1,007 matches
-
la cei vreo șaisprezece ani ai săi, ceva mai Închis la față, poate era bronzat, nu era, l-a văzut cînd s-a apropiat, iar ochii nu păreau albaștri; poate, priviți de aproape, erau precum ai Antoniei, albaștri spre verde. Rusoaica era acolo, Înlăuntrul adolescentului de pe trotuar, minusculă, cît un grăunte, alergînd prin venele acestuia, prin creier, prin vintre, prin sexul ce căuta primele Împreunări; Antonia privea prin ochii urmașului ei neștiut America, nimic din stepele rusești, din zăpezile de acolo
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ar fi fost apoi bagatelizată, o povestioară acolo, nimeni nu s-ar mai fi temut de puterea Cerului; ce lume ar mai fi fost apoi aceea? Dar ce lume era aceasta? Bună, de vreme ce puteai să faci aproape tot ce vrei. Rusoaica Îi vroia răul. Dacă ar fi văzut ce strănepot are - Bert era voinic, chipeș, sensibil -, ar fi renunțat la prăpăd, o vreme măcar. Și iartă tu, Antonia, păcatele noastre... Cei doi au hotărît sa se revadă spre seară, și-au
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
vikingi? Că, de fapt, Antonia nu era decît o preoteasă a distrugerii era mai aproape de adevăr, dar Bert era bine să vadă fața luminată a Lunii - și greierii ar fi pierit dacă același Dumnezeu s-ar fi coborît la mintea Rusoaicei, totul ar fi ajuns scrum; cum ar fi pornit Bert marșul său triumfal cu o asemenea ascendență devastatoare? O străbunică În stare să aprindă chiar tot cosmosul! Au mai vorbit despre mașini, despre fete, despre fotbal, despre cîini și pisici
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
cobora o ceață, se mai auzeau doar voci. Thomas se gîndea uneori la Antonia; se omorîse, era sigur, sătulă să tot ceară Domnului prăpădul. De acolo, de sus, ea vedea acum totul. Thomas nu avea cum să se mai ascundă; Rusoaica, din cer, pentru că doar acolo era locul ei, privea distrusă: Thomas era chiar mai păcătos decît crezuse ea vreodată. Nu era. Se zbenguia o vreme, după care se potolea pe veci; cam așa; ce mare poveste? Niște stricați, toți! Va
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
afurisiți, se lăsase liniște; nici Dumnezeu, peste capul Papei, nu abătuse asupra lor pedeapsa pe care, smintită, o tot strigase Antonia. Acolo, pe aceleași străzi unde domnea cîndva Inchiziția, Papa ajunsese un figurant, piesa se scria altfel, ce mai vroia Rusoaica? Antonia, lasă-ne! Îi lăsase; nenorocoasă, cum fusese toată viața, poate și după, nimerind - cine știe? - În iad, pentru că Își luase zilele singură, un mare păcat; Înghițise cu votcă și un pumn de somnifere. Thomas o visase În urmă cu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ai noștri... ai mei și ai tăi... să fim o familie... ne leagă ceva.“ Sfînta Helga! Din cer, Antonia putea să vadă că pămîntenii se pot salva singuri; păcătoasa de Helga chiar avea un nimb; dacă de acolo, din Înalt, Rusoaica s-ar fi uitat bine, l-ar fi zărit. Thomas nu mai asculta. Uite, Rusoaico, ai urmașă pe pămînt, mîine-poimîine va Începe să refuze sexul, chiar și cu iubita ei Maricrisa, soț, cum zice că-i este, va urî tot
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Helga! Din cer, Antonia putea să vadă că pămîntenii se pot salva singuri; păcătoasa de Helga chiar avea un nimb; dacă de acolo, din Înalt, Rusoaica s-ar fi uitat bine, l-ar fi zărit. Thomas nu mai asculta. Uite, Rusoaico, ai urmașă pe pămînt, mîine-poimîine va Începe să refuze sexul, chiar și cu iubita ei Maricrisa, soț, cum zice că-i este, va urî tot ce a poftit cîndva, poate și ea va chema potop și foc, dar nici glasul
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
nu, probabil ne vom despărți. Ne iubim, va rămîne, cred, alături de mine, de copii...“ Sfînta Helga! Putea să intre direct În calendar! Fără formalități ecleziastice, imediat! Ocupînd acolo una din duminicile anului, precum Paștele! Prin grija Antoniei! Planeta era salvată! Rusoaica deja, În raiul În care-și ducea viața de apoi, lucra pentru dublul ei pămîntean, Helga. O scăpa de prăpădul ce avea să vină chiar a doua zi - scăpau, odată cu ea, copiii ei; Maricrisa, În schimb, nu găsea Înțelegere la
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
își zărește alesul de care tocmai se despărțise în brațele altei femei. Răvășită, Bârzulica e lovită de un tramvai (vehicul, e drept, mai trivial decât trenul ce luase viața Anei Karenina dar nici eroina noastră nu are sufletul viforos al rusoaicei!). Cu această scenă se și încheie, de altfel, penultimul roman din ciclul Bizu. În primul capitol din Acord final, Bizu află întâmplător dintr-un ziar despre accident și nu-l încearcă, pe moment, decât senzația absurdului ("un tramvai nu putea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a fost membru al excentricului Grup de la Bloomsbury. Preocupat de ezoterism, cumpără manuscrisele alchimice ale lui Newton. Homosexual pînă la 40 de ani, cînd se căsătorește, în urma unei vizite la Moscova în care studiază sistemul bolșevic, cu o celebră balerină rusoaică de 19 ani, care-i va rămîne fidelă toată viața. Deci, avem de-a face cu un personaj foarte complex. Revista "Time" îl clasa între pri-mele 100 de personalități ale secolului al XX-lea, scriind că "a salvat probabil capitalismul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
vital, totul e ca această vitalitate să-și găsească făgașul firesc în istorie și... să nu vină peste noi. În ce mă privește, prefer pădurile de mesteceni ale Rusiei, albastrul senin și rece, ca un lac înghețat, din ochii tinerelor rusoaice, reîncarnare a spiritului slav, și divina muzică liturgică din bisericile Kremlinului. În 1994, eram în Belgia și urmăream cu în-grijorare tensionarea situației din Bosnia-Herțegovina. În media occidentală, sîrbii erau atunci, ca și acum, the bad boys. Într-o seară, apare
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
unei frumoase scrisori de la prietenul din Cluj ...și semnătura Un alt plic de la același prieten Arestarea și ancheta mea Mi-am început munca la Catedra de fizică a Institutului Agronomic unde am avut norocul de a întâlni și cunoaște o rusoaică, Varvara (Valea) Matei, care-mi va deveni apoi prietenă de o viață. Reținută la început datorită prejudecății din familie după care tot ce este rău ni se trage mai ales de la ruși, ulterior voi petrece alături de ea multe evenimente vesele
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
zice de trei ori. Cînd se umple borș, gospodina trage de urechi sau de cap pe un băiat, ca borșul să fie iute ca și mînia celui tras de urechi. Cînd mesteci borșul, la umplu, ca să se înăcrească, zici așa: „Rusoaica a umplut borș, rusul a plecat la pește; rusul a venit, borșul s-a înăcrit, borș cu pește a făcut.“ în fiecare casă se umple borșul în Joia Mare, și dacă este de acest borș vara în putină, atunci nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
1972. Ornea , Z., Confluențe, Editura Eminescu, București, 1976. Ornea Z., Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, Editura Eminescu, București, 1980. Papahagi, M., Eros și utopie, Editura Cartea Românească, București, 1980. Papahagi, M., Accidentele imaginației în vol. Gib. I. Mihăescu, Rusoaica, Editura Echinox, Cluj, 1990. Papahagi, M., Cumpănă și semn, Editura Cartea Românească, București, 1990. Papu, E., Poezia lui Eminescu, Editura Minerva, București, 1971. Papu, E., Din clasicii noștri, Editura Eminescu, București, 1977. Papu, E., Existența romantică, Editura Minerva, București, 1980
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
japonezi se spune că sunt naivi și zâmbesc la orice, dar că au pretenții calitative exa gerate. Suedezele sunt conside rate nesătule, lipsite de scrupu le. Pe negri mai toți îi consideră ca fiind bine dotați, capabili de mișcări aparte. Rusoaicele sunt văzute ca fiind în cuiate, dar foarte iubitoare după ce sunt cucerite. Italienii sunt considerați frumoși, dar nestatornici și chiar infantili. Se zice despre evrei că nu se gândesc decât la mamă, chiar și când fac sex. Iar despre unguroaice
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
vital, totul e ca această vitalitate să-și găsească făgașul firesc în istorie și ... să nu vină peste noi. În ce mă privește, prefer pădurile de mesteceni ale Rusiei, albastrul senin și rece, ca un lac înghețat, din ochii tinerelor rusoaice, reîncarnare a spiritului slav, și divina muzică liturgică din bisericile Kremlinului. În 1994, eram în Belgia și urmăream cu îngrijorare tensionarea situației din Bosnia-Herțegovina. În media occidentală, sîrbii erau atunci, ca și acum, the bad boys. Într-o seară, apare
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
în anul 1942 „...pentru lucru”. Ca act de identitate, au prezentat o adeverință eliberată de comandamentul armatei roșii din orașul Huși. Pe lângă o pereche de încălțăminte, Varvara ceruse și „...o broboadă”. Mai multe articole de îmbrăcăminte solicitaseră pentru copiii lor. „Rusoaica” Negrescu Sofia, născută în anul 1903, dorea să se repatrieze în com. Pleșeni, jud. Cahul. Declarase că venise în România „...în anul 1934 după soțul meu originar din com. Fălciu, jud. Fălciu”. Negăsind și vreo cerere de-a soțului, credem
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
prenumelui masculin sau feminin, a unei porecle sau a unui supranume. În literatura română, ca și în cea universală, alegerea unui titlu alcătuit dintr-un nume feminin a reprezentat o cheie de lectură greșită. Cititorul a parcurs Duduca Mamuca, Adela, Rusoaica și a descoperit poveștile unor personaje masculine în care femininul e un accesoriu facil. Nu se poate spune același lucru despre Elena, Mara, Pădureanca, Doamna Chiajna, Zvetlana, Enigma Otiliei, Ioana, Domnișoara Cristina sau Maitreyi... Scopul utilizării unui asemenea prenume-titlu rămâne
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
utilizării unui asemenea prenume-titlu rămâne cel de a atrage spre text acea categorie de cititori dornici să descopere "farmecul feminin". Dintre acestea câteva sunt alese nu pentru a desemna o persoană, ci o clasă de persoane. Maitreyi reprezintă indiencele, Zvetlana, rusoaicele. În legătură cu alegerea numelui ultimei eroine ca titlu a romanului, putem aminti mărturia autorului, Octav Dessila: "Nu știu cum a putut pătrunde atât de adânc falsa legendă că femeia rusă e de o imoralitate care depășește orice toleranță. Literatura rusă nu ne-o
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
au pălit, cum se spune, din punct de vedere al frumuseții, mai bine spus al densității frumuseții feminine pe lângă Bratislava. Din motive de Dostoievski, pot înțelege că în Petersburg voi întâlni cele mai fascinante femei, care nu pot fi decât rusoaicele adevărate, rusoaicele albe, prințesele lumii noastre (literare)! Ce superbă doamnă a fost și a rămas Marina Voica! O păpușă, o papușă gracilă de peste 70 de ani, mai mare decât mama, care a fost și este o femeie foarte frumoasă... Liviu
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
cum se spune, din punct de vedere al frumuseții, mai bine spus al densității frumuseții feminine pe lângă Bratislava. Din motive de Dostoievski, pot înțelege că în Petersburg voi întâlni cele mai fascinante femei, care nu pot fi decât rusoaicele adevărate, rusoaicele albe, prințesele lumii noastre (literare)! Ce superbă doamnă a fost și a rămas Marina Voica! O păpușă, o papușă gracilă de peste 70 de ani, mai mare decât mama, care a fost și este o femeie foarte frumoasă... Liviu Antonesei: Totul
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
a descoperit valențele iubirii ca posibilitate de împlinire. Îndepărtarea de craidonul caragialesc printr-o înnobilare dată de aspirația spre ideal se observă și la multe dintre personajele lui Gib I. Mihăescu. Latura cinică de aventurier a locotenentului Ragaiac din romanul Rusoaica (1933), de exemplu, manifestată în relație cu Niculina, al cărei soț, contrabandistul Serghe Bălan, îi devine, până la capturare, bun "amic", sau în raport cu Marusea, frumoasa basarabeancă sedusă și părăsită în noaptea nunții acesteia cu profesorul Antinov, este contrabalansată de permanenta căutare
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
soț, contrabandistul Serghe Bălan, îi devine, până la capturare, bun "amic", sau în raport cu Marusea, frumoasa basarabeancă sedusă și părăsită în noaptea nunții acesteia cu profesorul Antinov, este contrabalansată de permanenta căutare și așteptare înfrigurată a tipului de femeie superioară, ireală, a "rusoaicei" întrupate mental din sterereotipii livrești și din dorințele sale nelămurite, căutare care îi pune în umbră meschinăria și comportamentul flușturatic, dacă se acceptă că "obsesia erotică nu-l afundă pe Ragaiac în vulgaritate, ci, dimpotrivă, îl scoate, îl salvează, pentru că
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
blânzi, Cartea Românească, București, 1985. Lucian, Scrieri alese, Editura pentru Literatura, București, 1959. Mazilu, Teodor, Teatru, Editura Sigma, Brașov, 2001. Mihăescu, Gib I., Nuvele, ediție îngrijită de Al. Andriescu, repere istorico-literare de Aurora Slobodeanu, Editura Minerva, 1979. Mihăescu, Gib I., Rusoaica. Bordeiul pe Nistru al locotenentului Ragaiac (1933), ed. îngrijită și postfață de Al Andriescu, Editura Polirom, București, 2004. Mihăescu, Gib I., Zilele și nopțile unui student întârziat (1934), Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1973. Minulescu, Ion, Roșu, galben și albastru, Editura
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
la volumele I.L. Caragiale, Opere, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000. Simion, Eugen, Scriitori români de azi, IV, Editura Cartea Românească, București, 1989. Simion, Eugen, Scriitori români de azi, vol. III, Editura Cartea Românească, București, 1984. Simuț, Ion, "Gib I. Mihăescu, Rusoaica un roman european",în Diferența specifică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982. Stanca, Radu, Aquarium. Eseuri programatice, Editura "Biblioteca Apostrof", București, 2000. Streinu, Vladimir, Pagini de critică literară, Editura Minerva, București, vol. V, 1977. Tomuș, Mircea, Opera lui I. L. Caragiale, vol. I
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]