6,798 matches
-
auzit acest fost repetat, bădia Cazanciuc a tresărit la gândul că aiștia iar se leagă de coada calului său, motiv pentru care a stăruit ca deadea Kiprianov de la Climăuți să facă povestire despre împricinarea sa în daravela cu terenul de la Ruina Siretelui. Pentru început trebe să vă spun, măi cinstiți gospodari, că la lipovenii noștri cuvântul copcă nu înseamnă numai gaura ceea în gheața râului ori a iazului, ci și săpătură, îndeletnicire cu săpăturile. Înțelesul aista al cuvântului l-au împrumutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
o vreme, cu zavistie, dar și cu iubire, îi porecleau escavatoare cu barbă. Un așa escavator cu barbă a fost și tatăl meu, iertate fie-i păcatele, că s-a săvârșit de inimă rea! La ieșirea din târgul Siretelui către Ruina, încă până pe vremea bunicilor noștri, mahalaua era străjuită de un holm destul de înalt și cu laturile abrupte că nici huțulii nu izbuteau prea lesne să-i atingă creasta cu talpa lor. Doar câte un afumat ce căta să-și facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
-i loc voievodal, care, odată cu democrația, a devenit bun al poporului. Dar nu se poate, măi celovecule! Că documentele mele fac trimitere la uricele scrise ale lui Petru Voievod Mușatin care a avut stolița la Sirete și cunoștea holmul de la Ruina mai bine decât înaintașii care nici nu l-au văzut. Dacă-i vorba de înaintași, atunci află că tot Zozuleacii mei au fost primii prin târgul aista al Siretelui și de aceea suntem puși să facem rânduială... Că, pe aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
vor fi deferiți justiției și condamnați la ani grei de temniță, după faptele abominabile săvârșite. Ce mai, chinurile iadului pe pământ îi așteaptă pe toți baronii, pe toți mogulii, pe toți farsorii și țepuitorii care ne-au băgat țara în ruină și pe noi ne-au adus la sapă de lemn. Noi vom face curățenie în țară și pe hoți îi deratizăm ca pe niște șobolani! Fără menajamente! Mulțimea freamătă de bucurie: Uraa! Uraa! Uraa! Salvatorul nostru drag! Mesia de România
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
încălzesc două camere cu un singur foc și că nu suflă în pumni ca cei de la bloc. În plus, copiii se pot juca în siguranță în curtea spațioasă și prin grădină, chiar dacă gardu-i într-o rână și anexele sunt în ruină. În numai zece ani de căsnicie, Rozalia a născut de cinci ori și familia a sporit cu nu mai puțin de șapte suflete, spre disperarea și nemulțumirea părinților. Mare nesimțit îi ginerică astă al nostru, animal în toată legea, injectat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
fi arse repede; am auzit că ne vom putea și teleporta, în curând. Dar zidurile, zidurile de sentimente ofilite greu pot fi dărâmate. Și dacă dărâmi zidurile dintre doi oameni, ce se întâmplă? O să ai parte de spectacolul a două ruine care încearcă să scuture de pe ele praful unor amintiri rănite. Atât. Peste o mie de ani, cu tehnologia ultramodernă, după toate mărturiile care vor fi găsite prin bibliotecile timpului, pe ruinele din Acropole oamenii vor putea înălța, probabil, un Acropole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
se întâmplă? O să ai parte de spectacolul a două ruine care încearcă să scuture de pe ele praful unor amintiri rănite. Atât. Peste o mie de ani, cu tehnologia ultramodernă, după toate mărturiile care vor fi găsite prin bibliotecile timpului, pe ruinele din Acropole oamenii vor putea înălța, probabil, un Acropole aidoma celui din antichitate. Dacă ar învia, Pericle s-ar simți, cu siguranță, acasă, între zidurile sale. Ar putea reface atunci oamenii chiar și stânca din apropiere de pe care le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
zare, îl va aștepta pe acesta să apară, dintr-o clipă în alta, pentru a-i mai binecuvânta încă o dată secolul de aur. Dar niciodată, nicio tehnologie, nicio minune din lume nu va reuși să reclădească atât de fericit pe ruinele sentimentelor unui om... A fost ultima ei epistolă... Din micul port, ochii au început să caute contururile capelei. Era caraghios să solicite informații despre Frații Grimm, într-o lume în care locuitorii permanenți nu depășeau suta de suflete. Welcome to
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de o frumusețe rară printre care fumuri subțiri și înalte se întrezăreau și răspântii finuțe, tremurate. Existau și livezi, smocuri uscate, arse de soare, cu o coloristică specială, mai ales împletită cu plantele verzi. Se remarcă însă sărăcia caselor în ruine. Lângă ele pereți abrupți și înalți sunt fie nisipoși fie acoperiți cu ierburi, însă tot timpul par o lucrătură magică a unui pictor talentat. Casele sunt fie sărace, fie tradiționale și câteodată foarte noi și frumoase. Fabrica de la Medgidia joacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
de lux foarte interesante caracterizează vacanța impecabilă. Iar Caragiale cu a sa "O scrisoare pierdută" a imortalizat vivacitatea noastră. Știm care este diferența între o persoană rea-crudă, și un ins rău mojic, dezagreabil. Copii. Copii distante. Vise. Vise de zi. Ruină. Ruina apasă, Iubire. Iubirea-i incertă. Mare. Marea-i furioasă. Fragmente. Fragmente-n durere, Lacrimi. Lacrimi alunecă, calm. Iubirea. Ce e iubirea? Merg. Merg aiurea Constant. Ce e constant? Iubirea. Găsit-am iubirea? Aiurea. Merg aiurea. Luna. Luna lucește cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
lux foarte interesante caracterizează vacanța impecabilă. Iar Caragiale cu a sa "O scrisoare pierdută" a imortalizat vivacitatea noastră. Știm care este diferența între o persoană rea-crudă, și un ins rău mojic, dezagreabil. Copii. Copii distante. Vise. Vise de zi. Ruină. Ruina apasă, Iubire. Iubirea-i incertă. Mare. Marea-i furioasă. Fragmente. Fragmente-n durere, Lacrimi. Lacrimi alunecă, calm. Iubirea. Ce e iubirea? Merg. Merg aiurea Constant. Ce e constant? Iubirea. Găsit-am iubirea? Aiurea. Merg aiurea. Luna. Luna lucește cu farmec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
un element de progres și binefacere, iar în al doilea să-și aducă necontenit aminte adevărul istoric și filosofic că: generații noi se nasc peste generații putrede; moartea alimentează viața; societățile și instituțiile ei -asemenea planetelor cresc peste sfărămăturile de ruine și prin mijlocul mormintelor; totul se schimbă, nimic nu moare!..."190 Ultimul articol publicat de arhimandrit în revista Flacăra Sacră datează din ianuarie 1939. Are un titlu cu iz profetic, Șerboianu parcă anticipându-și moartea, survenită doi ani mai târziu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
străin născut și crescut pe sfântul pământ al țării românești; vei fi avut altă credință religioasă decât a noastră, amestecată cu religia iubirii de glie a acestui neam; vei fi fost poate, copilul nimănui, ce dormitai pe maidane și pe lângă ruinele primitoare de pribegi; // având ca par pământul și învelitoare cerul!... Eroul Necunoscut! Oricine ai fi, al nostru ești al neamului românesc de pretutindeni! Visul tău din urmă fu visul milenar al străbunilor Tăi! Jertfa Ta că muriși necunoscut fără să
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
un element de progres și binefacere, iar în al doilea să-și aducă necontenit aminte adevărul istoric și filosofic că: generații noi se nasc peste generații putrede; moartea alimentează viața; societățile și instituțiile ei -asemenea planetelor cresc peste sfărămăturile de ruine și prin mijlocul mormintelor; totul se schimbă, nimic nu moare!... (Flacăra Sacră, V, 12, 1938, pp. 4-5) Reflexii cu prilejul Anului Nou La începutul fiecărui An Nou, oamenii din toate țările și de toate condițiile sociale își fac urări peste
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
anticremațiune publicat din 1910 de către Calinic I . Popp Șerboianu Articol din Glasul Monahilor criticându-l vehement pe Calinic I. Popp Șerboianu pentru susținerea ideii cremațiunii În seria ISTORIE au mai apărut: (selectiv) Aventura gîndirii europene, Jacqueline Russ Cetăți medievale. Dincolo de ruine, Alexandru Husar Contribuții la istoria spațiului românesc în perioada migrațiilor și Evul Mediu timpuriu (secolele IV XIII), Ioan Marian Țiplic Cuțitul și otrava. Asasinatul politic în Europa (1400 1800), Georges Minois Drumul României spre independență, Frederick Kellogg Electoratul din România
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
prima dată când omenirea se cufundă în noapte. Ne gândim chiar că a trăit această amară aventură de multe ori, iar istoricul sau arheologul ne dezvăluie cu inima strânsă urmele unei civilizații dispărute. Însă îi urma întotdeauna o alta. Pe ruinele vechilor sanctuare se înalță noi temple, mai mărețe sau mai rafinate. Câmpurile pe care sistemele de irigație lăsate în părăsire leau transformat în smârcuri pestilențiale sunt într-o bună zi drenate și asanate din nou, și apare aici o agricultură
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ȘI BARBARIE Barbaria nu este un început, ci este întotdeauna secundară unei stări a culturii care o precede în mod necesar, și poate apărea ca o sărăcire și o degenerescență numai în raport cu aceasta. Barbaria, spune Joseph de Maistre, este o ruină, nu un rudiment. Cultura este așadar întotdeauna preeminentă. Până și formele cele mai fruste de activitate și organizare socială, cele pe care le putem atribui de pildă hoardelor primitive, sunt deja moduri de cultură, prezentând o organizare, legi implicite, tipuri
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
scopul de a se identifica astfel în mod cvasi-metafizic cu destinul lumii. Cunoaștem semnificația acestei fugi din sine a vieții și a individului și în ce fel ea își are în realitate izvorul în ei. Sociologia care se clădește pe ruina vieții individuale, științele umane care își propun același scop nu obțin astăzi, în ciuda mediocrității lor conceptuale, succesul care le aparține decât din cauză că, îndărătul gablonzurilor galileene cu care se înzorzonează, ele fac trimitere în fiecare dintre ele, ca la forța reală
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
tabloul expus la Luvru. Specialiștii întreprind acum analize ale unor fragmente de schelet, pentru a stabili dacă adevărata Mona Lisa era persoana înfățișată în tablou. O echipă de oameni de știință, sub conducerea lui Silvano Vinceti, a întreprins săpături în ruinele unei foste mânăstiri franciscane din Florența, unde, conform documentelor despre istoria orașului, ar fi fost înmormântată Lisa Gherardini, femeia care i-ar fi pozat lui Leonardo pentru celebrul portret. Lisa Gherardini era cea de-a doua soție a unui bogat
Cine se ascunde în spatele zâmbetului Giocondei? by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80490_a_81815]
-
el, locotenent, și generalul Vasile Dumitrescu. "Eroul de la Sevastopol!" Mi l-a arătat cu mare mândrie! Și bineînțeles, după, a fost considerat criminal de război, a făcut pușcărie, și-au mâncat fecalele, fetelor! ... Ce ne povestea! Și a ieșit o ruină! Din frumusețea aia de bărbat a ieșit o ruină! A murit imediat după ce a ieșit. - Unde a făcut închisoare? La Aiud? - Cred că pe aici, pe la Jilava, pe aproape de București. Ceva îngrozitor ... A fost ceva ... Mamă dragă, pe de o
Despre anii copilăriei by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/8054_a_9379]
-
Mi l-a arătat cu mare mândrie! Și bineînțeles, după, a fost considerat criminal de război, a făcut pușcărie, și-au mâncat fecalele, fetelor! ... Ce ne povestea! Și a ieșit o ruină! Din frumusețea aia de bărbat a ieșit o ruină! A murit imediat după ce a ieșit. - Unde a făcut închisoare? La Aiud? - Cred că pe aici, pe la Jilava, pe aproape de București. Ceva îngrozitor ... A fost ceva ... Mamă dragă, pe de o parte, știi, eu sunt creștină și ... zic să nu
Despre anii copilăriei by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/8054_a_9379]
-
timp care a fost. Sunetele lumii de ieri nu mai pot fi trezite la viață, acum. Ceea ce supraviețuiește pînă la noi din eșafodajul conservator sunt doar puținele statui și tăietura clasică a unor discursuri parlamentare, obiecte admirabile și melancolice asemenea ruinelor antice." (p. 238) Paradoxul și frumusețea cărții lui Ioan Stanomir este că, în ciuda opiniei declarate a autorului, cititorul constată că ideile conservatoare prezentate în paginile ei pot fi găsite încă în viață în peisajul politic actual. Și apoi, dacă ne
Stigmatul conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8066_a_9391]
-
ciocnire inutilă de registre sunt acoladele neclar autenticiste ale reportajului făcut pe teren de o echipă a televiziunii care investighează posibile fenomene paranormale. Acest fapt constituie pretextul pentru a descoperi istoria locurilor pe fundalul unui uriaș complex industrial abandonat, în ruină, așezat pe locul unde se afla cîndva vatra satului. Văduvele cernite apar aproape fantasmal alături de o mireasă nebună, spectre ale unui trecut care încifrează oroarea în chiar peisajul dezolant. Povestea îi lasă oarecum gînditori pe reporteri, dar în curînd interviul
Zgomotoasa nuntă mută by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7857_a_9182]
-
nebună, spectre ale unui trecut care încifrează oroarea în chiar peisajul dezolant. Povestea îi lasă oarecum gînditori pe reporteri, dar în curînd interviul cu una dintre văduve provoacă stupid ilaritate amestecată cu anxietate. Încheierea oarecum poetică cu fantoma miresei străbătînd ruinele și care ar fi trebuit să fie de efect cade greoi, diafanitate lipită neinspirat la grotescul episod anterior al interviului. Poate că aceste paranteze care deschid și închid retrospectiva și istoria ar fi trebuit să lipsească sau să fie restrînse
Zgomotoasa nuntă mută by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7857_a_9182]
-
Jușcă Adela După ce vechiul cinematograf a ajuns o ruină, fiind închis de mai bine de 20 de ani, autoritățile locale doresc să deschidă un nou cinematograf în municipiul Alexandria. Anul trecut a fost achiziționat un sistem de proiecție 3D în valoare de 400.000 de lei cu scopul de
Primăria din Alexandria vrea bani europeni pentru un cinematograf by Jușcă Adela () [Corola-journal/Journalistic/78614_a_79939]