4,350 matches
-
obiect de-a reclama constituirea unui ministeriu omogen, moțiune în urma căreia d. Cogălniceanu și-a dat demisia din Ministeriul de Externe, d. Fleva a fost numit advocat al statului în timpul vacanțelor. Esprimîndu-se în grupurile parlamentare opinia că aceste funcții nu sânt compatibile cu exercițiul mandatului legislativ decât cu condiție ca deputatul care le primește să-și dea demisia și să se prezinte din nou dinaintea alegătorilor și după ce, pentru a-și degaja personalitatea, s-a luat hotărârea de-a supune cestiunea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ce indică o tendență de dezagregare a majorității. Un bun număr de deputați ai stângei nu disimulează nemulțumirea lor cu remaniarea ministerială, care a făcut să intre în cabinet nu doi membri luați din rândurile partidului înaintat, ai cărui șefi sânt d-nii Rosetti și Brătianu, ci pe d-nii Teriachiu și Conta, ce aparțin grupului liberal-moderat din Moldova. Se pare că d. Conta luase angajamentul față cu d. Brătianu de-a-i atrage acest grup și, dacă judecăm după, o scrisoare publicată în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
au devenit, de la așa-numita Independență încoace, atât de gingașe încît nu mai e permis nici partidului roșu chiar odiosul lux al libertinajului de idei și de procedimente. Dacă vom lua lista revoluționarilor de la Ploiești vom observa că aproape toți sânt azi în funcții și demnități ale statului. Știm foarte bine că Domnul poate ierta asemenea lucruri, ca statul are până la un grad facultatea de-a nu pedepsi rebeliunile cu toată asprimea cuvenită. Dar de la iertare până la recompensare e mare deosebire
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
are până la un grad facultatea de-a nu pedepsi rebeliunile cu toată asprimea cuvenită. Dar de la iertare până la recompensare e mare deosebire. Ei bine, afară de nefericitul Comiano, încăput sub deplina greutate a justiției militare, toți ceilalți sânt favoriți ai guvernului, sânt oameni mari. De ce oare Comiano - care trebuie să fie tot atât de nevinovat ca și complicii săi - n-a fost înaintat în rang, nu e în grația d-lui Brătianu, pe când alții, pentru fapte identice, ba mai grave chiar, sânt recompensați? Toate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
paralizat prin împrejurarea că deja la finele anului 1880 a trebuit să-nceteze cu foaia. Un sâmbure sănătos de cristalizare monarhică și dinastică există așadar în țară; el se dezvoltă și se răspândește în mod natural. Dar față cu el sânt se-nțelege, și elemente flotante. Nu zicem că s-ar cădea să atribuim șefului lor intelectual, actualului prezident al Camerei, C. A. Rosetti, sau ministrului-president Ioan Brătianu, idei de răsturnare imediată. Desigur nu. Dar cei mai mulți din partizanii lor nu tăgăduiesc
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de cari d-sa a avut parte și în fine se poate ca d-lui locotenent-colonel Candiano-Popescu, acum adiutant personal al principelui domnitor, să-i fie groază astăzi de republica căpitanului Candiano-Popescu. Poate da; dar poate nu. Poate că aceștia sânt oameni cari au dovedit deja prin fapte că pot trece peste considerații cu totul altele decât cele de cuviință și gratitudine și poate că generația tânără de români, care crește văzând astfel de exemple de încurajare pentru asemenea fapte, e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se esprimă guvernul nostru în espunerea sa de motive la proiectul de convențiune încheiat cu Italia la 11/23 martie 1878; iată argumentul principal pentru care România independentă a încheiat acest act; reducerile de taxe pe orez și pe mărgele sânt alte motive, cam ciudate însă, d-a vota convențiunea, mai cu samă fără vreo compensațiune. Nu știm dacă d-nii reprezentanți ai națiunii vor crede, cu d. ministru, că acest act afirmă independența noastră. Noi o credem întemeiată de sine. Știm
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dușmane dinastiei și de-a le împăca prin favori mărinimoase, pentru ca pe viitor să nu mai formeze un pericol pentru monarhie. Poate că în adevăr politica are vederi largi și e prudentă... Poate da, dar poate nu. Poate că aceștia sânt niște oameni cari au dovedit că pot trece peste considerații cu totul altele decât cele ale cuviinței și ale gratitudinii; se poate ca generația cea tânără de români care crește, văzând exemplele de încurajarea a unor asemenea fapte, să fie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înfoiat pentru rădăcinile arborelui genealogic al principelui domnitor. {EminescuOpXI 451} Noi înclinăm a crede că în adevăr politica aceasta are vederi largi și e prudentă. Domnul a văzut atâtea în țara aceasta. El a văzut cum din toți aceia cari sânt certați cu cerul și cu ei înșii, din toți aceia pe care conștiința propriei lor nimicnicii îi fierbe și-i mustră s-a format un numeros partid, carele, sub pretextul luptei pentru libertățile publice, vânează funcțiile publice. Lipsiți de religie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ca reacționar, ca ciocoi, ca vândut străinilor chiar. Față c-o asemenea priveliște, în care virtutea se consideră de unii ca o nerozie, se taxează de alții ca o crimă, în care inteligența și știința, privite ca lucruri de prisos, sânt espuse invidiei nulităților și batjocurii caracterelor ușoare, în care cuminție se numește arta de-a parveni sau de-a trăi fără compensație din munca altora, spiritul cel mai onest ajunge la momentul fatal de cumpănă în care înclină a crede
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe care Domnul l-o fi sperând pentru țara menită a fi moștenirea dinastiei sale și între viitorul poporului care locuește în această țară. Ce fini sînteți, hai? Și, zi, ne-ați înțeles pe deplin? Dacă știam că cititorii noștri sânt tot atât de cuminți ca Costineștii și Caradalele am fi vorbit mult mai limpede, dar poate mai puțin politicos. Dar fiindcă vorbim acum pentru Caradale vom explica formula după care nouă ni se pare a se manifesta activitatea suveranului c-un citat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
țări ar trebui să atragă în mod esențial interesul Germaniei. E drept că vremile s-au schimbat de-atunci încoace; cu Ungaria s-a încheiat dualismul, "punctul de gravitație s-a mutat la Buda"; Austria și Germania, inamicii de la 1866, sânt legate astăzi prin cea mai bună "entente cordiale" *. [ 31 decembrie 1880] {EminescuOpXI 460} {EminescuOpXI 461} {EminescuOpXI 462} {EminescuOpXI 463} ["DECI, TRADUCÎND ACEASTĂ COMPARAȚIE... "] 2264 Deci, traducând această comparație luată din mecanică în termenii vieții statului, vom vedea lesne că frâul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
stat de plugari cu datorii de sute de milioane. Ați creat o cauză permanentă de mizerie și vă mirați că urmările acelei cauze sânt asemenea permanente? Nu lungimea timpului, ci ceea ce unul în acel timp a făcut, va să zică actele sale, sânt cauze determinante pentru evenimentele viitorului. Imediat după venirea M. Sale în țară, d. Brătianu a stat puțin la putere. Cu toate acestea, abstracție făcând de datoria flotantă lăsată în urmă, numai concesia Stroussberg a-ncărcat statul cu sute de milioane
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ce greu va fi în stare să reducă ceea ce într-o zi d. Brătianu a putut spori. Și așa-i cu toate celea. Daca azi, ferească Dumnezeu, ați introduce elegibilitatea magistraturii și ar fi ceea ce e în America, unde judecătorii sânt aleși de-o societate de esploatare și vând justiția pe bani, {EminescuOpXI 467} 25. ["O SOFISMĂ ADES REPETATĂ... "] ["ACEASTĂ ÎNDOITĂ MANIERĂ... "] 2264 Această îndoită manieră de a vedea o găsim petrecând istoria tuturor statelor, ea e istoria paralelă a ideilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe cine să atingă, sau atinge fără să pricinuiască durerea ori compătimirea țintită. Un singur exemplu. Anglicana, am putea zice puritana Lea Henderson, rezistă asediilor amoroase, cu cea mai cumplită îndărătnicie, și se exprimă undeva cam în felul acesta: "Eu sânt creștină, și, până ce nu voi trece prin biserică, nu mă voi considera ca soția ta". La aceste cuvinte publicul nostru aplaudă. Bine! Însă de ce? Iată de ce: fiindcă uită care este preocupațiunea adevărată a autorului când el pune aceste cuvinte în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu s-au putut pătrunde de situațiuni, simțiminte și idei esotice? Se înțelege de la sine că atunci piesa, prin firea ei destul de străină de noi, ni se va înstrăina și mai mult prin un joc silit ori falș. În adevăr, sânt scene întregi de dispute filozofice între Daniel, Fargis, Bidache, Lea Henderson, cari s-au esecutat cu prea multă comoditate și o liniște, cum nu s-ar putea crede din partea unor persoane convinse și pasionate până la esces de ceea ce spun. Acele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fi interesat puțin chiar și atunci când o putere de joc estraordinară ar fi dat suflet abstracțiunilor ce ele conțin. Un alt punct capital este puțina seriozitate a câtorva roluri. Domnișoarele Bloomfield și reporterii americani au ceva comic, picant, dar nu sânt niște caricaturi. Bidache și Fargis, în discuțiuni aprinse păstrează o pasivitate cu totul orientală. Lui Fargis tânărul îi lipsea trăsătura de sentimentalitate. Rolurile principale, Daniel Rochat și Lea Henderson, au fost încredințate d-lui Manolescu și d-nei Romanescu. Ei le-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ca negustorii să cumpere pe loc cerealele. De aceea, scria Atanasiu, „neapărat face trebuința ca să se deschidă drum pe apa Siretului” până la Adjud. Una din piedicile principale în calea navigației o constituiau podurile de pe râu. El propunea ,,ca podurile ci sânt stătătoare să aibă fieștecare pod câte două hiare mici de corăbii, să-s puie la acele două vase ce stau în mijlocul Săretiului, ca să le arunce în apă, să taie podul și în mijlocul Siretiului să fie loc deschis iarăși de două
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
concurența străină etc. Statul nu era încă în măsură să sprijine materialicește și nici măcar să protejeze industria, iar pe de altă parte „toate instituțiile economice fundamentale ale regimului feudal, care mai supraviețuiesc încă...” și pe care el însuși se sprijină, „sânt în descompunere: marea proprietate funciară exploatată cu clacă, corporațiile de meseriași și negustori, sistemul monetar, organizarea bugetară” etc. Firește, toată lumea era convinsă că această situație nu mai putea dura. S-au întreprins cercetări, analize și s-au oferit soluții. Toți
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sa. D. Ghica a încheiat un contract cu proprietarii morii, potrivit căruia s-a obligat să le livreze un milion de ocale de cărbune de pământ cu 135 piaștri mia de ocale, transportate la Iași. Din această sumă, 80 piaștri sânt absorbiți de cheltuielile de transport, iar 20 până la 25 de cheltuielile de extracție”. Firește că desfacerea cărbunelui, al cărui preț de cost la Iași reprezintă în proporție de 2/3 cheltuieli de transport, era nerentabilă. N. Ghica nu a putut
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a dat mașinismiul în Europa, ideea introducerii și a folosirii mașinilor, ca o cale nouă spre înavuțire și superioară forței fizice, limitate, a omului, nu putea să nu preocupe în cel mai înalt grad pe contemporani. „Mașinile - spunea N. Suțu - sânt deci mijlocul cel mai puternic de a spori bogăția unei națiuni; ele fac în munca mecanică ceea ce face creditul în tranzacție; ele măresc în mod prodigios forța productivă a omului”. În acest cadru și din punctul de vedere al răspândirii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
EMI (English text) 1981 Muți Philarmonia London Scotto, Kraus, Bruson - CDS 1981 Levine - Orchestră și corul dela MET - Cotrubaș, Domingo, Mc Neil, Operă Lovers 1981 Boris Brott Hamilton Philharm. Orch. and Chorus - Pellegrini, Carlo Bini, Quiloco, House of Opera 1982 Sânți Wiener Staatsoper Gruberova, Carreras, Nucci CINCIN 1982 Levine Metropolitan New York Stratas, Domingo, Mac Neil - WEA 1983 Campori Opera Company of Philadelphia Diana Soviero, Bergonzi, Garbis BoyagianLive Opera 1984 Challender Australian Opera -Miricioiu, Greager, Pringle Celestial Audio 1984 Kleiber Maggio Musicale
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
etapă în latinizarea limbajului religios a populației din Scythia Minor (Dobrogea). Contrar celor spuse de Vasile Pârvan, Scythia-Dobrogea este unul dintre nucleele genezei vocabularului creștin de origine latină în limba română. În inscripții, întâlnim unele vocabule latine creștine: Dumnezeu, Fiu, sânt, cruce ș. a. (vezi mai jos). Afirmarea puternică a creștinismului în Scythia Minor, în secolele V-VI, a constituit suportul continuității etnice și religioase din perioada întunecată, ce avea să înceapă în secolul al VII-lea.44 Creștinismul în nordul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
creștinismului nostru. Noțiunile de temelie ale creștinismului sunt redate, în limba română, prin cuvinte de origine latină. Acești termeni fundamentali sunt (îi reluăm parțial): Dumnezeu (dominus deus), creștin (christianus), cruce (crux), lege-credință (lex), biserică (basilica), a boteza (baptisare), înger (angelus), sânt (sanctus), păgân (paganus), a cumineca (comunicare), rugăciune (rogatio), sărbătoare (dies servatoria), mormânt (monumentum), Crăciun (creatio, calatione), Paști (Paschae). Cel mai însemnat cuvânt al terminologiei creștine latine este numele Paștilor, sărbătoarea fundamentală a noii credințe. Acest cuvânt derivat din forma latină
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
I] [DECEBAL, BORIS, PATER CELSUS, PAGIU] (s-aud faurii de arme) DEC[EBAL] Auziți, auziți, cum inima d-oțel A Daciei se zbate cu putere! În van mă-nvingeți, în zadar înfipt-ați Vulturul de aur în pământul negru Și sânt al Daciei vechi... Victoria voastră Din ce în ce mai mari puteri îmi dă! O, zimbru al Moldovei, capul crunt În noapte[a]-istoriei îl ridici cu fală Și-nfricoșat îl scuturi. Vie! Vie! Este serbare, domnii mei, serbare! Victoria dentîi după cădere, Ziua
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]