1,873 matches
-
frecvente și unde antagonismele naționale fuseseră întotdeauna deosebit de îndîrjite. Administrația obișnuită s-a dovedit curînd ineficientă, creîndu-se condițiile instalării unei anarhii totale. Această situație s-a înrăutățit atunci cînd noua conducere croată a inițiat o politică de anihilare a treimii sîrbe a populației. Musulmanii s-au aliat cu croații împotriva sîrbilor, care erau adesea puși în fața alternativelor exterminării, expulzării sau convertirii la catolicism. Acolo unde a fost posibil, satele sîrbești au răspuns prin represalii împotriva vecinilor lor croați și musulmani, de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Macedonia, Muntenegru, Serbia și Slovenia. Au fost înființate în cadrul Serbiei două provincii autonome: Kosovo, cu o majoritate albaneză, și Vojvodina, cu o populație mixtă alcătuită din unguri, români, sîrbi, croați, slovaci și ucraineni. Erau recunoscute patru limbi importante: croata, macedoneana, sîrba și slovena; albaneza și maghiara aveau un statut de limbi acceptate în regiunile autonome. Cele trei organizații religioase majore, catolică, ortodoxă și musulmană, continuau să funcționeze, dar cu limitarea activităților lor, obișnuită în statele dominate de comuniști. Iugoslavia avea deci
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
bogată și democrată ca... Danemarca?39 Prima reacție națională croată majoră s-a produs în 1967. În acest moment, 130 de intelectuali, din care făcea parte și cel mai reprezentativ scriitor croat, Miroslav Krleža, au semnat o petiție, cerînd ca sîrba și croata să fie recunoscute ca limbi separate, iar croata să fie folosită în școlile republicii. Sîrbii au ripostat imediat, pretinzînd acordarea acelorași drepturi celor 700.000 de conaționali de-ai lor care locuiau în Croația. Problema reînvierii limbii, care
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și-a pierdut funcția, fiind făcute și alte schimbări de personal în cadrul partidului și statului. Motivele acțiunilor singulare nu erau întotdeauna clare, dar Tito demonstrase că putea lua măsuri energice atît în Serbia, cît și în Croația. Cu toate că rivalitățile naționale sîrbe și croate erau deosebit de primejdioase pentru statul luat ca un tot, problema albaneză continua să provoace în egală măsură dificultăți internaționale și interne. Pînă în anii '60, populația albaneză din districtul Kosovo a fost foarte dezavantajată comparativ cu sîrbii, care
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în mediul rural, comunitățile locale erau nevoite să preia responsabilități și mai mari. Unele părți ale imperiului, ca insulele grecești, Peloponesul și Muntenegru, practic se autoguvernau deja. Am văzut mai sus că tocmai asemenea împrejurări au dus la izbucnirea revoluției sîrbe. Evenimentele acestea din Peninsula Balcanică aveau loc în același timp cu intensificarea naționalismului în Europa Occidentală și Centrală. Ideologia liberală și națională a revoluționarilor europeni i-au influențat atît de mult pe liderii din Balcani deoarece ea era aplicabilă imediat
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
am văzut, fuseseră instituite guverne independente sau autonome în Bulgaria, Grecia, România, Serbia și Muntenegru și și-a făcut apariția mișcarea națională albaneză. Pe lîngă aceasta, chestiunea naționalităților din cadrul Imperiului Habsburgic se acutizase odată cu creșterea conștiinței politice în rîndul populațiilor croată, română, sîrbă și slovenă, precum și al altor popoare din acest stat. Liderii acestora susțineau în general atît ideea națională ca bază a organizării politice, cît și principiul guvernelor constituționale reprezentative. Acolo unde au fost întemeiate state naționale, populația beneficia de anumite avantaje
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
versuri de Eminescu, Alecsandri (...și cu sergentul zece), Goga sau Coșbuc (Trei, doamne, și toți trei). alții s-au străduit să interpreteze șlagărele muzicii populare de atunci (Patru boi cu lanțu-n coarne...) sau au țopăit cât au putut de săltăreț sârba noastră tradițională, corăgheasca și ruseasca în doi. Eu am încropit niște versuri proprii, din care mai țin minte doar primele de început : Am avut și eu un tată / și el mult m-a răsfățat / însă moartea nemiloasă / fără dânsul m-
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de casa noastră locuia unul Boacă. Avea doi băieți, amândoi mai mari decât mine. Unul dintre ei, Vasile, cânta din fluier și din trișcă. În serile târzii de vară dădea adevărate concerte. Ieșea pe prispă și începea să cânte. Hore, sârbe, doine, învârtite... cei mai mulți dintre vecini ieșeau afară și îl ascultau. Dacă ar fi avut cine să-l promoveze, cum se spune acum, acel Vasile al lui Boacă ar fi ajuns, sunt convins, un instrumentist celebru. Așa, cum se întâmplă cu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
predare română. Pentru conducerea acestei școli, care urma să pregătească viitorii preoți, a fost adus, în primăvara anului 1786, de la Karlowitz, ieromonahul sârb Daniil Vlahovici 138. Acest cleric, despre care episcopul Bucovinei scria că nu cunoștea altă limbă decât "ilirica" (sârba) și puțin "limba moldovenească"139, făcea parte din categoria acelor clerici cu o formație intelectuală de nivel mediu, socotiți a fi devotați împăratului și ideilor promovate de acesta. Școala teologică de la Suceava și-a început activitatea în vara anului 1786140
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
execuția colonelului Crăinicianu, după un ritual de-a dreptul barbar: în timp ce condamnatul era degradat și legat la stâlp în prezența regimentului ce-l comandase, fanfara militară intona un imn funebru. După ce gloanțele i-au sfărâmat colonelului țeasta, muzica a-ntors-o pe sârbe. Au urmat marșuri, oștenii defilând în pas de front pe lângă cadavrul fostului lor comandant. Era ultimul un act al unei mari trădări spun documentele vremii. Istoricii de azi au și ceva îndoieli, fiindcă depinde cum sunt privite lucrurile. În fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
inedită a temei "James Bond" În urmă cu o săptămână, casa de discuri ”Asphalt Tango” a lansat cel de-al cincilea album al Fanfarei ”Ciocârlia”, intitulat "Gili Garabdi - Ancient Secrets of Gipsy Brass", un material discografic ce conține, pe lângă celebrele sârbe și hore, o variantă inedită a temei din celebra serie "James Bond". Acest album a intrat direct pe locul cinci in World Music Charts Europe, aflându-se În acest moment În urcare - o performanță excelentă pentru acest segment muzical. Or
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
deturnării spre teritoriul R.F.Iugoslavia (Șerbia și Muntenegru) de marfuri și produse destinate altor zone, importurile spre și din, precum și transbordarea prin zonele de sub protecția O.N.U. din Republică Croația și zonele din Republică Bosnia-Herțegovina, aflate sub controlul forțelor sârbe bosniace - cu excepția ajutoarelor umanitare de bază, inclusiv cele distribuite prin organizațiile umanitare internaționale - sunt permise numai în baza autorităților exprese emise de Guvernul Republicii Croația, sau, respectiv, de Guvernul Republicii Bosnia-Herțegovina. Articolul 3 Trecerea vehiculelor de transport mărfuri și a
HOTĂRÎREA NR. 181 din 26 aprilie 1993 privind aplicarea de către România a Rezoluţiei nr. 820/1993 a Consiliului de Securitate al O.N.U.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109411_a_110740]
-
destabiliza regimurile populare și pentru a le deplasa înspre "lagărul imperialist", readucându-le astfel sub robia "capitalului internațional" (Dej: 1952, 403). La acest capitol RPR se considera vulnerabilă datorită granițelor directe pe care le avea cu Iugoslavia și a minorității sârbe care locuiau la granița vestică a țării. Campania anti-titoistă a fost deosebit de intensă în această regiune, soldându-se cu arestări abuzive, procese falsificate și chiar cu deportarea unor etnici sârbi în Bărăgan (Constantiniu, Pop: 2007, 52). O dovedește un articol
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Pop: 2007, 52). O dovedește un articol publicat de Gheorghiu-Dej în Scânteia la finalul anului 1949 în care atrăgea atenția asupra acțiunilor subversive ale "spionilor titoiști" localizați pe teritoriile "republicilor populare" și solicita intensificarea acțiunilor de propagandă în rândurile minorității sârbe din interiorul RPR. Au fost luate în acest sens măsuri ferme, atât "pe linie de partid", cât și "pe linie de stat" (Duică: 2004, 455-461). Trădătorii iugoslavi, din ordinul imperialiștilor, încearcă să creeze în țările de democrație populară bande complotiste
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mai largi libertăți democratice, are școli în limbă proprie, presă și literatură în limbă proprie. Partidul și guvernul fac eforturi continue pentru ridicarea nivelului material și cultural al acestei populații. Noi trebue să ne preocupăm sistematic de educarea populației muncitoare sârbe în spiritul devotamentului pentru R.P.R., în spiritul internaționalismului proletar și al dragostei pentru Uniunea Sovietică. Populația muncitoare sârbă, în întregul ei, trebue să fie o forță activă în lupta împotriva bandei de spioni și asasini a lui Tito-Rankovici. Banda Tito-Rankovici
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
forță activă în lupta împotriva bandei de spioni și asasini a lui Tito-Rankovici. Banda Tito-Rankovici caută să infiltreze în rândurile acestei populații pe agenții ei plătiți. Noi trebue să obținem ca poporul muncitor român și naționalitățile conlocuitoare, inclusiv populația muncitoare sârbă din R.P.R., să formeze un zid de nepătruns pentru agenții criminalei clici de spioni și asasini a lui Tito (Dej: 1952, 429-430). Pe cale de consecință, propaganda anti-titoistă a fost intensificată la maximum în vestul și sud-vestul țării, în special în
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
trimise din localitate în localitate pentru proiectarea de filme propagandistice și organizarea unor conferințe care aveau ca protagoniști "emigranți politici Jugoslavi" (DJTAN, fond Comitetul Regional PMR Timișoara, Dosar 48, 1952, f. 93). De asemenea, erau condamnate manifestările pro-titoiste ale populației sârbe din Banat, mai ales a învățătorilor, pe care ministerul de interne și cel de externe erau invitate să colaboreze pentru a îi controla și chiar expulza (Moraru C. et. al.: 2002, 176). Cu toate acestea, Comitetul Regional Timișoara al PMR
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
statului în economia socialistă, pe care acesta, în accepțiunea ultimilor, ar avea tendința să o frâneze, precum și implicarea în afacerile interne ale României de care Tito s-ar fi făcut responsabil prin recomandările pe care le făcuse în privința drepturilor populației sârbe din afara granițelor Iugoslaviei (DJTAN, fond Comitetul Regional PMR Timișoara, dosar 41, f. 6-7). Documentul se încheia însă cu un ton relativ optimist, afirmând disponibilitatea și dorința PMR de a contribui la consolidarea și extinderea relațiilor dintre partidele comuniste și statele
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu ai soarta celui care voind, din inimă curată, să-și împace vecinii, este luat la bătaie de amândoi. Râca veche dintre putere și administrație, spun cei avizați, seamănă cu o familie în care femeia este bătută în ritm de sârbă, din dragoste, crede ea, din sadism masculin, zicem noi, dar nu pleacă, nu-și părăsește bărbatul, fiindcă plecând, ar pierde ceea ce-i unește, tocmai bătaia. Privind această guvernare neperformantă care supraviețuiește datorită formulei: „să vedem ce mai fac și cum
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
simțeam. Nu-mi recunoscuse nimeni până atunci această performanță intelectuală, deșteptăciunea. Dar aici în închisoare ori deștept, ori prost, nu folosește la nimic! Așa-i mă, săracii de voi, a zis compătimitor. Și întorcându-se, a început să fluiere o sârbă-n vale, învârtindu-se cu o parteneră nevăzută. Cât timp a stat pe secția noastră, acest milițian ne-a scos regulat la plimbare pe toți, iar domnul Rozin era încântat de felul în care procedasem: Domnule, ești demn de o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de predare sârbă. Timișoara: Liceul mixt sârbesc, cu secție pedagogica. Timișoara: Liceul de băieți nr. 2. Timișoara: Liceul de fete. Timișoara: Liceul clasic mixt. Timișoara: Liceul mixt maghiar. Timișoara: liceul mixt german. Timișoara: Școală pedagogica de băieți cu secție rom. sârbă. Timișoara: Școală pedagogica de fete cu secție rom. sârbă. Timișoara: Școală pedagogica germană mixtă. Timișoara: Școală tehnică de arte-decorative. Timișoara: Școală tehnică profesională pentru confecțiuni femeiești. Timișoara: Școală tehnică sportivă. Timișoara: Școală tehnică pentru conservarea și pregătirea alimentelor și pentru
DECIZIE nr. 378 din 19 aprilie 1949 privind Tabloul categoriilor de şcoli din învăţămîntul mediu, repartizate pe ministerele de resort. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128632_a_129961]
-
pedagogica. Timișoara: Liceul de băieți nr. 2. Timișoara: Liceul de fete. Timișoara: Liceul clasic mixt. Timișoara: Liceul mixt maghiar. Timișoara: liceul mixt german. Timișoara: Școală pedagogica de băieți cu secție rom. sârbă. Timișoara: Școală pedagogica de fete cu secție rom. sârbă. Timișoara: Școală pedagogica germană mixtă. Timișoara: Școală tehnică de arte-decorative. Timișoara: Școală tehnică profesională pentru confecțiuni femeiești. Timișoara: Școală tehnică sportivă. Timișoara: Școală tehnică pentru conservarea și pregătirea alimentelor și pentru curățătorie și spălătorie chimică. Timișoara: Școală tehnică veterinară. Timișoara
DECIZIE nr. 378 din 19 aprilie 1949 privind Tabloul categoriilor de şcoli din învăţămîntul mediu, repartizate pe ministerele de resort. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128632_a_129961]
-
RDB) Mangotic Zoran - șeful Direcției a 10-a, Divizia a 2-a din cadrul RDB Mijanovic Zdravko - adjunct, Batalionul 7 de poliție VJ Radonjic Milan - șef al Serviciului de Securitate a Statului, Belgrad Stojakovic Vojislav - director general, Poliția financiară și fiscală sârbă Susic Jovan - Batalionul 7 de poliție VJ Trajkovic Bozidar - șef, Centrul de Coordonare RDB, Nis Vasilijkovic Dragan - mercenar, Aripa militară SRS, născut la 12 (căpitan Dragan) decembrie 1954 Zivanovic Slobodan - șeful Poliției din Belgrad Reprezentanți ai sistemului judiciar Orașul Aleksic
HOTĂRÂRE nr. 413 din 19 mai 2000 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 523/1999 privind interdicţia de a intra pe teritoriul României a unor persoane provenind din Republica Federala Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128739_a_130068]
-
principal al SPS Paunovic Radisav - director general, "Izvozna Banka AD" Pavlovic Andrija - director general "Uzicka Banka AD" Pavlovic Dragomir - deputat SRS în Parlamentul Șerbiei Pejcic Dusan - primarul orașului Zajecar, membru al Comitetului principal al SPS Pelevic Borislav - președintele Partidului Unității Sârbe, născut la 8 septembrie 1965 Penezic Branislav - director general, "Dunav Banka AD" Penezic Tomislav - deputat SRS în Parlamentul Șerbiei Percevic Goran - membru, Consiliul executiv al SPS Peric Bogdan - primar, Gnjilane Perucic Zlatan - președinte, Beogradska Bank Perucic Zlatan - membru al "EPS
HOTĂRÂRE nr. 413 din 19 mai 2000 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 523/1999 privind interdicţia de a intra pe teritoriul României a unor persoane provenind din Republica Federala Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128739_a_130068]
-
Zarko - prim-viceguvernator, Banca Națională a Iugoslaviei, născut la 19 septembrie 1937, pașaport diplomatic nr. 018274 Trboljevac Milan (1959) - director, Hrast Tresac Slobodan - director, "Petrchemija Pancevo" Trickovic Predrag - director general, "Pirotska Banka AD" Trivan Goran (1956) - director executiv, "Srbijasumama" (pădurile sârbe) Tufegdzic Mirjana - director executiv de personal, Beogradska Bank Uncanin Rajko - director general, "Grmec" Unkovic Slobodan, dr.- ambasador al Republicii Federale Iugoslavia în Chină Vakic Branislav - deputat SRS în Parlamentul Șerbiei Vasiljevic Branko - director general pentru operațiuni de dezvoltare la Beogradska
HOTĂRÂRE nr. 413 din 19 mai 2000 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 523/1999 privind interdicţia de a intra pe teritoriul României a unor persoane provenind din Republica Federala Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128739_a_130068]