească numai un obiect metalic, pot să (se) mucegăiască și să (se) putrezească numai anumite substanțe organice, poate să (se) râncezească numai un produs care conține grăsimi, poate să (se) treacă numai o entitate care are capacitatea de regenerare). Pentru verbele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fi preferată pentru citirea generică, dacă verbul este la prezent (a), iar varianta reflexivă pare a fi preferată dacă este exprimată o cauză sau o condiție externă (b) sau în cazul utilizărilor metaforice (c): (a) Aurul coclește Fierul nu coclește, ruginește Lingurile de metal coclesc repede Aluminiul nu oxidează decât foarte greu Aurul placat prin această metodă nu corodează și nu oxidează Toate sucurile oxidează foarte repede Avantajul aurului este că nu oxidează (b) Sulfura de plumb încălzită în prezența oxigenului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mucegăitul A (SE) PUTREZI Trunchiul copacului se putrezește Gunoiul putrezește la marginea orașului part. putrezit, -ă nom. putrezirea, putrezitul A (SE) RÂNCEZI Arahidele se râncezesc repede Untul și margarina râncezesc în magazine part. râncezit, ă nom. râncezirea, râncezitul A (SE) RUGINI Mașina se ruginește în fața blocului Fierul ruginește part. ruginit, -ă nom. ruginirea, ruginitul A (SE) TRECE Pepenii se trec repede Răceala trece într-o săptămână part. trecut, -ă nom. trecerea, trecutul NEREFLEXIVE A AȚIPI Ion ațipește în timpul filmului part. ațipit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
PUTREZI Trunchiul copacului se putrezește Gunoiul putrezește la marginea orașului part. putrezit, -ă nom. putrezirea, putrezitul A (SE) RÂNCEZI Arahidele se râncezesc repede Untul și margarina râncezesc în magazine part. râncezit, ă nom. râncezirea, râncezitul A (SE) RUGINI Mașina se ruginește în fața blocului Fierul ruginește part. ruginit, -ă nom. ruginirea, ruginitul A (SE) TRECE Pepenii se trec repede Răceala trece într-o săptămână part. trecut, -ă nom. trecerea, trecutul NEREFLEXIVE A AȚIPI Ion ațipește în timpul filmului part. ațipit, -ă nom. ațipirea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
putrezește Gunoiul putrezește la marginea orașului part. putrezit, -ă nom. putrezirea, putrezitul A (SE) RÂNCEZI Arahidele se râncezesc repede Untul și margarina râncezesc în magazine part. râncezit, ă nom. râncezirea, râncezitul A (SE) RUGINI Mașina se ruginește în fața blocului Fierul ruginește part. ruginit, -ă nom. ruginirea, ruginitul A (SE) TRECE Pepenii se trec repede Răceala trece într-o săptămână part. trecut, -ă nom. trecerea, trecutul NEREFLEXIVE A AȚIPI Ion ațipește în timpul filmului part. ațipit, -ă nom. ațipirea, ațipitul A DEGERA Călătorii
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fiecare săptămână. Iubirea, sublinia el, la atâția ani de la plecarea celei care îi fusese dragă, ca să-mi alin propriile răni mult mai proaspete și să-mi dezlege mărturisirile, te învață tot ce ai nevoie pentru ca mariajul să reușească, să nu ruginească, să aibă prospețimea începuturilor, adică te învață să apreciezi, să ierți, dar și să spui iartă-mă, te învață să accepți imperfecțiunile celuilalt - că fiecare le avem pe ale noastre - numai iubirea te învață și te ajută să previi acele
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Vedea 23,56 Ipotești III 76.500 Derivația Olt - Vedea 237,15 Ipotești IV 27.500 Derivația Olt - Vedea 85,25 Nord Câlniștea 32.500 Derivația Olt - Vedea 100,75 TOTAL JUDEȚ: 144.100 446,71 5.10 Județul Vrancea Ruginești 23.300 Canal Siret - Bărăgan 68,73 Cotești - Râmnicu Sărat Nord 16.700 Canal Siret - Bărăgan 55,11 Biliești - Slobozia Ciorăști 25.000 Canal Siret - Bărăgan 77,50 (prov. Râul Siret) Gologanu - Nănești 28.000 Canal Siret - Bărăgan 92,40
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
la fel stau lucrurile în cazul relațiilor intime etc., jocuri cu piese lipsă, becurile popasului turistic s-au stins ajungînd în dreptul lor, orizont de deal în sinuozitatea liniei, tort în felii de canale, lumea pe apă cu patru elefanți, agregatul ruginește, se împotrivesc anii recenți ai României, emblema la Bălteni, cîte generalizări atîtea truisme! kilometru de kilometru planuri amenajate, caroiaj din rădăcina dealului, hectare socotite, mai mult concepția de lucru, peisajul va fi interpretarea peisagistului, se mai dă o șansă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe batjocură, bătrînul stă drept, cămașa albă pătată de cît am păstrat-o în lacră, între umeri colinari topită călătoria de douăzeci și unu de ori, km 86+4 mai era o geantă? mai e și asta! dealul cu satul, turla globulară ruginită peste biserică, Dîngeni șantierul bisericii, linia ferată părăsită spre Săveni, parii de telegraf anacronici din start, pe la 1988, barza taie peste vagon, cuibul pe stîlp, n-am încuiat ușa la casă! cele mai intime coline pornesc obîrșia văii în revărsările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
șase ani, nepotî-so șase, nu mai faci nimica, nu poți să mai muncești! băi, da' Culiță-i maistru! a fost concurs, l-a cîștigat, băi, de-aghé sîntem la primărie! la Panciu m-am dus să văd niște neamuri, am ajuns la Ruginești! Subcarpații antropici coaste părăduite, metronomul om în cît greșește desfășurarea muntele, liniile de înaltă tensiune, biserica de sat, biserica domnească Borzeștiul, relația privilegiată rîu de energie monument de cult. Ora 10,48, în taxi ilicit Onești Tîrgu Ocna, Dacie particulară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
libertatea dealurilor sub ocupație, vom fi iarăși ce-am fost și mai mult decît atît! camuflaj economic de la cel-din-iaz, satul de fizionomie carpatică ajunsă fizionomie de om, ia-l de acolo pe Andrei! nucii conduși în tufă, peste tot fierul ruginit pe capul stîlpilor de beton, peticul cu puieți, bețele cărămizii și folia de pe trunchi, Dondușeni 1 km, Bălți 80 km, ricin ornamental "Basarabia Nord", "Dominic Gaz", "Bar Moara Veche vă propune", conductele de gaz pe granturi internaționale, porcărie de creștere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la grupul vocal, că nu le veniseră bărbații, se îmbătaseră. Eu nu știam versurile, dar m-am descurcat. Vreau să spun că au fost șapte comune înaintea noastră și toate aveau grup vocal și toate grupurile vocale au cântau "A ruginit frunza din vii". Învățai versurile acolo. Aveau un repertoriu atât de limitat... D.T.: Pentru că se ajunsese ca la nivelul Consiliului Culturii și Educației Socialiste să se conceapă repertorii, titlul, autor, cei care cântau și autorul să nu fie cu probleme
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
sînteți drăguț, domnule avocat. Curtea este neîngrijită. Pietre, scînduri, frunze uscate, lăstăriș, trotuare verzi și crăpate, îndepărtate de fundația casei. Pereții sînt gri-cenușii, urme de gloanțe din al doilea război. Balcoanele, cu tencuielile căzute, te dispun la visare. Acoperișul a ruginit, hornurile sînt ca vai de capul lor. Scările sînt ciobite și mîncate de timp și intemperii. Ușile din stejar s-au înnegrit, dar sînt încă funcționale. Clanțe vechi și broaște confecționate de artizani, de mult apuși. Întîrzii pe dinafara casei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Ce mai, peste tot istorie veche și contemporană. Cu barca aceea Georges a plimbat-o pe actuala soție și acolo a fost smuls primul sărut. Cu certitudine că multe povești s-au transmis în timp cu adăugiri, cu romanțări și, ruginind, au căpătat o anume savoare. Deodată, cum mergeam noi leneși și visători, auzim un măcăit în cor. Era un cîrd de rațe și rățuște care făceau mare tărăboi. Unele băgau capul în apă și rămîneau cu fundul în sus, fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pin? Altcineva prins În horă, cu a cărui imagine Închei acest periplu, poate cam păgân, dar Întregitor: În drum spre Radio, Întâlnesc adesea iedera Înfășurată pe un pin. Nu e chiar atât de poetică, cât e vița, căci nu-i ruginesc frunzele, iarna fiind printre puținele care Înveselesc, vreau să spun Înverzesc, deopotrivă albul zăpezii și griul copacilor. Am aflat o horă, tot mai largă, de plante, acolo unde am căutat doar una; de unde se vede că Într’o Natură complexă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
consângen al meu „pleca“, acei prieteni deci au pus grâu după grâu 5 milenii; de prosperitate... Vezi tu, Moti? Acolo, În fiece an, solul era reîmprospătat de mâlul lăsat de revărsarea Nilului, care acoperea muniția neexplodată, dându-i timp să „ruginească“. La noi, cu același veșnic sol, e nevoie de „geniști“. Cred că ai În vedere heterotrofele solului, acelea de care pomeneam mai an. Exact. Acelea caută acea muniție și o distrug, culmea, trăind din asta. Dar au nevoie de oxigen
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
menită ca, prin propriul trai, să degradeze, În cele din urmă să distrugă substratul care e chiar casa mea. Vezi că Începi să Înțelegi? De fapt nu ți-a dat „proful“ doctoratul până n’ai explicat de ce o streașină curată ruginește mai greu decât alta unde, În praful adus de vânt, au răsărit buruieni... Dar nu planta e de vină, Moti. Aceea, ca negustor ambulant de energie solară, În ultimă instanță de negentropie, ar trebui s’o protejeze pe aceea a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un strigăt și un vaiet unic. Dar mai târziu, noi creștem și el rămâne mic; în ochii noștri se aprinde o nouă dorință, dar el este totdeauna fixat în vechea, senina sa minune; noi ne îngroșăm, iar glasul ni se ruginește, dar el face să se audă totdeauna clinchetul lui limpede de clopoțel 31. Din motive diferite, clopoțelul, de care vorbea atât de frumos și Esenin, dispare încet-încet până când omul matur consideră că acesta nici n-ar mai exista; pur și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Nu veți plânge-atunci amarnic Că vi-i limba prea săracă. Și-ți vedea cât e de darnic Graiul țării noastre dragă. Răsări-va o comoară În adâncuri înfundată Un șirag de piatră rără Pe moșie revărsată. Înviați-vă dar graiul Ruginit de multă vreme, Stergeți slinul, mucegaiul Al uitării-n care geme. Stângeți piatra lucitoare Ce din soare se aprinde Și-ți avea în revărsare Un potop nou de cuvinte. Voi români din lumea-ntreagă Nu dați limba românească, Pe nici o
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]