826 matches
-
cu sânge a sublocotenentului. Ești cumva rănit? Darie lasă ochii în jos. Uitase în emoția ultimelor minute de cadavrul lăsat în urmă. Nu e de la mine. Am omorât un...un lunetist. Își scoate batista și începe să șteargă frenetic petele ruginii. Duce pumnul la gură și mușcă din el cu ochi suferinzi. E sângele lui! Viața lui! Cu un gest iute, Marius îl prinde de guler și îl trage brutal către el. Potolește-te sublocotenente! Aici nu se poartă crizele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
glezne. M-am apropiat de calorifer. Blocurile fuseseră conectate la magistralele de fontă, o rețea uriașă a puterii căldurii. Aburii erau dirijați dintr-un cartier într-altul, spre punctele termice. Apa gâlgâia apoi pe țevi, în culori diverse, stratificate (limonadă, ruginie, maro închis); la ultimele etaje n-ajungea sau curgea pe sponci, când n-o mai folosea nimeni din bloc. Deschideai robinetul și scăpau câteva picături, după care nu se mai auzea decât un gâlgâit îndepărtat pe țeavă. Agentul termic agoniza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în anii cu precipitații în exces. Simptome. Boala se manifestă pe organele plantei începând de la cotiledoane pe care apar pete mici, brune, punctiforme sau chiar de 2-3 mm în diametru, ovale sau circulare, ușor denivelate. Pe axa hipocotilă apar pete ruginii, alungite și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
6 descriptori ampelografici . 3.1. Culoarea feței superioare (cod OIV 051; UPOV 24; IBPRG 6.1.13.). Se analizează vizual, notându-se diferite nuanțe de culori și soiurile de referință: verde (nota 1 - soi de referință Silvaner), verde cu pete ruginii (nota 2 - soi de referință Aramon), gălbuie (nota 3 - soi de referință Furmint), galbenă cu pete ruginii (nota 4 - soi de referință Muscat Ottonel), galben arămie (nota 5, soi de referință 101-14 MG), arămie (nota 6 - soi de referință 3309
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Se analizează vizual, notându-se diferite nuanțe de culori și soiurile de referință: verde (nota 1 - soi de referință Silvaner), verde cu pete ruginii (nota 2 - soi de referință Aramon), gălbuie (nota 3 - soi de referință Furmint), galbenă cu pete ruginii (nota 4 - soi de referință Muscat Ottonel), galben arămie (nota 5, soi de referință 101-14 MG), arămie (nota 6 - soi de referință 3309) și roșiatică (nota 7 - soi de referință Chasselas blanc). 3.2. Intensitatea pigmentației antocianice la frunzele tinere
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
este mândră și frumoasă și pe unde trece aduce dogoarea arșiței. Pe cea de-a treia fiică a numit-o TOAMNA. Ea avea ochii de culoarea mătăsii de porumb copt, iar părul îi era ca de aramă, așa cum sunt frrunzele ruginii ale codrului. TOAMNA a venit dupa surorile ei, atunci când livezile s-au umplut de roade iar viile purtau ciorchini mari de struguri. TOAMNA e blândă, coaptă la minte și răbdătoare. Pe cea de-a patra fiică a numit-o IARNA
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
al său alai în copaci și le-a făcut frunzișul de aur. Norii se învăluie pe cer iar vântul la o adiere a lui smulge frunzele roșcate care plutesc spre pământ să se așeze lângă celelalte, formând un covor gros, ruginiu și mătăsos. Toamna oamenii muncesc cu îndârjire, zâmbind frunzelor arămii și primelor brume care-i găsesc cu recolta în hambare. Pe câmp se fac arăturile de toamnă. Curând se va semăna recolta anului următor. Tot pe câmpul întins cârâie și
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
toamnei încep să se adune la locurile lor de iernare, șerpii și șopârlele iar majoritatea insectelor se ascund sub frunzele căzute și în scorbura copacilor. BINE AI VENIT, TOAMNĂ! A venit toamna și a îmbrăcat pomii cu haine galbene și ruginii. Iar razele de soare mai mângâie încă frunzele îngălbenite, dar care la o adiere de vânt, frunzele cad spre pământ, formând un covor de frunze uscate, de sub care la primăvara viitoare vor răsări ghioceii. Toamna dealurile sunt ruginii cu copaci
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
galbene și ruginii. Iar razele de soare mai mângâie încă frunzele îngălbenite, dar care la o adiere de vânt, frunzele cad spre pământ, formând un covor de frunze uscate, de sub care la primăvara viitoare vor răsări ghioceii. Toamna dealurile sunt ruginii cu copaci încărcați iar printre crengi se zăresc mere roșii ca focul, pere galbene,prune brumării și gutui. Viile sunt pline cu struguri frumoși și gustoși. De aceea toamna viile sunt pline și de glasurile copiilor care ajută și ei
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
tusea din tuberculoză, bronșite și emfizem. Tuberculoza afectează de obicei lobii mijlocii. Hemoptizie, diaree colicativă și hectică. Tuse cu expectorație abundentă și fetidă, care îl obligă la ortostatism. Răgușeală. Phosphorus. Hemoptizii TBC, tuberculoză incipientă sau avansată. Presiune în piept. Spută ruginie. Răgușeală. Durere laringiană. Strânsoare în piept ca de la o greutate. Căldură în piept. Tuse gâdilitoare agravată la aer rece și la vorbit, cu gust dulceag. Pilocarpus. Mucoasa bronșică inflamată, cu membrane. Mare tendință la răceală și cu dificultăți de respirație
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
cea mai periculoasă rugină a grâului. Simptome. Boala poate apărea încă din toamnă și continuă în primăvară când se observă pe frunzele atacate puncte eliptice, ovale sau circulare de 1-2 mm lungime și 0,5-0,8 mm lățime, de culoare ruginie, răspândite pe ambele fețe ale limbului (toamna punctele apar la baza frunzelor). Cele mai multe puncte de atac se observă însă pe fața superioară a frunzelor dar, pot apărea și pe tecile frunzelor și mai rar pe tulpini. Grupurile de spori sunt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
200 PUS-2 kg/t săm., produse care previn și apariția fusariozelor. 1.2.10. Rugina brună-pitică Puccinia hordei Boala deși este destul de răspândită nu produce pagube mari, prezentând deci o importanță mică. Simptome. Pe frunzele atacate, ciuperca produce pete galbene ruginii, eliptice și neregulat răspândite pe frunză. Spre sfârșitul perioadei de vegetație pe fața inferioară a frunzelor, se deschid și lagărele de spori, de 0,5 0,8 mm lungime (în mod asemănător ca la rugina brună a grâului). Transmitere-răspândire. Ciuperca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în anii cu precipitații în exces. Simptome. Boala se manifestă pe organele plantei începând de la cotiledoane pe care apar pete mici, brune, punctiforme sau chiar de 2-3 mm în diametru, ovale sau circulare, ușor denivelate. Pe axa hipocotilă, apar pete ruginii alungite și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite, așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este cunoscută în Canada, vestul Europei, în zona Petersburgului, Irlanda, iar în România a apărut în 1961, fiind semnalată de Ana Hulea și Maria Tîrcovnicu. Simptome. Boala se recunoaște ușor datorită brunificării părții bazale a tulpinii. Pe rădăcini apar pete ruginii, ce se pot confunda cu cele produse de antracnoză, iar pe tulpini apar la bază, mici crăpături brune-negricioase pe care se observă puncte mici negre. Infecțiile sunt favorizate de eventualele răniri de la baza tulpinii. Atacul poate fi semnalat și pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se scufundă și baza tulpinii poate fi afectată de jur împrejur. Partea superioară a plantei se îngălbenește, se ofilește și în final planta cade. Dacă atacul are loc mai târziu, pe cozile sau pe nervurile principale ale frunzelor, apar pete ruginii cu țesuturi cufundate. Frunzele se brunifică și foarte repede putrezesc. La varză poate putrezi întreaga căpățână, iar la ridichi putrezirea începe de la vârful rădăcinii, unde apar răni adâncite brune. În solurile mai grele, ce rețin apa, ciuperca produce la suprafață
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ridicate și a luminozității intense, ceea ce face ca frunza să apară deseori deformată. La unele soiuri mai rezistente, petele de decolorare produc o marmorare foarte ușoară care dispare în timpul verii, pomii apărând sănătoși. Spre toamnă, pomii puternic atacați prezintă frunzișul ruginiu. Deseori, simptomele de mozaic inelar apar împreună cu cele ale îngălbenirii nervurilor. În acest din urmă caz pierderile de recoltă pot ajunge până la 30-40 %. Soiurile sensibile (Untoasă Hardy, Untoasă d'Anjou, Doynne de Comice ș.a., manifestă simptome și pe fructe, iar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
diametru, pe care se formează niște formațiuni punctiforme, de culoare neagră (fig. 153). Pe fața inferioară a frunzelor, țesuturile se bombează și se formează fructificații cu spori (ecidii), cu niște mameloane, în care se găsesc sporii ciupercii. În general, simptomele ruginii părului sunt mult asemănătoare cu cele descrise la măr. Pe speciile de Juniperus, atacul se manifestă prin îngroșarea ramurilor tinere, pe lungimi ce variază de la 3-12 cm, însoțită de crăparea scoarței. Ramurile atacate ale speciilor de Juniperus (Juniperus sabina L.
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fiind prezentă și în culturile de căpșuni din țara noastră (M. Petrescu, 1961). Simptome. Frunzele tinere prezintă o zonă marginală lată de 1-2 mm în dreptul căreia țesuturile se îngălbenesc sau iau o colorație verde-pal. Spre toamnă, frunzele capătă o colorație ruginie și țesuturile marginale se răsucesc spre partea superioară. Plantele se opresc din creștere, iar producția de stoloni (noi plantule) și fructe este puternic micșorată. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite prin afide, prin inoculare de suc și prin stolonii luați de la plantele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Septorioza la ochiul boului Septoria callistephi. Septorioza crizantemelor S. chrysanthemella (fig. 198). Pătarea (septorioza) frunzelor de ciclamen S. cyclaminis. Septorioza nemțișorului S. delphinella. Septorioza gladiolei Septoria gladioli. Pătarea brună (septorioza) la garoafe S. dianthi. Această ciupercă poate produce pete mici, ruginii, apoi brun negricioase, pe tuberobulbi ducând la uscarea și mumifierea lor. Ciuperca se poate transmite și prin tuberobulbii parțial atacați. Prevenire și combatere. În vederea prevenirii atacului ciupercilor din genul Septoria, se recomandă respectarea măsurilor de igienă culturală, aplicarea unui asolament
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plantelor bolnave prezintă pete mici de decolorare ce cu timpul evoluează în pete brune și apare uscarea frunzelor. Florile plantelor bolnave prezintă pete de decolorare, deformări și nu ating dimensiunile normale, iar pistilul depășește în înălțime petalele. Tuberobulbii prezintă pete ruginii în dreptul cărora apar adâncituri în țesuturi, zone ce vor fi ușor infectate cu ciuperci saprofite de sol. Transmitere răspândire. Răspândirea virusului se face prin afide dar și direct prin sucul rămas pe cuțitele de recoltat flori sau pe mâinile muncitorilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
perle fumegând... / Foșnea molatec marea printre stele / Și scrijelea dumnezeiri în vânt. // Ardea lumina ca o jertfă aspră / Desculță-n spuma unui cer murdar... / Și umbra ei de pasăre albastră / Murea în rana soarelui amar. // E-atâta dor în umbra ruginie / Și printre stele șoaptele-s adânci. Încărunțit cu înc-o veșnicie / Mă răstignesc în agonii de stânci...” (Radu Strugariu, Bocet solar, 3, 1995, p. 21); „Albastră, zăpada scrâșnea fumegând / Și timpul zadarnic trudea la corvoadă, / Corvoada aceea numită zăpadă... / Mi-e
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
față cu toți! km 227+9 "oprește la lumina roșie!" MS 10 DTU Dacie vișină putredă, fotbal în marcaje cu rumeguș, de la nori în sus au uns cu brumă, halta Borzia bîrne, bisericuță în lemn, în limbajul gata vorbit muntele ruginiul frunzelor arde solul Hercule jalnic ard de viu chinuit ca Nessus, "Crina Tex SRL Bar" Răstolița, reclama concurentă poeticii, brazi ușile de evacuare în rugină joacă nenumărate, nu ia foc nimic neregenerabil, aviz piromanilor! km 219+1 pe liturghia Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
petreceri se avîntă / La un colț de masă plîîîng / La alt colț de masă cîntă! Colesnic, George Colesnic, Rusu, el mai de mult a murit, are vreo zece ani! soția lui/noci, zimlia, vtaroi, da' o murit! părul bălai luciri ruginii, știu că ți-e cald, șalul lui peste umeri, citește, de ce ai dat controloarei bani în mînă, n-ai bilet? berea "Chișinău" gata, spasiba! de prim plan chica sare cu piper, România peste umerii de deal păduratic, aliniamentul rezistent în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
e de plastic, "Secția Poduri Metalice", biscuiți "Rostar". Ora 11,22, în microbuzul București Sibiu Cluj-Napoca, în autogara Pitești Nord, nația mai mult decît sînge, un microbuz de fete, "Rolast", pîrîul Bascov, Rîmnicu Vîlcea 55 km, vila nouă galben și ruginiu, "Carpați Retro" retromobil de Constanța, Chevrolet 1950, Prislop sanctuarul montano-pastoral, Drăganu calul alb în umbra rară, gutui, stejarul monument, între km 291 km 289 Dunărea fluvială "Cotele apelor Dunării",12,40 civilizația șoselei, stejari "Pădure proprietate a statului", meri la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și la ora stabilită, ne-am luat locurile în autocar și-au început să coborâm din vârful țării sau mai bine-zis din vârful Bucovinei, într-o zi de toamnă deloc frumoasă. În loc de paleta de culori de la galben până la roșu ruginiu care ne-ar fi amintit de toamnele frumoase, privirea ne era deranjată într-un fel de atmosfera mohorâtă a unei zile reci, ploiase și foarte, foarte friguroasă la început de septembrie. Norii cenușii ca niște pale de lână se încăpățânau
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]