1,007 matches
-
au ofilit ... Alteori, sub un cer albastru „chagalian”, o nouă lume. Revitalizată și fertilizată de fulgurațiile mitului. Printr-o „mitizare” a cotidianului, artistul „băsmuiește” banala realitate, înfrumusețând-o. Mijloacele de expresie de „sorginte naivă” susțin plasticitatea viziunii. Caligrafiile desenului iconografiază rustic suprafețele. Personaje în „țoale sărbătorești”, „meticulos” pictate. Scheme compoziționale original folosite și interpretate. Compoziții dinamice cu linii de forță dispuse 3 diagonal. Contrastele de culoare (complementarele galben-violet, roșu-verde, albastru-orange), înveselesc pictura „complimentându-se” reciproc. O pictură care îl propune pe
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
îndrumarea pictorului Ilie Boca și-a conturat și însușit câteva din trăsăturile esențiale ce-i vor contura creația: tonalitatea caldă a armoniilor de culoare, scrierea detaliilor strunită de controlul permanent al raporturilor acestora cu ansamblul compoziției, precum și predilecția pentru subiectul rustic.” ( Vasile Savonea) Popovici Vasile 1969 Pictor „Eu puteam să afirm că sânt handicapat, puteam foarte bine să mănânc,să dorm și să mor și nimeni nu m-ar fi condamnat pentru asta. Dar eu nu caut scuze să trăiesc degeaba
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
în suita Anotimpurile, Cositul fânului, secerișul, culesul viilor sânt scene în care personajele sânt surprinse în plină mișcare. Altele scene sânt rezervate meseriilor țărănești: păstoritul, fierăritul, butinăritul, toate ingenios realizate prin care artistul se dovedește un bun creator de atmosferă rustică. Gama obiectelor lucrate de meșter este bogată. Excelează si în lucrări miniaturale, care-i pun la încercare îndemânarea și migala.” (Pamfil Bilțiu - Glasul Maramureșului, 24 martie 2001) Șpinanț Emilia 1909 - 1984 Pictor Născută în anul 1909, în localitatea Valea Mare
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
este un refugiu și trebuie căutată pentru prospețimea-i continuă, pentru bogăția de forme ale vieții, pe care el le selectează cu pricepere, creând tablouri ce sugerează opulența. Orașul, „o lume îmbătrânită”, îi repugnă. Contrastul între lumea citadină și cea rustică rămâne deosebit de accentuat, perversității uneia fiind-i opusă puritatea celeilalte. Identificarea sat-natură este permanentă, de unde și un idilism care îl precedă pe acela al lui George Coșbuc. Pastelurile au o deosebită cursivitate, fraza e amplă și clară, susținută prin versuri
VOLENTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290639_a_291968]
-
poematice, București, 1983; Poetica „Mioriței”, București, 1984; Proza populară românească, București, 1986; Zur Volkskunde der Rumänen. Volksdichtung und Brauchtum im europäischen Kontext, tr. Albrecht Zweier, București, 1989; Din estetica poeziei populare române. Analize stilistice și literare, București, 1990; De civitate rustica. Studii și cercetări de etnologie și literatură populară, București, 1999; Introducere în etnografie. Obiect, principii, metode, pref. Nicolae Constantinescu, București, 2001; Ritualurile agrare la români, București, 2002. Culegeri: Basmul cu Soarele și fata de împărat. Povești, snoave și legende argeșene
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
când se pun în mișcare/uriașe ceasornice de motoare,/ca niște cataracte simfonice de bătăi/în ureche străvechilor văi” (Cornul de vânătoare). O încercare de istorisire a genezei neamului românesc se află în Poemele trashumanței (1968), axate pe exaltarea valorilor rustice și a civilizației păstorești ancestrale („opinca purta-n talpă drumul mers/ca harta unei lumi sau ca un vers”). Următoarele două culegeri - selective -, ambele intitulate Poezii, apar în 1968 și 1970. O carte de vizită mai reprezentativă este antologia lirică
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
iarnă de la Crataegus monogyna, Rosa canina, Prunus spinosa, etc. Oaspeții de vară sunt folositori pentru biocenoză deoarece consumă ouă de insecte, larve și insecte adulte, în special diptere. Printre oaspeții de vară enumerăm: Cuculus canorus, Oriolus oriolus, Upupa epops, Hirudo rustica, Sylvia atricapilla. În această perioadă are loc alegerea teritoriului de cuibărit, jocurile nupțiale, formarea perechilor și depunerea primei ponte. Teritoriul de cuibărit este marcat prin cântec și apoi apărat prin diferite manifestări de comportament. Concomitent sau după ocuparea teritoriului de
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
are loc depunerea pontei și începerea clocitului : ordinul Gruiformes Gallinula chloropus; ord. Passeriformes Oenanthe oenanthe, Sturnus vulgaris (fig.nr.15), Carduelis chloris; ord. Columbiformes Streptopelia decaocto (fig.nr.16), Streptopelia turtur. Multe păsări insectivore, cum ar fi Motacilla alba, Hirudo rustica vin din alte biocenoze pentru a prinde insecte, deasupra lacului. 5.2.4. Aspectul estival Temperatura maximă înregistrată în acest sezon a fost de 30 0C iar minima de 16 0C iar media precipitațiilor de 60 mm, apropiată de valoarea
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
mare - Acrocephalus arundinaceus 18. Lăcar mic - Acrocephalus schoenobaenus 19. Pițigoi codat - Aegithalos caudatus 20. Pițigoi sur - Parus palustris 21. Prepeliță - Coturnix coturnix 22. Presură de stuf - Emberiza schoniclus 23. Presura sură - Miliaria calandra 24. Prigorie - Merops apiaster 25. Rândunică - Hirudo rustica 26. Sfrâncioc roșiatic - Lanius collurio 27. Silvie de câmp - Sylvia communis 28. Silvie de zăvoi - Sylvia borin 29. Silvie mică - Sylvia curruca 30. Stârc de noapte - Nycticorax nycticorax 31. Stârc mic - Ixobrychus minutus 32. Sturz cântător - Turdus philomelos 33. Turturică
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
urbane. Începând cu anul 2006 România participă la proiectul european Spring Alive care reunește 28 de țări, prin care se urmărește strângerea de date despre migrarea a patru specii de păsări: drepneaua neagră, rândunica, cucul și barza albă. Rândunica (Hirundo rustica) este desemnată de S.O.R. drept Pasărea Anului 2006. În ultimii ani s-a înregistrat un ușor declin al speciei la nivelul Europei datorită reducerii locurilor de cuibărit ca urmare a creșterii urbanizării. Scopul proiectului: sensibilizarea și informarea populației
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
mai multe constrângeri. „B” (Borowski) e prototipul acelor tineri „contaminați de moarte” în timpul ocupației naziste; acolo, el și-a făurit o viziune pesimistă asupra istoriei ca manifestare a forței oarbe: considerând că lumea e brutală, el este atras de materialismul rustic profesat de comuniști și asemenea lor, consideră omul drept un simplu material pentru experiențe. „C” (Putrament) este prototipul acelor intelectuali care au petrecut anii de război în URSS, unde au supraviețuit cu frica în oase; inițiați în teribilele secrete ale
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
din suprafața pădurii-parc. Zona de regenerare (de protecție) ocupă maxim 5% din suprafața pădurii și este alcătuită din teritorii situate atât în zona de primire cât și în zona de plimbare. O pădure-parc trebuie să aibă o rețea de drumuri rustice și alei de plimbare care să nu depășească 4 % din suprafața totală. De asemenea se impune ca parcările și căile rutiere de acces să fie situate la limita masivului forestier. Funcția recreativă este stabilită pentru o capacitate de primire de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
limbă romană coruptă - Hispania non Romane loqu i- cu toate că romanii de-abia în timpurile aceste intrau prima oară cu legiunile lor în Peninsula Pyreneia. Ca barbari erau considerați și gallii, iar limba lor “gallicus sermo”, era ca limbă considerată ca rustica romana (www.dacii.ro - Limba pelasgică). Având în vedere că s-a demonstrat că valahii sunt urmașii direcți și continuatorii pelasgilor, păstrându-le chiar numele (vezi evoluția pelasgi-pelahi- velahi - valah i- după aceleași legi universal valabile, dezbătute în tot parcursul
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
oficială, aceeași pentru toțicetățenii, considerată astăzi un simbol puternic, alături de drapelul tricolor, de deviza Libertate, Egalitate, Fraternitate și de imnul republican. Miza a constat În Înlocuirea cu o limbă unică a diferitelor dialecte,considerate dintotdeauna graiuri și obiceiuri de neînțeles, rustice și grosolane, având uneori rădăcini În vechea „limbă galică” (Littré). Deși aceste eforturi au fost Încununate, cu siguranță, de succes și s-a reușit impunerea unei limbi unice, eforturile neîntrerupte de „alungare a dialectelor regionale”, acțiune Întreprinsă de școlile Republicii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Lapteacru, amanta „nacealnicilor“ cu ochelari fumurii. Căminul Combinatului de Carne din Chișinău, în care trăiește Ionel Pâslari, este pentru Grișa Furdui (vărul lui Pâslari din satul Țârșițeiă un adevăr Paradis: „Erau ani lumină între lumea lui Ionel Pâslari și universul rustic populat de sclavii rutinei“. De fapt, fiecare dintre personajele lui Iulian Ciocan își trăiește mica sa dramă într-o lume absurdă, guvernată de un regim odios care îi răpește individului identitatea. Înainte să moară Brejnev este o antiteză permanentă între
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
de fete, școala normală de fete, care erau clădiri mari cu un etaj sau două, numai în zona centrală a orașului se înălțau încă trei astfel de clădiri. Așa că, dincolo de zona imobilelor înalte, orașul părea mai degrabă o mare aglomerație rustică, și nu citadină, mai ales că nici măcar strada principală în același timp drum național, nu era pavată. În anii copilăriei mele în Beiuș nu circulau mașini exista un singur taximetru care făcea numai curse speciale de mare distanță și care
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
atent, era un adăpost improvizat, bine camuflat și greu accesibil din fundul cazanului. Acolo, uneori, spre chindie, se ridica un fuior de fum, care era rapid anihilat de curenții ce se zbenguiau pe deasupra pădurii. În fața semibordeiului ascuns era o bancă rustică cu spătar și acoperită cu o piele de berbec caracul. Cînd fumul semnala viață prin acel paradis, în general pustiu, se putea vedea și o pereche de pămînteni trecuți de prima tinerețe. Se remarca un fel de ritual, un fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
subsemnatul, au fost achiziționate de reprezentanții legațiilor din Germania, Japonia, Italia și S.U.A. În perioada 1935- 1939 am continuat să execut în atelierul personal lucrări de sculptură și ceramică pe care le-am expus an de an la expoziția permanentă « Rustica ».... Memoriu de activitate este foarte bogat în realizări deosebit de valoroase artistic, fapt ce face să se mândrească mulți consăteni și alți cunoscuți ai Văii Racovei și nu numai, așa cum anexat vă vom prezenta câteva mai jos. CAPITOLUL IV AMINTIRI DE
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
funcționari, servitori, meșteșugari... de unde provenea hrana acestora ? De vreo douăzeci de ani, fotografia aeriană începe să ne aducă răspunsuri. În ținutul maya și în mai multe regiuni din America de Sud, despre care se credea că au fost ocupate de societăți foarte rustice, fotografiile făcute din avion au dezvăluit vestigiile unor sisteme agricole de o complexitate stupefiantă. Unul dintre ele, în Columbia, se întindea pe două sute de mii de hectare de terenuri inundabile. Între începutul erei creștine și secolul al VII-lea, acolo
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
când am primit primele responsabilități în acest sens. Nu era mare lucru ceea ce făceam, însă mă solicita ca și prezență, Adi trebuia doar atent supravegheat. Mama îl așeza într-un landou<footnote cărucior pentru copiii mici, mare și acoperit. footnote> rustic în care crescusem și eu până pe la doi ani și care era prevăzut cu două obloane ușor vălurite ce puteau fi închise atunci când copilul dormea. Lateral erau două geamuri mici prin care puteai vizualiza mișcările acestuia. Doar că ochișorii mei
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
străină de cazuistica și penibilele nesincronizări ale iubirilor ce vor veni [...]. Întâia iubire eminesciană s-a putut împărtăși, neîndoios, din toate resursele unei firi prin excelență imaginative, sprijinite [...] pe deontologia aproape religioasă, de o solemnitate neostentativă, a Erosului folcloric și rustic românesc 68. S-au cunoscut primăvara, în luncă. Un pui cu ochi de foc,/ Cu părul negru-n coade, cu fața zâmbitoare/ Își pleacă ochii timizi; poetul a stat pe loc69 înmărmurit. Eminescu a fost așa de marcat de această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Numai G. Călinescu, cu forța intuiției sale, a realizat o descriere ce pare a se apropia de real: locuința părintească nu era palat boieresc, ci o casă modestă de țară, dar încăpătoare și gospodărească, nu lipsită de o anumită eleganță rustică. Era o construcție geometrică, puțin ridicată deasupra solului, cu câte două ferestre mari în lături. Un pridvor înalt în față, la care suiau pe vreo șapte trepte de lemn, un acoperământ al tindei, în chip de fronton grec sprijinit pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
străină de cazuistica și penibilele nesincronizări ale iubirilor ce vor veni. Întâia iubire eminesciană s-a putut împărtăși, neîndoios, din toate resursele unei firi, prin excelență imaginative, sprijinite [...] pe deontologia aproape religioasă, de o solemnitate neostentativă, a Erosului folcloric și rustic românesc 137. Tainele firii intime a copilului Eminescu sunt greu descifrabile, dar se pot datora și împrejurărilor în care a căzut, întocmai ca Hyperion, în apa jumătate vie, jumătate moartă a melancoliei: Și apa unde-au fost căzut/ În cercuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
din Symposion. Sigur că-i foarte ciudat să citești un dialog filozofic într-o colibă prizărită de pe o insulă necunoscută. N-aș fi crezut niciodată c-o să mă ocup cu o lectură subtilă ca asta în acest loc atât de rustic, cu această seninătate care sălășluiește acum în cugetul meu și alături de o femeie getă ce reușește să interpreteze savant fiecare nuanță a lui Platon. Inalterabilitate În realitate, mă schimb doar în aparență. Totul e înșelător. Trebuie să izbutesc să ating
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
se vor cristaliza în jurul unor solemnități proprii noului calendar creștin. În toată Europa, de altfel, de la solstițiul de iarnă la echinocțiul de primăvară, de la Crăciun la Paști, exista un timp al sărbătorilor care pregătea venirea primăverii. În decembrie începeau Dionisiile rustice, sau Dionisiile Mici, sărbători țărănești ale podgorenilor în cadrul cărora i se mulțumea zeului pentru recolta obținută. Ceremonia principală consta într-un cortegiu, însoțit de cântece și de dansuri, care ducea în procesiune un imens falus divinizat, simbol al fecundității pământului
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]