1,693 matches
-
jumătate a secolului al XVI-lea. Cartea a cunoscut o rapidă răspândire, integrându-se fondului de cultură românească. Neagoe Basarab reproducea pasaje în „învățăturile” sale; în 1562, mitropolitul Grigore al Sucevei punea să i se copieze la mănăstirea Neamț versiunea sârbească a Alexandriei. Manuscrisul primei traduceri românești nu s-a păstrat. Prin miscelaneul Codex Neagoeanus (1620), datorat preotului Ion Românul din satul Sânpetru (Hunedoara), s-a transmis cea mai veche copie cunoscută (incompletă). Copiștii din cele trei țări românești, cei mai mulți în
ALEXANDRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285243_a_286572]
-
ne interesează în mod deosebit condiția receptorului, orizontul dobândit de acesta în momentul în care se transformă în vehicul spiritual modern. „Drept aceia frații miei preuților, scrisu-v-am aceste psaltiri cu otveat” - ține să specifice Coresi - „de-am scos den psaltirea sârbească pre limba rumânească și să fie de înțelegătură și gramaticilor. Și vă rog ca, frații miei, să cetiți și bine să socotiți că veți vedea că e cu adevărat”. El este convins că progresul poporului se poate realiza prin traduceri
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
calități, cine putea acoperi cu personalitatea sa exigențele cerute, dacă nu unul dintre profesorii Preparandiei arădene care aspira la o conștiință europeană? L-am numit din nou pe Constantin Diaconovici Loga. În 1830 el preia conducerea școlilor naționale românești și sârbești de graniță din Banat. Impulsul dat de instituțiile de învățământ și de profesori este stimulat de bibliotecile din preajma lor. Ele apar ca un reflex al preocupărilor intelectuale. Nu sunt multe, nu sunt foarte bogate, ele transmit în schimb ceva semnificativ
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
considerabil de cărți provenind din lăcașul de cult de la Pécs. Acesta este, de altfel, cel mai vechi fond, așa-zisul fond inițial al Patriarhiei belgrădene de azi. Privilegiile acordate de împăratul Leopold I arhiepiscopului și episcopilor „după obiceiul și tipicul sârbesc” vor îngădui cultivarea limbii, în genere a cunoștințelor destinate parohilor și „poporenilor”. Reîncepe grija pentru carte. În 1706, un prim catalog al menționatei biblioteci va așeza o piatră de temelie. În 1737, mitropolitul Mojsije Petrović decide mutarea cărților la Sremski-Karlovci
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
va aduce o contribuție remarcabilă în cercetarea și modernizarea limbii maghiare. Colecția Széchenyi avea să impresioneze contemporanii; apreciindu-i bogăția, ei o așază între lăcașurile de primă mărime pentru cultura central-sud-est europeană. Iată ce scrie reprezentantul Karlowitz-ului și al iluminismului sârbesc: Cât de mult folosește biblioteca înălțimii voastre urmașilor, cât folosește ea științei și educației prin știința dumneavoastră despre luminarea poporului. Fii fericit înălțimea ta, conte, și să fii bucuros de contribuția pe care o aduci la formarea noilor generații. Spre
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în mediile aulice românești, rusești, grecești. Dorința de cunoaștere, de depășire a ignoranței, este un factor de apropiere și, cel puțin tot atât, de universalizare. Széchenyi îi propune lui Stratimirović o dezbatere pe tema limbii și literelor folosite în cărțile sârbești, românești și rusești, la care mitropolitul îi va răspunde cu amabilitate: Prin atenția pe care mi-ați acordat-o înălțimea voastră am avut cinstea să primesc cu bucurie cele trei volume ale cărții Bibliotheca Hungarica. Ca semn al mulțumirii mele
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
naționale din Banat, în op. cit., p. 611. N. Bocșan, op. cit., pp. 193-196. Victor Neumann, op. cit., capitolul „Ștefan Stratimirović și istoria românilor”, pp. 71-84. I.D. Suciu, R. Constantinescu, op. cit., doc. nr. 74, pp. 151-152; pentru informațiile factologice legate de istoricul bibliotecilor sârbești din Secolul Luminilor am apelat la descrierile, bazate pe izvoare, făcute de cercetătorul iugoslav Bogoljub C. Cirković în Biblioteke Srpske pravoslavne crkve, Beograd, 1970. Ibidem, doc. nr. 79, p. 156; e vorba de contele Ladislau NĂdasdy, cum apare în documentul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
sârba, maghiara, turca, germana, latina și slavona), B. se lansează într-o complicată carieră politico-diplomatică, avându-l, mult timp, drept mentor și eminență cenușie - în planurile de eliberare a popoarelor balcanice de sub stăpânirea turcească și de creare a unui stat sârbesc sub conducerea sa - pe mai vârstnicul său frate, Sava Brancovici, mitropolitul Ardealului. Interpret pe lângă capuchehaia principelui Transilvaniei, Mihail Apafi, la Poarta Otomană, între 1663 și 1667, pleacă, în 1668, cu solia mitropolitului Sava, la Moscova, pentru a prezenta doleanțele Bisericii
BRANCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
Cantacuzino), se dedică operelor de istorie și traducerilor. Pentru serviciile aduse imperialilor este înnobilat baron (1683) și conte (1688). În 1689, când trupele austriece pătrund în Peninsula Balcanică, se considera, fără realism politic, aproape de împlinirea proiectului de a reînvia despotatul sârbesc. După descoperirea legăturilor sale cu Rusia, este arestat în 1689 la Kladova și rămâne, până la sfârșitul vieții, prizonierul Habsburgilor, la Viena și, din 1703, la Eger. Prima sa operă, Cronica slovenilor, Illiricului, Misii cei din Sus și cei din Jos
BRANCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
în 1893 și de N. Iorga în 1917, este un sinopsis, cuprinzând, după metoda analelor medievale, istoria biblică, cea antică și, într-o secțiune mai extinsă și originală, istoria popoarelor din sud-estul Europei până la 1686. Izvoarele scrierii sunt vechi cronici sârbești, polone (M. Kromer), ungare (A. Bonfini), viața lui Ștefan Deceanski, scrisă de Grigorie Țamblac, legende istorice și mărturii personale. Cronicarul insistă asupra istoriei sârbești și a personajelor de prim-plan: viteazul despot Ștefan Deceanski și fiul acestuia, Ștefan Dușan, prins
BRANCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
mai extinsă și originală, istoria popoarelor din sud-estul Europei până la 1686. Izvoarele scrierii sunt vechi cronici sârbești, polone (M. Kromer), ungare (A. Bonfini), viața lui Ștefan Deceanski, scrisă de Grigorie Țamblac, legende istorice și mărturii personale. Cronicarul insistă asupra istoriei sârbești și a personajelor de prim-plan: viteazul despot Ștefan Deceanski și fiul acestuia, Ștefan Dușan, prins într-o imagine întunecată de paricid, cneazul Lazăr, învingătorul turcilor la Kosovo, și eroul popular Miloș Cobilici. Sunt consemnate sau dau chiar titlul unor
BRANCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
doză importantă de veridicitate, dar are și tendința de a trimite către o generalizare (excesivă și oarecum exclusivistă) a „stării” literare la slavii de sud. Partea de acceptat din această teză spune că prin intermediul literaturilor sud-slave - veche și mediobulgară și sârbească - românii (și nu numai ei, fiindcă textele elaborate la sud de Dunăre vor parcurge și trasee est-europene, ajungând la ruși și ucrainieni) au receptat, de fapt, literatura bizantină, că literaturile acestea, născute preponderent pe temei grecesc, au funcționat ca o
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
a lor ce poate primi calificativul de „redacție a literaturii bizantine”, parte utilă ca vehicul pentru valorile spirituale grecești traduse. Semnificativ este exemplul selectat de Dan Zamfirescu din cuprinsul literaturii noastre (care în destule cazuri a prelucrat scrieri bulgare sau sârbești ce nu au ajuns la slavii de răsărit): cazul Panegiricului lui Constantin cel Mare de Eftimie al Târnovei. Acest text, care nu a interesat în epoca lui Gavriil Uric (prescriitor al celor mai multe compuneri eftimiene), va fi adus în actualitatea literară
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
în depozitele sud-slave se aflau deja Cronografia pe scurt a patriarhului Nicephoros, tălmăcită probabil prin veacurile al IX-lea și al X-lea (continuată de cărturarii sârbi - aceiași care dăduseră colecția de Vieți ale țarilor și arhiepiscopilor sârbi - prin Letopisețele sârbești zise „noi”), Cronica scurtă a lui Gheorghios Hamartolos, transpusă în slava veche către sfârșitul secolului al X-lea ori la începutul celui de-al XI-lea. În veacul al XIV-lea, este tradusă Cronica universală, pe care o elaborase cu
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
spus din nou că literatura română veche (și literaturile est-slave) nu au comunicat direct (decât mai târziu și în chip nu foarte semnificativ) cu literatura bizantină. Pentru epoca începuturilor, drept mijlocitor i-a folosit literatura veche (apoi medio-) bulgară („participările” sârbești au o frecvență mult mai redusă), acea literatură pe care D. S. Lihaciov o numea „filieră” sau „intermediar”. Această „literatură-intermediar” a operat ca un filtru, cu exigențe selectorii proprii, pe seama căruia trebuie așezate, în mare măsură, și configurațiile din structura genologică
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
Neagu, Aurel Gh. Ardeleanu, Eugen Jurca, Vasile Barbu, Gh. I. Tohăneanu, Dumitru Vlăduț ș.a. Revista este compartimentată pe rubrici: „Cronica literară”, „Viața literară”, „Tradiții”, „Muzică”, „Dicționar”, remarcându-se rubrica „Românii de pretutindeni”, care promovează literatura și cultura românilor din Banatul sârbesc, Basarabia și Bucovina (se publică mai ales poezie), precum și rubrica „Universalia”, în care se înregistrează ecouri cultural-artistice românești peste hotare. M.F.
BANATUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285597_a_286926]
-
cu articole politice la „Gazeta Transilvaniei”, „Amicul poporului”, „Telegraful român”, „Luminătoriul”. Numărându-se printre fondatorii Partidului Național al Românilor, B., om politic, deputat în Dietă, a militat pentru autonomia Transilvaniei, a participat decisiv la realizarea separării bisericii românești de cea sârbească și la înființarea Mitropoliei Ortodoxe din Sibiu (1864). În ziarul „Albina” (1866-1876), pe care l-a condus de la apariție (figurează însă ca editor și redactor doar din 1869, iar ca redactor responsabil, din 1870), a scris numeroase articole politice. Membru
BABES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285515_a_286844]
-
1215) până la Alexandru Ipsilanti (septembrie 1774), în timp ce în „cronologia critică” a voievozilor munteni, prezentă în anexă, apar notate scrupulos, între izvoarele care servesc documentarea, cronici interne (primul creditat va fi, de înțeles, Letopisețul cantacuzinesc), dar și istorii consacrate, bizantine, ungurești, sârbești sau autori moderni, ca heraldistul Martin Schmeitzel ori geograful A. Fr. Büsching, citat la zi, cu a sa Erdbeschreibung, din 1776. Extrase din corespondența de familie aparținând Cantacuzinilor și Brâncovenilor, hrisoave, condici de moșii, liste contabile sporesc marja de inedit
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
1940. Ediții: I. Budai-Deleanu, Țiganiada, introd. edit., București, 1925, Trei viteji, 1927; Studii și documente literare, I, București, 1931 (în colaborare cu I. E. Torouțiu); Ion Creangă, Povești, București, f.a.; Petre Ispirescu, Basmele românilor, București [1939]; Vuk Ștefanovici Karagici, Cântece populare sârbești, pref. edit., București, 1977. Antologii: Cântece poporane moldovenești, București, 1928; Fabula în literatura românească, I-II, introd. edit., București, 1934-1936; Bucureștii de altădată cântat de poeți, București, 1936; Poeții și prozatorii Ardealului până la Unire (1800-1918), introd. edit., București, 1936; Poeții
CARDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
teritoriul principatului autonom bulgar 1569. Au existat pierderi și câștiguri teritoriale de ambele părți. Cu toate acestea, Serbia dorea să păstreze toate teritoriile câștigate, dar fără să cedeze teritoriul din apropiere de Bregovo unde fusese stabilit un punct de control sârbesc. În aceste condiții, în 1884, guvernul bulgar a cerut Serbiei să-și retragă soldații de pe teritoriul bulgar. La 22 mai 1884 bulgarii au ocupat respectivul teritoriu, fapt care a determinat Serbia să rupă legăturile diplomatice 1570. În cursul anilor 1884-1885
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fortificațiilor bulgare de la Vidin. Aceste solicitări nu au avut, însă, niciun rezultat 1583. La scurt timp de la întrunirea conferinței de la Constantinopol, regele Serbiei a ordonat atacarea Bulgariei. Astfel, la 2/14 noiembrie 1885 începea războiul sârbo-bulgar ce opunea unei armate sârbești cu efective de circa 70 000 de oameni, o armată bulgară cu doar 30 000 de soldați și ofițeri. În aceste condiții, regele Milan al Serbiei considera că armata bulgară era slăbită de recenta retragere a ofițerilor ruși ce ajutaseră
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
armată bulgară cu doar 30 000 de soldați și ofițeri. În aceste condiții, regele Milan al Serbiei considera că armata bulgară era slăbită de recenta retragere a ofițerilor ruși ce ajutaseră la organizarea ei1584. În scurt timp, însă, înaintarea armatei sârbești către Sofia a fost stopată la Slivnița, în zilele de 17-19 noiembrie 1885. Ulterior, armata bulgară a declanșat o contraofensivă ce a avut ca rezultat înfrângerea trupelor sârbe, pătrunderea pe teritoriul Serbiei, și ocuparea orașului Pirot. În fața acestei situații, Austro-Ungaria
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cursul operațiunilor militare de pe frontul sârbo-bulgar pierderile umane s-au ridicat la 16 000 de morți și răniți din rândurile armatei sârbe și 25 000 de morți și răniți din rândurile armatei bulgare. Spre sfârșitul lunii iulie 1913 unele detașamente sârbești au reușit să forțeze liniile bulgare și să înainteze spre Sofia. La 27 iunie 1913 guvernul român a decis rechemarea reprezentantului său la Sofia și a anunțat guvernul bulgar că armata română a primit ordin să pătrundă în Bulgaria 3217
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cel mai sărăcuț, își ascundeau părul după baticuri înflorate, erau modeste și se rușinau chiar și de dialectul pe care-l vorbeau. Deveniseră mai toate complexate de ceea ce reprezentau și singurul loc unde se puteau regăsi era biserica din piața sârbească. Nu lipseau nicio duminică fiindcă acolo se simțeau mai aproape de viața satelor unde trăiau. Să umbli cu astfel de fete, era ca și cum ți-ai fi dorit să te culci cu o măicuță... Sâmbăta de dans... Nu era înnebunit după zbenguială
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
ce scrie femeia asta, gândește cu capul ei, să știi! - Nu există așa ceva, se rățoia la el toașu senator. La un moment dat, de lehamite, m-am retras la pupa să văd Dunărea la Cazane. Un rai pustiu pe malul sârbesc, plin cu șosele goale și mici vile cu storurile trase. Un rai pustiu pe malul românesc: doar sălbăticie în toată splendoarea ei. M-am întors la masă în colțul meu de lângă lăutar. Din partea opusă, cu scaunul dat pe spate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]