714 matches
-
județul Iași - d. 23/27 aprilie 1953, Sighetu Marmației) a fost un istoric și om politic român, profesor universitar, membru al Academiei Române, victimă a regimului comunist din România. Gheorghe (George) I. Brătianu s-a născut la 21 Ianuarie 1898, la Ruginoasa, în județul Iași. Era fiul lui Ion (Ionel) I. C. Brătianu și al prințesei Maria Moruzi-Cuza, văduva fiului lui Cuza, Alexandru. și nepotul lui Ion C. Brătianu. Deși părinții săi s-au despărțit la scurt timp după căsătorie, chiar înaintea nașterii
Gheorghe I. Brătianu () [Corola-website/Science/297964_a_299293]
-
zi după cununia religioasă, doar pentru a-l recunoaște pe viitorul istoric drept fiu legitim. Abia după 1918, îl va frecventa pe I.I. C. Brătianu, cerându-i sfatul și sprijinul. Copilăria și adolescența și-a petrecut-o alături de mama sa, la Ruginoasa, în Palatul domnesc al lui Alexandru Ioan Cuza - construit în anul 1811 în stil neogotic, care aparținuse inițial familiei Sturza - actualmente muzeu, și la proprietatea din Iași a mamei sale, Casa Pogor. În anul 1916 și-a dat bacalaureatul la
Gheorghe I. Brătianu () [Corola-website/Science/297964_a_299293]
-
Crețul, Florea, Mălina, Mănăilă, Mândra, Micu, Negrea, Negrilă" etc.; locurile (așezări, munți, ape, alte particularități de relief): "Apșa, Bârsănescu, Basarabă, Bătrâna, Brusturi, Bucureasa, Copaci, Cuc, Dobric, Frumoasa, Frumușaua, Gușat, Laz(uri), Leordina, Lunca, Muncel Piatra, Pietriceaua, Poieni, Prislop, Răchitiș, Rotunda, Ruginoasa, Săcel, Săliște, Slatina, Slătioara, Spini, Stâna, Strâmba, Vad" etc. Nume de oameni și locuri tipice pentru tot arealul de răspândire a limbii române. Studiul este făcut la fața locului, implicând prezența nemijlocită a cercetătorului nu numai în teritoriu, ci și
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
princiar din 1862. Un alt drapel domnesc, oarecum diferit față de modelele din epocă, este un tricolor din mătase cu fâșiile dispuse vertical și albastrul lângă hampă, având pictată în mijloc o coroană princiară. Acest drapel era arborat la castelul de la Ruginoasa ori de câte ori domnitorul era prezent acolo. Steagul se regăsește azi la Muzeul de Istorie din Suceava, din cadrul Muzeului Bucovinei. Convenția de la Paris prevedea la articolul 45 că „oștirile ambelor țări vor păstra steagurile lor actuale; dar aceste steaguri vor purta, în
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Ca și în prima bătălie, rolul hotărâtor l-au avut blindatele germane care au restabilit mereu linia frontului (unitățile de blindate Großdeutschland și Totenkopf și Divizia 24 Panzer). Infanteria română a avut pierderi grele în această bătălie (lângă Târgu Frumos, Ruginoasa și Pașcani), dar a reușit să reziste. De-a lungul frontului, Armata a 4-a română, comandată de generalul Mihail Racoviță, a aliniat trei corpuri de armată ce totalizau aproape 12 divizii. Sectorul Târgu Neamț era apărat de Corpul 1
Bătălia de la Târgu Frumos () [Corola-website/Science/306822_a_308151]
-
Între anii 1880 și 1904, George Sturdza a construit pe amplasamentul vechiului conac un frumos palat în stil neogotic târziu, fiind o copie a castelelor feudale apusene și amintind de Palatul Culturii din Iași, dar și de Palatul Domnesc din Ruginoasa. Planurile construcției au fost realizate de arhitecții Iulius Reinecke și I. Grigsberg. Pe pereții construcției se află următoarea inscripție: "„Casa ridicată aici de strămoșul Ioan 1752, sub Matei Ghica Principe, adăugându-se de către Dimitrie biserica și grajduri, sub Ioan Sandu
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
păstrează în colecția de obiecte religioase a mănăstirii. În septembrie 1866, înainte de plecarea la Constantinopol, regele Carol I al României a trecut și el pe la această mănăstire . În 1944, când osemintele domnitorului Alexandru Ioan Cuza au fost transferate temporar de la Ruginoasa la Curtea de Argeș, de teama ocupației rusești, acestea au fost depuse pentru scurtă vreme la mănăstirea Ciorogârla - Samurcășești. În cadrul mănăstirii au funcționat de-a lungul anilor diferite ateliere în care au muncit călugărițele pentru a-și asigura atât existența lor cât
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
și Someș), dar și din Moldova (bazinul râului Bistrița, 18 locații) și Dobrogea (bazinul Dunării în amonte de Cernavodă, 11 locații).Printre localitățile studiate s-au numărat Hârșova, Drobeta Turnu Severin, Babadag, Tulcea, Murighiol (Dobrogea), Fălticeni, Piatra Neamț, Bacău, Dumbrava Roșie, Ruginoasa (Moldova), Cluj, Jucu de Sus, Iernut, Simeria, Turda, Dej (Transilvania Nord, Valea Someșului), Lipova, Teiuș, Vințu de Jos (Transilvania Centru, Valea Mureșului), Comana, Veneția, Sâmbăta, Bogata, Tălmaciu, Porumbacu de Sus (Transilvania Sud, Valea Oltului)." Muzeul sătesc își așteaptă vizitatorii pentru
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
în valea Boghii. Prin colorări au fost identificate 8 bazine care comunică doar subteran. Zona este bogată în formațiuni carstice, peșteri că Lumea Pierdută, Ghețarul de la Bârsa, Cetățile Radesei, Peșteră Căput. Sunt cîteva chei: Cheile Galbenei, Cheile Someșului Cald, Groapă Ruginoasa, doline uvale, izbucuri și ponoare etc. Peșteră Cetățile Ponorului are o galerie principala de 2 km lungime, activă, de dimensiuni impresionante în care un râu puternic, poate cel mai mare rău subteran din țară, curge formând cascade, repezișuri și vâltori
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
întâlnit cu membrii comitetului bisericesc, cu membrii comisiei sinodale și cu părinții de la Institutul religios „Cavanis” care au o casă deschisă în Parohia Pașcani. În prezent, Parohia Pașcani are următoarele filiale: Blăgești, Boșteni, Bursuc, Dolhasca, Gâștești, Hărmăneștii Noi, Heci, Lespezi, Ruginoasa, Sodomeni, Stolniceni, Vânători-Gura Bădiliței. Ea aparține de Decanatul de Valea Siretului, cu sediul la Butea. În această biserică sunt celebrate zilnic liturghii. Din rândul enoriașilor Parohiei Pașcani provin pr. Hugo Daniil Hampel, OFMConv. (1891-1934), pr. Petru-Bogdan Răchiteanu (n. 1975) și
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
colorări au fost identificate 8 bazine care comunică doar subteran. Zona este bogată în formațiuni carstice, peșteri că Cetățile Ponorului, Lumea Pierdută, Ghețarul de la Bârsa, Peșteră Cetatea Rădesei, Peșteră de la Căput. Sunt cîteva chei: Cheile Galbenei, Cheile Someșului Cald, Groapă Ruginoasa, doline uvale, izbucuri și ponoare etc. Până în prezent, sunt cartografiați 18 km, dar potențialul este peste recordul celei mai lungi peșteri din țară, Peșteră Vântului, de 50 de km. Peșteră cuprinde toate formele de endocarst, de la galeriile verticale spălate, pline
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
L = 10 ml și șanț din zidărie de piatră pe │ │ │ │ │L = 50 ml pe DJ 159 C km 5 + 550-5 + 600 (sat Rediu, com. Rediu) │ │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │Refacere corp drum DJ 157 I pe L = 60 ml km 2 + 800-2 + 860 (sat Ruginoasa, com. Ruginoasa) Refacere platformă din balast DJ 280 pe L = 1,5 km, km 33 + 000-34 + 500 (sat Chicerea, │ │ │ │ │com. Stănița) Refacere apărare de mal la pod DJ 208 G km 34 + 312 pe L = 300 ml (sat Tupilați, comuna
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
ml și șanț din zidărie de piatră pe │ │ │ │ │L = 50 ml pe DJ 159 C km 5 + 550-5 + 600 (sat Rediu, com. Rediu) │ │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │Refacere corp drum DJ 157 I pe L = 60 ml km 2 + 800-2 + 860 (sat Ruginoasa, com. Ruginoasa) Refacere platformă din balast DJ 280 pe L = 1,5 km, km 33 + 000-34 + 500 (sat Chicerea, │ │ │ │ │com. Stănița) Refacere apărare de mal la pod DJ 208 G km 34 + 312 pe L = 300 ml (sat Tupilați, comuna Refacere apărare
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
Viena, s-au întâlnit întâmplător și, fără a schimba vreo vorba, s-au salutat ridicându-și pălăriile. În ziua de 27 mai 1873, Kogălniceanu, împreună cu Alecsandri, Costache Negri, Petru Poni și alte personalități, au participat la înmormântarea ui Cuza la Ruginoasa. Ulterior, Kogălniceanu a scris: „Cuza a făcut mari greșeli, dar [proclamația "Către locuitorii sătești" din 1864] nu va dispărea niciodată din inimile țărânilor și nici din istoria României”. El a continuat să fie liderul grupării politice a liberalilor reformiști moderați
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
Ovirnî, Pihî, Pruteț Cemegovski, Oslava, Kobîlița, Șibeika Velikaia, Sopovka, Pistînka, Rîbnîția, Ceremuș, Brusnița, Derelui, Vița, Molnița, Herța; În România: Poiana, Cornești, Isnovăț, Rădăuți, Ghireni, Volovăț, Badu, Bașeu, Corogea, Berza Veche, Râioasa, Soloneț, Cerchezoaia, Jijia, Cozmești, Bohotin, Moșna, Pruteț, Sărata, Râul Ruginos, Gârla Boul Bătrân, Elan, Horincea, Oancea, Stoeneasa, Chineja. Cel mai mare oraș din calea sa este Cernăuți, în Ucraina. Alte orașe apropiate de cursul său sunt: Darabani, Săveni, Iași și Huși, în România, și Ungheni și Cahul, în Republica Moldova. Pe
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
revină în țară ca persoana privată, dar nu a reușit. Domnitorul Carol I a transmis cererile Consiliului de Miniștri, care a refuzat să acorde permis de intrare în țară. A fost înmormântat inițial la Biserica Domnească de lângă Palatul domnesc de la Ruginoasa, conform dorinței sale, iar după cel de-al Doilea Război Mondial, osemintele sale au fost mutate la Biserica Trei Ierarhi din Iași. În anul 1966, când Banca Națională a Republicii Socialiste România a scos o nouă ediție de bancnote, pe
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
-au în Lungani, în Obrezeni, în Popi, în Doroșcani, la Leca, în Căcărădzeni 2 părechi, în Podobiții, într-alții Lungani, în Albesștii, în Brăeștii, în Prigoreni, în Gănesștii, în Tîrgul Frumos, în Crivesștii, în Petrișu, în Heleșteieni, în Hăbășesștii, în Ruginoasa, în Hălăucesștii, în Cozmesștii, în Purcelesștii, în Stolniceni, în Pășcani și pe alte locuri multe. Tot curții șendilite boiaresștii au arsu atuncea, fiind oameni închiși pen mănăstirii de frica leșilor ș-a tătarilor."". Există controverse cu privire la datarea exactă a bisericii
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
mergând la bunicii din Covurlui. Precum un milion de refugiați români, familia a fost persecutata de ocupanții sovietici (deoarece tatăl făcea parte din administrația românească a Basarabiei), fugind în vechiul regat. Școala primară a frecventat-o la Aradul Nou și Ruginoasa - Iași, iar clasele gimnaziale și apoi liceale le-a urmat la Școală Normală „Vasile Lupu” din Iași (1956). Facultatea de Filologie - Istorie a Universității „Al. I. Cuza“ Iași, secția română (1956-1961). A fost, pe rând, colaborator extern la Radio lași
Boris Crăciun () [Corola-website/Science/319049_a_320378]
-
și Chișinău pentru realizarea unui proiect global de editare a cărților școlare. A participat la peste 500 de lansări de cărți în școli, copiii având prilejul să-l cunoască personal și să obțină autografe pe numeroasele sale volume de autor. • "Ruginoasa" (1969), monografie despre istoria localității sale de adopție, unde se află azi Muzeul „Al.I. Cuza“. Debut editorial. • "La porțile Orientului", românul Războiului de Independență (1980) - Editură "Junimea"; • "Metropola de pe șapte coline", reportaje și anchete (1985) - Editură "Junimea"; • "Taciturnul", românul
Boris Crăciun () [Corola-website/Science/319049_a_320378]
-
Editură "Porțile Orientului"; • "Legendele geografice și istorice ale poporului român" (2004) - Editură "Porțile Orientului"; • "Faimoșii inventatori" (2005) - Editură "Porțile Orientului" • "Călătorii extraordinare pe apă, pe uscat, în peșteri, prin atmosfera, în Cosmos" (2005) - Editură "Porțile Orientului"; Povestea unui castel blestemat - Ruginoasa" - Editură "Porțile Orientului"; • "Istoria românilor în 1000 de imagini" (2006) - Editură "Porțile Orientului"; • "Bîrnova, dragostea mea" (2006) - Editură "Porțile Orientului"; • "Sfintele Paști" - Editură "Porțile Orientului"; • "Vine iarăși Moș Crăciun" - Editură "Porțile Orientului"; Viața ilustrata a poetului nemuritor" (Mihai Eminescu) (2007
Boris Crăciun () [Corola-website/Science/319049_a_320378]
-
înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice LMI 2004 sub codul: . Comuna Valea Iașului este integrată în Regiunea Sud-Muntenia și se găsește în partea de nord - vest a județului Argeș, fiind formată din nouă sate: Bădila, Bărbălătești, Borovinești, Cerbureni, Mustățeșli, Ruginoasa, Ungureni, Valea Iașului, Valea Uleiului. Situată în extremitatea estică a comunei Valea Iașului, pe drumul național DN 73C, ce leagă municipiile Curtea de Argeș - Câmpulung Muscel, Parohia Bărbălătești este componentă a Protopopiatului Curtea de Argeș din cadrul Eparhiei Argeșului și Muscelului. Biserica Sfântul Ioan Botezătorul
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
Biserica „Înălțarea Domnului” din Bozienii de Sus este o biserică ctitorită în secolul al XVII-lea de domnitorul Vasile Lupu în satul Bozienii de Sus din comuna Ruginoasa (județul Neamț). Ea se află situată la o distanță de 24 km nord-vest de municipiul Roman. Ansamblul Bisericii „Înălțarea Domnului” din Bozienii de Sus a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2015, având codul de
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
2008). 7. Proiectul Situl arheologic neolitic Țaga, jud. Cluj - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iulie 2008). 8. Proiectul Siturile arheologice cucuteniene de la Scânteia și Ruginoasa, jud. Iași - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin 15metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iunie 2009). 9. Proiectul Situl arheologic Cheile Turzii, jud. Cluj - a vizat întocmirea unui studiu complex de
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
din Hoanca Urzicarului, Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, Izbucul Mătișești, Izbucul Tăuzului, Peștera Coiba Mare, Peștera Ghețarul de la Vârtop și Peștera Scărișoara (pe teritoriul județului Alba); Avenul Borțigului, Complexul Carstic din Valea Ponorului, Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros, Groapa de la Bârsa, Groapa Ruginoasa, Peștera Cetatea Rădesei, Pietrele Boghii, Pietrele Galbenei, Poiana Florilor, Platoul Carstic Padiș, Valea Sighiștelului, Valea Galbenei, Platoul Carstic Lumea Pierdută, Peștera Ghețarul de la Focul Viu, Peștera lui Micula, Peștera Ciur Izbuc, Peștera Smeilor de la Onceasa, Săritoarea Bohodeiului, Sistemul Carstic Peștera
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
profesională a acestor locuri. Bisericile sunt un complex de vestigii rupestre - cu origine preponderentă medievală, localizate în zona Munților Buzăului împreună cu zona subcarpatică respectivă pe o lungime de peste 80 km, mai ales în împrejurimile comunelor Bozioru, Colți, și Brăești (Satul Ruginoasa). Alte amenajări similare mai sunt atestate și pe raza comunelor Cozieni, Cătina și Sibiciu, precum și pe raza orașului Nehoiu. În total sunt aproximativ 30 de astfel de amenajări, care au servit atât ca spații de locuit cât și ca lăcașuri
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]