1,040 matches
-
a promovat pe alții. În schimb, Constantin Noica, colaborator sporadic, s-a arătat de multe ori nemulțumit de conținutul publicației. În „Cronica revistelor” pe care o ținea la ziarul „Ultima oră”, el îi reproșează o dată platitudinea materialelor, altă dată că „sărăcește de la o zi la alta”, abia cu numărul 100 acceptând că „prezintă ceva mai multă consistență”, pentru ca despre numărul 107 să recunoască fără rezerve că e „în sfârșit, un număr care se poate citi”, iar recenzând numărul 112 să conceadă
VIAŢA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
consumate și apariția cancerului, În special la colon. Caracteristicile principale ale alimentației tipic americane sunt comoditatea și aromele. Alimentele comode și rafinate sunt foarte diferite de cele neprelucrate; această hrană este săracă În substanțe nutritive. Faptul că aceste alimente sunt sărăcite de substanțele nutritive și Încărcate cu materii chimice posibil periculoase are ca rezultat mari probleme de sănătate. America este cea mai bogată și mai educată națiune de pe pământ. Și totuși, felul În care trăiesc și se hrănesc cei mai mulți dintre americani
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
valori diferite. Din perspectiva celor de azi, putem spune, dacă dorim, că respectivele evoluții au reprezentat o „eroare”, că voința de anihilare a autonomiei politice a Transilvaniei a fost regretabilă. Românii ar putea fi nemulțumiți deoarece modelul lor identitar a sărăcit, prin nivelarea diferențelor reale existente Între provincii, maghiarii pot deplânge faptul că politica severă dusă de regimul dualist a provocat reacția naționalităților și a perpetuat, astfel, conflictele naționale. Mă Întreb Însă dacă era posibilă o altă evoluție În contextul epocilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să se Înțeleagă bine Între ei. Dar, cu toate că sunt priviți cu ostilitate, maghiarii din Muntenia nu sunt oprimați, așa cum sunt românii printre maghiari. Mai mult, insistă interlocutorul lui Ürmösy, maghiarii se pot Îmbogăți În Țara Românească, pe când În Transilvania românii sărăcesc pretutindeni, chiar și pe Pământul Săsesc. Indiferent dacă a avut sau nu loc exact În forma relatată, reproducerea de către Ürmösy a acestei discuții conturează o imagine mai nuanțată În ceea ce privește spiritul cărții sale. Evident, unele idei atribuite interlocutorului său, cum ar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
narațiunii: Iată așa e cu noroacele! Sunt părinți cari au copii cu noroc și le merge bine, dar cum le-a ieșit copilul acel cu noroc din casă, și norocul li s-a dus, și numai ce vezi că au sărăcit. O variantă a acestei povești este Norocul. Paserea. Învățăturile [NiculițăVoronca, II]. Flăcăul care slujește pentru o piatră, supărat că pasărea i-o ciopârțește, se hotărăște să meargă la Împăratul, convins că-l va aștepta o judecată dreaptă. Surprinzându-și fiica
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
niciodată la masa regelui, decât în timpul călătoriilor. Familia regală era servită de persoane care nu erau nobili. Înainte, toți cei care îl serveau pe rege, precum majordomul, paharnicul,etc, etc erau persoane de rang înalt; dar, mai apoi, nobilimea a sărăcit și nu și-au mai permis să cumpere funcții înalte; și ele au intrat, datorită necesităților, în mâinile cetățenilor mai bogați, care puteau să le cumpere. Regele, Monsieur, Delfinul și Ducele de Berri aveau un apetit impresionant. Adesea l-am
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
puțini dintre noi acceptă cercurile Infernului și muntele Purgatoriului înfățișate de Dante drept adevăruri în sensul strict al cuvântului. Dacă într-adevăr am putea reconstitui înțelesul ce-1 avea Hamlet pentru publicul contemporan lui Shakespeare, n-am face decât să-1 sărăcim. Am suprima înțelesurile îndreptățite pe care generațiile următoare le-au aflat în Hamlet. Am închide calea unei noi interpretări. Aceasta nu înseamnă însă o pledoarie în favoarea unor denaturări subiective și arbitrare : problema de a face distincție între interpretările "corecte" și
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
a metodelor de hărțuire s-au insinuat până și în... Iar viețuitoarele din această «arcă a lui Noe» încearcă să se ascundă acum de prăpădul pe care chiar ele le-au creat”<ref id=”3”>Nelu Păunescu, „Un scandal sexual sărăcește Iașul”, în Evenimentul regional al Moldovei, 23 noiembrie 2011, online la http://www.ziare.com/ziare-iasi/consiliu judetean/un-scandalsexual saraceste-iasul-2620532, para. 1-2.</ref>. Cunoștințe nu cunoștință Promovarea în structurile decizionale, precum și relaționarea dintre indivizi în cadrul acestora depășește sfera profesională. „(...) «Toate
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Guțu Romalo 1980a; 1992. 41 Concluzia dezbaterii "Corectitudine și accesibilitate în limbajul presei", publicate în revista Presa noastră (nr. 3 din 1976, p.7-40), este formulată în titlul intervenției lui Ignat (1976): Stare de alarmă față de tot ceea ce strică și sărăcește limbajul presei. --------------- 1
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
nice nu se poate Îndatora la aceea. De aici decurgea neînstrăinabilul drept al națiunei românilor de a-și dezvolta limba. Îndemnul făcut de Elena Hurmuzachi după revenirea la Cernauca, În anul 1805: În planul politic:. Dar reducerea la planul politic sărăcește considerabil conceptul. și să-și conserve sentimentele lor naționale toată viața, este neîndoielnic naționalist, căci mărturisește credință În națiunea căreia Îi aparține și pe care Înțelege s-o slujească. Acesta este și Înțelesul pe care Doxachi Hurmuzachi Îl dădea testamentului
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
doi? Nici vorbă. Textul semiotic ce se produce În fața sa nu are, nici pe departe, semnificația pe care și-ar fi dorit-o agentul, adică aceea că, din acel moment, el, Moromete, nu va mai avea căruță În gospodărie, va sărăci și mai mult și Își va pierde prestigiul de om gospodar. Aceste semnificații sunt departe de el. În jocul său, semnele căpătă o semnificație mult mai profundă, constituind un prilej de meditație asupra capacităților fizice limitate ale omului. Asta rezultă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Th., 1968, "Compuse prin abreviere", în Probleme de etimologie, București, Editura Științifică. Huddlestone, R., G. K. Pullum, 2002, The Cambridge Grammar of the English Language, Cambridge, Cambridge University Press. Ignat, N., 1976, " Stare de alarmă față de tot ceea ce strică și sărăcește limbajul presei", în PN 3 (238), p. 39-40. Ilie, C., 2001, "Semi-institutional discourse: the case of talk show", în Journal of Pragmatics, 33, p. 209-254. Ionescu, E., 1976, "Aportul presei la cultivarea limbii literare", în PN 3 (238), p. 28-30
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
atât „cantitative”, cât și mai ales „calitative” sau conotative. Simbolurile limbajelor artificiale, relaționând prin raporturi „cantitative” (în sensul că diferența dintre simboluri nu ține de nuanță și de extensia valorică), îi dau acestuia o anumită precizie și univocitate interpretativă, dar, sărăcindu-l de subtilitățile și nuanțele calitative, îl fac să piardă din capacitatea de reprezentare nuanțată, de care avem nevoie în raportarea la o lume complexă și subtilă la rândul ei. Apărând din necesități științifice, limbajele artificiale au eliminat, în primul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
pentru a bea, de preferință infuzii calde de plante, care ajută la purificarea organismului. Este foarte indicat, eventual, a bea „ licoarea magică” de la 31. 4 Dacă sunteți obosiți... E un fapt cunoscut că prin chimizarea intensivă a agriculturii, s-au sărăcit tot mai mult alimentele în magneziu. Cel mai frecvent, carențele în acest mineral se manifestă prin: tensiune nervoasă, agitație, oboseală, crampe, spasmofilie, scăderea imunității etc. Iarna lipsa magneziului ne face mai sensibili la gripe și răceli. Cea mai bună sursă
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
profitați pentru a bea, de preferință infuzii calde de plante, care ajută la purificarea organismului. Este foarte indicat, eventual, a bea „ licoarea magică” de la 31. Dacă sunteți obosiți... E un fapt cunoscut că prin chimizarea intensivă a agriculturii, s-au sărăcit tot mai mult alimentele în magneziu. Cel mai frecvent, carențele în acest mineral se manifestă prin: tensiune nervoasă, agitație, oboseală, crampe, spasmofilie, scăderea imunității etc. Iarna lipsa magneziului ne face mai sensibili la gripe și răceli. Cea mai bună sursă
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
sens că “limbile moderne vin toate cu pronumele personal”) reflectînd valorizarea personalității, autonomizarea ei al cărui revers este închiderea individului uman înlăuntrul propriului eu, pe care Pascal îl socotea demn de dispreț. Și în domeniul cunoașterii Renașterea simplifică lucrurile, le sărăcește, și favorizează un optimism epistemologic cu urmări nefericite pentru însăși libertatea omului. Dacă în Evul mediu există trei feluri de lucruri: necunoscute, cunoscute și de necunoscut, în Renaștere nu rămîn decât două: pe care le știm și pe care nu
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
nevoie pentru a-și face rațiunea imparțială, așezînd-o astfel ”pe drumul drept care o poate conduce la cunoașterea adevărului”.) El poate semnifica totodată faptul că marele obstacol în calea adevărului este obișnuința gîndirii de a lucra cu prejudecăți, algoritmizarea ei care sărăcește ființa umană prin aceea că o îndepărtează de latura ei interogativă. Această ipoteză, dar mai ales formularea pe care o întâlnim în Meditații, a generat discuții numeroase. Interpretările cele mai consistente și ilustrative pentru implicațiile metafizice, teologice și deopotrivă antropologice
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
scop metafizic sau religios ci unul care vizează întemeierea unei fizici noi. Pentru aceasta servește în principal cogito-ul cartesian și în punctul acesta este el fundamental diferit de cel augustin. Diferența aceasta nu este însă merituoasă pentru Descartes căci el sărăcește cogito-ul, dîndu-i o folosință exclusiv mundană. Prin cogito, Augustin se înalță în sferele cele mai rafinate pe care spiritul omenesc le poate atinge. Cogito-ul său are ca scop tocmai dezvoltarea și ridicarea spiritului uman spre Absolut. Descartes a transformat cogito-ul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
noțiunea intuitivă a cunoașterii de sine, se poate afirma cu siguranță ca la Augustin ea are o finalitate teologică dacă e privită în corelație cu teoria iluminării și cu viziunea lui Dumnezeu. La Descartes în schimb, ea se prezintă mult sărăcită din cel puțin două motive. Caracterul teologic al cogito-ului este ambiguu deopotrivă în Discurs și Meditații din cauza prudenței declarate vis-à-vis de tot ceea ce privește credința și mai ales față de păstorul ei, Biserica. Prima regulă a moralei provizorii, elaborată pentru a
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
căci cogito-ul este inaplicabil realității ne-subiective. ) I se pot atribui deci multe calități, dar nu și aceea de a fi prolific. El este indispensabil în identificarea și explicarea naturii și esenței umane dar este insuficient, căci, în fond el sărăcește ființa omului, o mutilează, o condamnă la închiderea în sine, în propriul infinit și față de toate celelalte. Nevoia lui Descartes de rigoare și certitudine transformă la un moment dat filosofia sa într-o gîndire simplificatoare, care ascunde complexitatea ființei umane
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Eu“ nu mai are în sine nici o valoare reflexivă, ci este produsul compact al unor determinări străine de mine. În umilire, eu nu recunosc drept autoritate instanța care hotărăște pentru mine; hotărârea ei nu mă sporește, ci mă diminuează, îmi sărăcește sau îmi anulează eul. Întrucât nu o recunosc ca superioară, hotarul pe care ea mi-l conferă nu este acceptat, ci impus. Silnicia hotarului și a hotărârii luate pentru mine derivă din conștiința inferiorității instanței care decide prin raport cu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ajung să se coalizeze împotriva părinților când se pune problema moștenirii pământului. Ei sunt hrăpăreți poate și datorită problemei agrare din Franța jumătății de secol al XIX-lea, când procesul de fărâmițare a pământurilor s-a extins, iar generațiile au sărăcit. În spațiul românesc, problema agrară nu se rezolvase în totalitate. Același proces de fărâmițare a pământurilor este prezent și în Ardealul secolului al XIX-lea: stratificare socială, din ce în ce mai puternică : ”bogotanii”, sărăntocii. Mentalitatea țăranului, în general, de oriunde, punea în relație
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
în scopul garantării posibilităților de viață independentă a Bisericii"20. În ipostaza sa esențială de instituție divino-umană, Biserica este legată nu numai de transcendență, ci și de imanent, fiind nevoită să subziste în veac. De la momentul secularizării averilor mânăstirești, Biserica sărăcise, întreținerea ei revenind statului care oferea suma de 3 lei pe zi pentru hrana călugărilor, în 1927. În adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor, însuși Părintele Patriarh s-a plâns de faptul că statul nu acordă, din punct de vedere material
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
habitatelor sau chiar înlăturate prin forme abuzive de valorificare. Vînătoarea și pescuitul marin abuziv au redus considerabil diversitatea genurilor și speciilor din diferite ecosisteme marine și litorale și au înlăturat definitiv altele. Vânatul pentru blănuri, piei, carne, pene, trofee, au sărăcit ecosisteme forestiere, de savană, de stepă, de mlaștină, în special în ariile dens populate și -în unele cazuriîn ținuturi situate în condiții climatice extreme. În foarte multe regiuni din lume, degradări puternice și adesea ireversibile în lumea animală s-au
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
acesta, orice disfuncții de natură socială, social-economică, politică ș.a., exprimă clar tendințe de dezorganizare, fie imediată, fie pe termen lung, fie definitivă a structurilor respective. Dezechilibrate și cu o capacitate de autoredresare din ce în ce mai redusă, aceste structuri se degradează, fapt care sărăcește sistemul social-economic. Situația astfel creată îi impune frecvent luarea unor măsuri grăbite, folosirea unor mecansime insuficient verificate ș.a.m.d., cu repercusiuni negative nu doar asupra structurilor social-economice ci și asupra celor naturale. Ca efect al transformărilor sociale din perioada
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]