1,236 matches
-
ce nu se găsește În orișice carte. — Mai spune-mi, te rog!... Dă-mi un sfat!... Un Îndemn!... Nu pleca!... Am să mă gândesc, Beldie! Am să mă gândesc!... Martie 1952 Cartea a cincea Bunul meșteșug al vieții noastre Un sălaș de existență boemă, fără mamă, fără tată, fără un dum nezeu pe lume. - Ei! dar cu ce flacără a tinereții noastre și cu ce sincere preocupări ale spiritului, Înșelătoare și neconducând la nimic În viață! - Mansardele noastre din hanul Vlasto
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
măcar că era Învățat, dar spor În casa lui nu era. Ion Neculce De-am avut, de n-am avut, nimenea nu m-a știut; am făcut cum am putut. Zicală din popor PÂNĂ ÎN AJUN DE A MĂ ÎNSURA, AVEAM SĂLAȘUL NOSTRU de existență boemă fără tată, fără mamă, fără un dumnezeu pe lume, nici stăpân, trăind unii dintre noi din slujbulițe mă runte, alții din expediente și mai mărunte, dar cultivând cu toții acea flacără a tinereții noastre dacă nu chiar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu acest din urmă titlu ce le-a mai rămas. Vestea Însurătoarei mele, la care avui curajul să mă gândesc și să mă zoresc chiar prin vara anului 1910, cu școala netermi nată și cu armata nefăcută, a pătruns În sălașul nostru băiețesc ca o nuia Într-o gaură de șoareci, stricând rosturile noastre de până atunci și punând pe gânduri prietenii mei de odaie, rămași acum de capul lor și trebuind să apuce care Încotro, cu micul lor calabalâc, ca să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
apetituri virile. - Inocențe și candori unde cu gândul nu gân dești; iar calea virtuților domestice stă mereu deschisă preote selor amorului. - Procesiunile nocturne ale tinerimii studioase de acum cincizeci de ani spre Crucea de piatră, spre Gramont și spre Chiriță, sălașele fetelor fără de mofturi. - Despre „trufan dalele“ și „prospăturile“ picate din provincie pe pavajul Bucureș tilor și prubuluite de „nenea“ cel păros ca un câine și În cămașă cu arnici roșu la gât. - Câteva exemplare din această floră rău mirositoare, unele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la fel ca gră dina fermecată a vrăji torului Klingsor din Parsifal - cu cele mai dulci și otrăvitoare flori vii de pe lume, anume sădite În calea și spre pierzania cavalerilor Graalului și mai ales a noastră. E vorba de vastul sălaș de acum peste o jumătate de secol al curvelor, al sutelor de curve de pe maidanul și din hotelul Duca, de pe străzile Belvedere, Brezoianu, Câmpineanu, Domnița Anastasia și intrarea dr. Marcovici, găzduite, dichisite și dădăcite de patroanele, de „țațele“ lor, șchioapa
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
credința, dragostea, răbdarea, blândețea. Luptă-te lupta cea dreaptă a credinței; răpește viața veșnică la care ai fost chemat...” (1Tim 6,11), ca Preasfânta Treime, Dumnezeu: Tatăl, Fiul și Sf. Duh să ne binecuvânteze și să vină să-și facă sălaș în inima noastră, așa cum a promis Isus (In 14,24). IX - Să ne exercităm zilnic în toate virtuțile teologale și morale, practicând fără încetare umilința, baza tuturor virtuților și blândețea, spre a avea ceea ce cere de la noi Sfântul nostru Părinte
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
mâna me am lipit-o!!" se căina ea... Și unde s-o pus cu paru' pe schinarea me... "Fă muiere!! Ai căpiet?!?! Îi poruncă de la Vodă, fă!! Vrai să paț rușânea că numai în casa me să-și facă turcimea sălaș?!"... Pas de te înțelege: muierea, tăt muiere... O iau atunci cu binișoru': "Pricepe fă muiere-hăi! Ditai Suceava... Tătă Moldova-i un pârjol! Și tu, fă, te frăsui pentru o amărâtă de bojdeucuță?! Așa-i soarta noastră, fă, muiereo!!" răcnesc eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bine meritată. Mi-a poruncit să vă spun, adăugă el cu voce joasă, că va fi nevoie de multă prudență, Întrucât domnița Adelheid e prizonieră acolo și nu vrea să-i primejduiască viața. A trimis un om de Încredere În sălașul asasinilor, care va cerceta totul la fața locului. După veștile pe care acesta i le va da, domnul Conrad va hotărî ce are de făcut. Drumurile spre și de la Stouff sunt supravegheate de oamenii noștri, cetatea e până la acest ceas
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
a condus o bucată bună de drum. Acasă n-am spus nimic de pozna mea, dar adevărul tot s-a aflat, căci vorba aceea: minciuna are picioare scurte. Catrinoasa și hoțul În apropierea morii, vis-a-vis de Ileana Ghiurcului își avea sălașul Catrinoasa, o femeie în vârstă și gârbovită. Locuia singură, neavând copii. Soțul ei murise de tânăr și ea se ajuta de gospodărie și muncile câmpului cu nepoții. Noi am cunoscut-o prin tata, venind la el să se plângă mereu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
El s-a întins pe pietre și-apoi s-a dus în bulboană. Mariei îi clănțăneau dinții în gură de frică iar eu am rămas fără grai. Mă gândeam, cum o să ne mai scăldam în bulboană, dacă acolo își are sălaș ascuns șarpele? Băieții însă ne-au citit parcă gândurile și-au râs în hohote de noi. Ne-au spus că sunt și șerpi de casă, care nu sunt periculoși. Eu totuși, nu-mi puteam lua gândul de la el. Era mai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Că mănăstirea Galata din Vale era deja așezată, se vede din zapisul de la 4 feb.1579, prin care domnul Petru Schiopu întărește stăpânirea asupra a șapte sate, asupra heleșteului lui Mihai, a unei prisăci din braniștea Bohotinului și peste zece sălașe de țigani. Despre mănăstirea Galata din Vale vorbește explicit un englez - John Newberie - care, vizitând Moldova în anul 1582, spune: „La nord-vestul orașului este un lac mare (iezerul cel mare al Bahluiului) și pe țărmul cel mai îndepărtat se află
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
proprietatea unor boieri. Uite ce spune Aron Vodă la 12 mai 1594 (7102): „Io Aron voievod,...domn al Tării Moldovei. Iată domnia mea m-am milostivit și am dat și am miluit ruga noastră, sfânta mănăstire numită Galatiia, cu cinci sălașe de robi țigani...cu toți copiii lor.” - Ce să mai zic, mărite Spirit, când printre zapise găsesc câte unul care vorbește de cârciumi cu pivnițe - unele pe Ulița Mare - cumpărate sau primite danie de „rugătorii noștri” din mănăstirea Galata? Imagineză-ți
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Atunci a dăruit mănăstirii Trei Sfetite patru sate, patru fălci de vie la Cotnari, șase fălci de vie la Iași - în Valea lui Ieremia - 12 fălci de vie cu prisacă la Miroslava, patru fălci de vie la Huși și patru sălașe de țigani. - Să nu fie de deochi. Frumoasă avere! - Stii sper că, odată cu biserica, Vasile Lupu vodă a înființat un colegiu (1640), despre care Paul de Alep spune: „La o mică distanță de mănăstire...pe malul marelui lac numit eleșteu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
la moartea mea, cum am trimis la sfânta mănăstire și la sobor, ca să vină la curtea mea, să ducă trupul meu la sfânta mănăstire...Iarăși am dat poruncă jupâniței mele ca să dea din averea mea și un sat și un sălaș de țigani...Iar cneaghina lui Lucoci s-a sculat și a dat din toată averea ce are de la Dumnezeu, bani și mărfuri, pentru păcatul său...a dat 3000 de aspri, și 4 boi, și 10 vaci, și 100 oi, și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
aceea, toate acele ocine de danie și de miluire care scriem: ...Frățileni...cu vecini și cu tot venitul, și satul Iurești, cu vecini, ce este în ținutul Lăpușna, cu tot venitul și șase părți din satul Sendreni,...vie la Cotnari...sălașe de țigani și părți de loc în jurul mănăstirii cu 2 vaduri de mori în pârâul Miculinei (Nicolina), și 2 dugheni în târgul Iași și un loc de dughene...și satul Hlincea cu vecini și poslușnici...și vinăriciul de la Cetățuie și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de casă în târgul Iașii, unde au fost casele logofătului boiariului Ioan Golia reparat și cu loc de dugheni...și un loc de berărie în târg; și șase fălci de vie din târgul nostru Vaslui cu crămi și livezi; și sălașe de țigani...Deci...văzând ce au dat și au miluit și au întărit...pe cea de mai sus zisă monastire a Vatopedului...să fie toate acestea ...sfintei monăstiri și de la noi uric și ocine cu tot venitul.” - Eu aș face
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și lasă mănăstirii Dancu o dugheană de pe locul acesteia, aflată în Ulița Cizmăriei. Nici țiganii robi nu le-a lipsit călugărilor de la mănăstirea Dancu. Nu prea mulți, dar suficienți ca să-și facă treburile. Câte unul, câte doi sau chiar, un sălaș țiganii s-au adunat. Într-o zi însă, la 31 dec. 1763 (7272), s-a ivit o împărțeală de țigani între Radul postelnic și Ioanichie Sinadon - epitropul mănăstirii Dancu. - De unde a venit împărțeala, dragule? - Avea Radul Postelnicul „o țigancă părințască
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ce sânt împregiur, și cu un sat, pe nume Rufeni, așijderea și cu altu sat, anume Piscani, alăturea cu Rufeni...Iarăși am miluit...dzece iepe și cu patrudzeci stupi și cu cindzeci de oi. Așijderea, am mai dat...și un sălaș de țigani...Așijderea am miluit svânta mănăstire Copou ca să fie în poslușenie și cu treidzăci și una de case, de oameni ruși, căsari, cari i-am scos domniia mea de sub sabia leșilor.” - Am găsit un zapis de la 10 mai 1704
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
o crimă atât de cumplită, încât însăși stupiditatea ei strigătoare la cer pălise sub imensa ei oroare. Un om de geniu, dătătorul unei opere a cărei incredibilă vastitate îngreunează cunoașterea nenumăratelor ei splendori, a fost smuls într-o seară din sălașul muncii lui de savant, târât în bezna unei păduri, batjocorit și ucis într-un chip a cărui grozăvie nu o vom ști pe deplin niciodată. Fapta venea într-un lanț sângeros de masacre cărora le căzuseră victime o mulțime de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
tânăr al fetei, asupra căreia are drept la orice. Boureanu ̀ și închipuie o întreagă desfășurare dramatică și crudă, perfect plauzibilă. Un zaraf bătrân și libidinos, cu ochii dilatați de poftă, o târguiește pe roabă. Aceasta e smulsă brutal din sălașul în care-și are iubitul. Amândoi se împotrivesc cu disperare. Intervine biciul. Fata e înșfăcată de arnăuții zarafului, târâtă de picioare, cu sânii goi în praf, cu părul negru răvășit afară din basmaua desfăcută, țiganul tânăr e sfâșiat cu gârbaciul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
banii; apoi „a plecat și s-a spânzurat”. Luca oferă o altă versiune asupra morții lui Iuda, Întrucât el are o altă viziune asupra actului Însuși comis de acesta. Pentru el, ne amintim, Iuda Încarnează a patra ispită; apostolul devine sălaș al Satanei. Prin urmare, moartea sa echivalează cu distrugerea diavolului dinlăuntru, ea trebuie să aibă „spectaculozitatea”, intensitatea dramatică și caracterul respingător al unui exorcism satanicid. Mai mult, imaginarul lucanian, de tip păgân, nu concepe ideea de punițiune divină separată de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
După trei zile Demetrios (din Phaleron), luându-i și ducându-i peste cele șapte stadii de mare până la insulă, după ce i-a trecut podul și au Înaintat către latura dinspre nord, Îi adună Într-o locuință pregătită chiar lângă țărm (sălaș minunat și tare liniștit!), Îi Îmbie pe acei oameni Înțelepți să purceadă la realizarea traducerii. [Și le spune că] dacă vor avea nevoie de ceva, să binevoiască să-i ceară. 302 Iar aceia lucrau punând [versiunile fiecăruia] de acord prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
În fiecare zi, Dorotheos le pregătea aceleași feluri de mâncare cu ale regelui, căci așa primise poruncă. Tot În fiecare zi, odată cu zorii, ei se Înfățișau la palat și, după ce-l salutau pe rege, erau lăsați să se Întoarcă la sălașul lor. 305 Curățindu-și mâinile În apa mării și rugându-se lui Dumnezeu - obiceiul tuturor iudeilor -, se Înhămau iarăși la citirea și lămurirea fiecărui [pasaj din Scriptură]. 306 I-am Întrebat și despre aceasta, anume, de ce Își spală mâinile În timp ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
nio) ce întruchipează înțelepciunea buddhistă. Se zice că : buzele regelui din dreapta sunt deschise pentru a pronunța prima literă a alfabetului « a » iar a celui din stânga pronunță ultima literă din alfabet”om”. Este vorba de alfabetul sanscrit. Zeul iubirii își are sălașul în altarul shintoist aflat în spatele clădirii principale. Treptele care mi-au dat de furcă în iarna anului 2006 coboară către cascada Otowa-no-taki în vecinătatea căreia se află un izvor cu ape tămăduitoare, de unde Dimi și Alexia ne-au adus apă
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
cherhanale, aproape de intrarea Razelmului. Țânțarii sunt teribili dușmani în aceste meleaguri. Stau oamenii la foc povestind. Dorm supt polog, afară. Într-un târziu lumina lunii se tamisează prin pânza albă și subțire. 25 Iulie Dimineața vedem Razelmul. Pornim apoi îndărăt. Sălașuri improvizate de păscari. Câteva boarfe trântite pe mal între stuhării, copii, căței, purcei, babe, patru pari strâmbi, deasupra trestie și câteva maldăre de iarbă. Pologuri Câteva capete buhoase... parc-ar fi niște bizare sălașuri africane, așa cum se văd în stampele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]