998 matches
-
legendelor, Soarele apare ca un bărbat frumos, persoană sacră (Sfântul Soare), cu simț justițiar, încălzind și luminând Pământul peste tot, la fel. În mentalitatea arhaică, Soarele era un cavaler ceresc care a zidit Mănăstirea Albă din "prundul mării", pentru Iana Sânziana.81 În mitologia protodacică, alături de cultul focului, s-a dezvoltat un adevărat cult al soarelui, exprimat prin alegorii și simboluri: carul solar, roata solară, discul, cercul, spirala solară, figurine de păsări solare.82 Marele sanctuar rotund din incinta sacră a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în "pajiști miraculoase, unde cresc buruienile alese și grăitoare" care vindecă sau dau viață eroilor din basme și din care se prepară leacul tinereții fără bătrânețe și al vieții fără de moarte, leac ce poate fi dobândit doar în "nopțile de Sânziene". Ca soră a soarelui, Ileana Cosânzeana s-a demonstrat că numele Ileana ar proveni din numele grec "Ila" care desemna sora soarelui, Ilios 191 se transformă în zână a apelor, în urma propriului sacrificiu făcut pentru restabilirea ordinii primordiale: Umbla, frate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
spațiale, în drumul de veghe asupra lumii: " Plecat-o, plecat / Puternicu` soare / Ca el să se-nsoare. Și el cât umbla, / V-optsprezece ai, / Pe-optsprăzece cai, / Nouă cai murie, / Nouă s-obose, / Soață nu-și găsè / Pân` pă soră-sa, / Ana Sânziana, / Sora soarelui. / Puternucu` soare / El din grai grăiè: / Țese, Ano, țese, / Fir și ibrișin, / Haine de mătasă / Ca să-mi fi mireasă. / Iè din grai grăiè: / Puternicu` soare / Și-al meu frățioare, / Atunci ți-oi fi ție, / Eu ție soție / Până la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
moașa Eva / Ce să mai gândè? / Pă soare-l scotè, / Iar mi-l slobozè, / Și el să ducè / Pân` la soră-sa: / Țese, Ano, țese / Ca să-mi faci cămeșè, / Fir și ibrișin, / Haine de mătasă / Ca să-mi fi mireasă. / Ana Sânziana / Iè din grai grăi: / Puternice soare / Și al meu frățioare, / Atunci ți-oi fi ție, / Eu ție soție / Până la vecie / Când tu mi-i îi face / Tot un pod de-argint / Tot peste pământ, / Și-n capăt de pod / Naltă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Podu` să făcè, / De mân-o lua / Tot pe soră-sa, / Pă pod îmi pleca. / Soarele-mi pripè, / Popa să topè, / Dumneze mi-l lua, / Pă cer mi-l punè, / Când luna răsărè, / Soarele-apunè."193 Aflată sub semn lunar, sărbătoarea Sânzienelor are rol apotropaic și oracular, restabilind echilibrul inițial dintre teluric și cosmic prin deschiderea cerurilor. Astfel pentru dezlegarea forțelor destinului, în ajun de Sânziene, băieții fac ruguri, aprind făclii pe care le rotesc în sensul drumului soarelui spre apus și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
umblă pe pământ sau plutesc în aer, în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, aduc rod holdelor și femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele, înmiresmează florile, tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor, apără holdele de grindină și vijelii. Sânzienele se deosebesc de Iele sau de Rusalii care sunt considerate malefice, dar pot deveni forțe distrugătoare dacă le este nesocotită ziua, aducând grindină și piatră sau boala numită "luatul din Drăgaică". Pentru alungarea duhurilor necurate, de Sânzâiene se aprind focuri
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și soare: "Pe raze de soare, / Pe scursuri de mare, / Țese / Iana, țese, / Războiaș de fier, / Suluri de oțel / Cu spată de sârmă, / Face pânză bună. / Soare că venia, / D-aș-te ziua-i da: / Aș-te ziua, Iano, / Iano, / Sânziano! / Țese Iana, dichisește / Și de nuntă se gătește. / Țese / Iana, țese / In și cu mătase, / Lui Soare cămașă /Fir cu ibrișin, / Lui Soare zăbun..."195 Sărbătoarea Sânzienelor este o sărbătoare a maturității în care se tămăduiește timpul potrivnic, schilodit de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
că venia, / D-aș-te ziua-i da: / Aș-te ziua, Iano, / Iano, / Sânziano! / Țese Iana, dichisește / Și de nuntă se gătește. / Țese / Iana, țese / In și cu mătase, / Lui Soare cămașă /Fir cu ibrișin, / Lui Soare zăbun..."195 Sărbătoarea Sânzienelor este o sărbătoare a maturității în care se tămăduiește timpul potrivnic, schilodit de Rusalii. De Sânziene, timpul se sacralizează, devenind propice culesului plantelor de leac, dar și deslușirii sorții, în cununa aruncată pe casă sau în cursul râului, simbolizând, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
URICARIU: Totul care trimite la tot" 343 INTERVIURI 1973 2015 (selecție) 347 Mira IOSIF: În pragul răspunderii 347 Florica ICHIM: Creația este unul din domeniile singurătății 350 Cornelia BARBU: "O generație înseamnă, în primul rând, un sens dat artei..." 355 Sânziana POP: Ochiul din centrul inimii. 359 Valerian SAVA: Nu ne putem face cunoscuți în lume cu ce gândim, decât dacă gândim! 369 Ludmila PATLANJOGLU: Puterea, curajul și candoarea unui dialog tranșant... 375 Ileana POPOVICI: Dacă nu noi, cine... 383 Dana
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nu mă lasă nici o clipă să respir. Să mă mărturisesc AICI! Dar haideți toți, știind acest lucru, să și cultivăm REAL această stare, să nu schimbăm o necesitate într-un slogan. Să nu mai avem satisfacția mistificării. Interviu realizat de Sânziana POP 1984 Nu ne putem face cunoscuți în lume cu ce gândim, decât dacă gândim! Stimate Alexa Visarion, acest ciclu de dialoguri pornește de la impresia că breasla cinematografică nu beneficiază încă de o privire lucidă asupra valorii literaturii, a artelor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
americane Richard Schechner prof. univ. dr., creatorul The Performance Group Rodica Mandache actriță de teatru și film, prof. asoc. Universitatea "Hyperion" Roxana Pană critic de film, redactor Cinema Horia Lovinescu dramaturg, directorul teatrului Nottara Sanda Faur critic teatral, redactor Femeia Sânziana Pop jurnalist, poetă, redactor Luceafărul Schwabische Zeitung, Ulm, C. Bernd Sucher Sebastian-Vlad Popa critic de teatru, fondatorul revistei Infinitezimal, dr. în artele spectacolului Sorin Crișan teatrolog, prof. univ. dr., rectorul Universității de Arte Târgu-Mureș Sorin Leoveanu actor de teatru și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
căruia a căzut beleaua. Se mai afumă și cu frunzele plantei mama-pădurii. Cine se lă vinerea, îi cresc toate buruienile și bălăriile în grădină și în sămănături. Buruienile culese de Sf. Gheorghe se pun la porți. (Gh.F.C.) Buruienile culese de Sînziene [24 iunie] sînt bune de leac. (Gh.F.C.) Busuioc Fetele pun la codițe busuioc luat de la steagul bisericii, ca să se uite băieții la ele ca la steag. în sara lui Sf. Vasile, fetele pun busuioc la partea de jos la ghizdelele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prin vînt, și dacă vei putea să ridici colbul tocmai de jos, poți lua chitia, pe care, punînd-o pe cap, poți intra și trece oriunde nevăzut. Cicoare Femeile care se scaldă cu cicoare nu fac copii. în ziua de Sîmzănii [Sînziene] să te încingi cu o lămură* de cicoare, ca să nu te doară mijlocul la secere. Cioară Cînd umblă cioarele și stăncile cîrîind, se va strica vremea. Cînd vin ciorile de cu toamnă e semn că vine și iarna. Se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cofa plină înainte, îți merge bine; cînd îți iese cu cofa goală, îți va merge rău. Cînd îți iese cu cofa goală înainte, ai să umbli bătut. Colac în ziua de Sînziene se face de oameni cîte un colac de Sînziană și-l azvîrli pe casă; dacă colacul rămîne acolo e semn că ai să trăiești mult; dacă cade jos, ai să mori. Cînd mirele ia mireasa de la casa ei, cum iese afară și o suie în trăsură, nașul rupe un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
flăcăi poartă, mergînd la joc, un cap de cuc la sine, crezînd că apoi ele vor fi căutate și jucate de flăcăi. Se zice că spre a avea cu cuvîntul trecere la toți este bine a împușca un cuc înainte de Sînziene, a-l frige și mînca fără pîne și sare, și a purta capul lui totdeauna cu sine. Să nu puști cuci, că moare cineva din familie ori îți piere vreo vită. Cînd omori un cuc, îți mor părinții. Durerea de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se strîngă masa, ci să se lase așa cum s-a mîncat la ea și cu oarecare bucate și vin, căci peste noapte vine norocul și mănîncă și el. Fetele care vor să știe de ce vor avea noroc iau în presara Sînzienelor o floare galbenă, numită sînziană, și împletesc din ea cunună, și apoi o aruncă pe casă; a doua zi dimineață se uită la acele cununi și află dacă are fata noroc la oi, păr de oaie; dacă are noroc la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se lase așa cum s-a mîncat la ea și cu oarecare bucate și vin, căci peste noapte vine norocul și mănîncă și el. Fetele care vor să știe de ce vor avea noroc iau în presara Sînzienelor o floare galbenă, numită sînziană, și împletesc din ea cunună, și apoi o aruncă pe casă; a doua zi dimineață se uită la acele cununi și află dacă are fata noroc la oi, păr de oaie; dacă are noroc la vite cornute, păr de vită
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de vară Moșii de vară - sîmbăta dinaintea Rusaliilor (sărbătoare populară) Rusalii - a 50-a zi după înviere Rusitori - șapte zile după Rusalii (sărbătoare populară) Joia Apelor / Joia Verde - a noua joi după înviere (sărbătoare populară) Sf. Onufrie - 12 iunie Drăgaica / Sînzienele / Sîmzănii / Nașterea Sf. Ioan Botezătorul - 24 iunie Sfinții Petru și Pavel - 29 iunie Procopiile / Sf. Procopie - 8 iulie Circovii de vară - 15-17 iulie (sărbătoare populară) Sf. Marina - 17 iulie Sf. Ilie - 20 iulie Ana-Foca - 22 iulie (sărbătoare populară) Sf. Foca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dumitru Stăniloaie, În lucrarea Reflexii despre spiritualitatea poporului român, spune că „aceste povestiri nu sunt basme ci o redare a adevărului evanghelic că Fiul lui Dumnezeu s-a făcut om și-a umblat printre oameni Însoțit de Sfinții Apostoli.” 3. Sânzienele sau Drăgaicele Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul din data de 24 iunie are corespondent În calendarul popular sărbătoarea de Sânziene sau Drăgaica. Numele de Sânziene are conotații diferite: flori care Înfloresc În această perioadă, personaje mitice - zâne. La origine numele de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
sunt tinere, frumoase, sprințare și nemuritoare. Vrăjitoarelor le place să danseze, să cânte, dar pedepsesc pe cei care au norocul să le surprindă. Personajele care participă la datina Drăgaicei sunt fete tinere Îmbrăcate de sărbătoare cu cununițe de flori de sânziene și cu grâu În mâini. Fetele care vor să se mărite se strâng În ajun de seară și fac cunune. Băieții fac ruguri, aprind făclii și le Învârt În sensul mișcării soarelui la apus, strigând: „du-te soare, vino lună
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
și cu grâu În mâini. Fetele care vor să se mărite se strâng În ajun de seară și fac cunune. Băieții fac ruguri, aprind făclii și le Învârt În sensul mișcării soarelui la apus, strigând: „du-te soare, vino lună/ Sânzienele Îmbină/ să le crească floare floare/ galbenă mirositoare/ fetele să o adune/ să le prindă În cunune/ să le pună la pălărie/ struțuri pentru cununie/ Boabele să le răstească/ până.-n toamnă să nunțească”. Fetele aleargă la munte sau pe
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
-n toamnă să nunțească”. Fetele aleargă la munte sau pe dealuri, culeg și fac cununi pe care le aruncă pe casă. Dacă se prind de hornuri, atunci se mărită. A doua zi, cetele de feciori străbat satul cu „struțuri” de sânziene la pălărie, semn că au căzut cununițele și s-au prins de hornuri. O altă tradiție spune că În această noapte fetele care vor să se mărite Își vor vedea ursita. Perioada cuprinsă Între Sfântul Gheorghe și Sânziene se consideră
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
și Sânziene se consideră a fi o perioadă de domnie periculoasă a zânelor În calendarul popular. Însă, la această dată, pe 24 iunie, prin anumite ritualuri, forțele lor negative se transformă În forțe benefice. Toate bolile care au la origine Sânzienele sau ielele vor fi tratate cu succes de ritualul coregrafic și catarctic al unui grup de dansatori constituiți Într-un fel de asociație secretă, numiți Călușari. Patroana acestei societăți este „Doamna zânelor”, metamorfozare românească a Dianei, numită și Herodiada, câteodată
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
este „Doamna zânelor”, metamorfozare românească a Dianei, numită și Herodiada, câteodată. Cei luați de zâne sau de „vânt” Își pierd mințile, de aceea tradiția populară l-a asociat pe Sfântul Ioan Botezătorul, care-și pierde la modul propriu capul, cu Sânzienele, considerate principalele vinovate În cazul În care Își pierd capul sau, mai bine zis, mințile. Buchetul de sânziene are un rol medical, constituind și un remediu În medicina populară, Împotriva celor luați de vântul nebuniei. Denumirea de ierburi de Sânziene
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Își pierd mințile, de aceea tradiția populară l-a asociat pe Sfântul Ioan Botezătorul, care-și pierde la modul propriu capul, cu Sânzienele, considerate principalele vinovate În cazul În care Își pierd capul sau, mai bine zis, mințile. Buchetul de sânziene are un rol medical, constituind și un remediu În medicina populară, Împotriva celor luați de vântul nebuniei. Denumirea de ierburi de Sânziene este imprecisă, având În vedere că respectivele plante diferă de la o regiune la alta: pelin cu rol apotropaic
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]