31,155 matches
-
lipească cubulețe de ceramică colorată. Câștiga și el, cărturarul, o pâine după ce ieșise din pușcărie. În Săptămâna Patimilor acestui an, văzusem în apropierea fântânii cu mozaic două (sau trei?) pancarte policrome (6-7 ouă țipător colorate) cu urările primarului de sector: Sărbători fericite. Se apropie noul Paște (electoral)... Corneliu Lupeș, organizatorul acestei întâlniri din 17 aprilie a.c., de evocare a lui Ion Minulescu la 60 de ani de la moartea sa (11 aprilie 1944), relatează că, atunci când Muzeul Literaturii Române a pus o
Minulesciană by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12870_a_14195]
-
cale. Mi-e frică să nu pățesc ceva rău apoi. Știu că nu-i adevărată teama mea. Mi-a adeverit-o, între altele, și întâmplarea din ziua când mi s-a înmânat premiul Uniunii Scriitorilor. Era o zi tot din preajma sărbătorilor de iarnă. Geroasă. Ca niciodată, plecasem de acasă cu fesul pe cap. Mă socoteam un răsfățat. Alții, pe vremea aceea, dormeau cu căciulile. încă un motiv, fesul nopților mele, să îmi strunesc scrisul. Chiar premiat fiind. Abia aproape de stația autobuzului
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
studiul Legendele Maicii Domnului, tipărit de Academia Română, Simion Florea Marian era autorul unei opere impunătoare, constituită din 20 de cărți, cu o tematică ce acoperă un larg spectru: poezii populare, balade, povești, legende, ornitologie populară, descântece, satire, o trilogie despre sărbători, o alta despre naștere-nuntă-înmormântare, un studiu despre insecte în limba, credințele și obiceiurile românilor. Era, din 1881, membru al Academiei Române, discursul său de recepție, din 1882, despre cromatica populară, făcând, scria Liviu Marian, “mare senzație pe acea vreme prin noutatea
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
nici lăsându-i pe alții din afară să se dedice editării acestei monografii. Dacă și în alte opere ale sale s-a răsfrânt benefic dubla sa pregătire, de etnolog și teolog, acesta din urmă recunoscând, spre exemplu, cu obiectivitate că sărbătorile nelegate, adică populare, sunt mai numeroase decât cele celebrate de biserică, această formație îl recomanda cu deosebire să trateze și să scrie cărțile Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava (1895) și Legendele Maicii Domnului. În cele aproape 350 de pagini
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
care în amplul său poem, “Maica Domnului”, s-a inspirat în mod vădit din cartea pe care o evocăm. Dacă o serie de cărți ale lui S. Fl. Marian au fost reeditate târziu, după 1989, în primul rând trilogiile despre sărbători și naștere - nuntă - înmormântare, Legendele Maicii Domnului n-a fost reeditată de un secol. Nici măcar nu era voie să fie citată, singurul studiu care a folosit-o fiind unul, din 1953, publicat de Gheorghe Alexe în revista Studii teologice.
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
încât putem vorbi de adevărate „rubrici”, ca să nu le spun capitole, pe care nu cred că greșesc numindu-le: Eminesciana, Hasdeiana, Caragialiana, Argheziana, Călinesciana, Istratiana, Lucian Blaga, Mircea Eliade. Teodor Vârgolici se plimbă degajat în întreaga literatură română de la folclor (Sărbătorile la români de Simion Florea Marian, ediție îngrijită de Iordan Datcu) și de la cronicari (Letopisețul Țării Moldovei de Grigore Ureche) și scriitorii religioși, precum Antim Ivireanul, ale cărui Didahii au fost editate de Gabriel Ștrempel, la M. Blecher, Eugen Ionescu
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
MĂRȚIȘORUL Din cele mai mai vechi timpuri a existat la români tradiŃia că prima zi a lunii martie să fie marcată de sărbătoarea mărŃișorului. Un fir roșu împletit cu unul alb, simbol al dragostei prieteniei și recunoștinŃei, marchează , de fiecare dată, începutul primăverii, al regenerării naturii, al reînvierii a tot ce înseamnă formă de viaŃă. Bucuria de a dărui sau a primi un
Mărțișorul. In: Alabala by Inst. Bugalete Felicia () [Corola-journal/Imaginative/573_a_705]
-
din diferite materiale: lemn, lut, plastic, material textil, hârtie, seminŃe, plante presate...De cele mai multe ori MărŃișorul este însoŃit de mesaje scrise sau verbale prin care cel care dăruiește își exprimă sentimentele faŃă de persoana respectivă. În ultimii ani, datorită unor sărbători împrumutate de la alte popoare, tradiŃia de a dărui sau a primi un MărŃișor a început să dispară. Inst. Bugalete Felicia
Mărțișorul. In: Alabala by Inst. Bugalete Felicia () [Corola-journal/Imaginative/573_a_705]
-
Birmingham, cu fuste scurte, scoțiene, dansau din buric, generali activi sau în rezervă dansau manele, unii demnitari își introduceau săbii pe gâtlej și le scoteau intacte, alții nu le mai scoteau de loc, într-un cuvânt era o atmosferă de sărbătoare. Andrew, îmbrăcat în fireturi dar cu fața împietrită, mai trăgea câte un scotch, împovărat de gânduri, mireasa râgâia mortal, mai scotea din gură, mai punea pe masă dumicați nemestecați, Arthur socializa cu o prințesă dintr-un comitat îndepărtat, se pare
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
ce căuș de palmă Li se liniștesc sufletele Șoptitoare, fumegânde? * Celebrarea Sfântului Gheorghe Între săbiile grâului, Gloria cerului senin, Făpturile Iadului uitate, Sângerări ocolite de priviri În timp ce chipul lui frumos Devine tot mai străveziu. Scuturi de liliac înflorit Cetățile în sărbătoare (ale mălinului) Norii poleiți Cu răsuflarea Lui Dumnezeu Și armura lui descheiată În dreptul inimii, O odihnă verde Pândită de secetă, Ochii larg deschiși Ai Fiarei. Alb, auriu, Întinderi netede, Ape, Zăpada, Un măr înflorit Peste noapte, O piatră stăruitoare Precum
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
exploatarea economică, violența și inegalitatea sunt evacuate. Lectura clasicului Sadoveanu este un ecou îndepărtat al lecturii pe care Iosif Vissarionici Stalin o propunea, în urmă cu aproape un deceniu, atunci când popoarele lumii de la răsărit se pregăteau, într-o atmosferă de sărbătoare, să întoarcă definitiv o pagină din istoria umanității. În 1945, editura partidului comunist român oferea românilor, în tiraj de masă, lucrarea fundamentală a generalissimului, "Problemele leninismului", în al cărei sumar expunerea asupra proiectului constituțional de la 1936 figura la loc de
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
cu ciocul lung, de mărimea unui pui de găină. În ambele embleme e vizibilă o trăsătură care, pentru neozeelandezi face casă bună cu sportul: firescul, naturalețea. 7 februarie 2003. Un tratat cu înflorituri și un s buclucaș Ieri a fost sărbătoare națională: Waitangi Day. Waitangi este numele localității unde s-a semnat în 1840 un Tratat între reprezentanții coroanei engleze și cîteva duzini de căpetenii maori, un fel de act de întemeiere a Noii Zeelande. Hîrtia care s-a semnat la
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
gurii în altul. Cine va rupe tăcerea va pierde pariul. O plasă de riduri cade pe fața mea. O cută adâncă taie osul frunții tale. Am putea să nu ne vorbim cu anii stând la capetele opuse ale mesei de sărbătoare. Privirea mea trece prin flacăra lumânării lăsând urme de arsuri pe carnea limbii tale. Semănăm ca două picături de apă moartă. Cuvintele nerostite se lovesc de geamul închis. Fiece petală e o limbă plutitoare. Umbra din oglindă ascultă pașii lașității
Tăcerea din pahare by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/14329_a_15654]
-
numeroase și de neamânat vor fi fiind trebile ce le umplu agenda cotidiană, inclusiv în zilele de repaos, ei ar fi trebuit să facă măcar un formal act de prezență. O retrospectivă precum aceea a lui Liviu Suhar este o sărbătoare a întregii comunități, pe care notabilităților ei nu le e îngăduit să o ignore. Dacă tot nu pot (sau nu știu, sau nu au vreme, sau nu se pricep, sau nu vor) să le netezească artiștilor existența, cel puțin să
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
șezând pe parapetul unui podeț de lemn într-un echilibru profund precar. O femeie se precipită spre Văsîi cu un scaun, să-l vadă instalat cum se cuvine, să nu se obosească omul peste fire - că doar în zilele de sărbătoare el nu e fitecine, ci prietenul cel mai drag care-ți alină dorurile și căruia i te adresezi prin hori: Zi Văsîcă după mine Că eu nu poci după tine. Zi Văsîi cu cetera Că și eu te-oi ajuta
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
lui pe jos, pe care îl horește în forță și cu toată convingerea. Văsîi accelerează tempoul. Un alt bărbat, mai tânăr, în ținută de jogging ";Adidas" (o îmbrăcăminte la mare modă, pe care oamenii pricopsiți o arborează în zilele de sărbătoare), se apropie legănând pruncul din brațe în ritmul muzicii. De-acum strada e plină. Împopoțonate și lipite una de alta, fetele schimbă priviri șăgalnice, pufnesc în râs cum numai ele știu s-o facă, își ascund fețele, își răsucesc cochet
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
cioburile colorate se recompun în imagini străine greu de înțeles poate nici aceste rânduri nu sunt adevărate ele sunt doar scândurile unui gard vopsit îndărătul căruia jalnicul leopard este ținut în viață cu perfuzii ca să-și mai arate colții în sărbătorile legale acum e târziu mașinile fâșâie prin ploaie un copil oarecare urlă nu știu dacă am să adorm golul nu se umple scriind nu se mai umple nu înțeleg nu îmi place laptele și asta nu înseamnă că el nu
Poezii by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/14376_a_15701]
-
fața în mîini moartea ochii-ți descoperă nisipul se naște în cariere de nisip vîntul îl împrăștie-n dună tu îți ascunzi poema după cuvînt - mîinile moartea-ți adună Vișin Copil mama îmi așternea pentru somn dar numai cînd era sărbătoare patul din lemn de vișin din camera mare (adică în graiul nostru cea mai frumoasă odaie ținută doar pentru oaspeți de seamă) cel acoperit cu poneavă și strujacul cu paie mă trezeam dimineața cu ochii-nroșiți de scrumul viselor colorate
Poezii by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/14490_a_15815]
-
tîrziu, pentru 22 iunie, ziua în care, în 1912, murea Caragiale : ";Țal! nene Iancule!... a se revedea!" Zonele din care autorii aleg evenimentele pe care le consemnează ca memento în josul paginii sînt cele preferate de calendarele de tip popular : marile sărbători ortodoxe, evenimente ale istoriei neamului, zile internaționale (a muzicii, a limbii, a apei, a alimentației...) și nelipsitul horoscop. Totul, evident, în spiritul lumii personajelor lui Caragiale. Răspunsuri pentru fiecare zi a anului. O întrebare pare totuși să pună calendarul: nu
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
Cetatea în paragină, muțenia, Când L-am văzut pe treapta scării La care nu puteam ajunge. ' Cum vii cu mintea dezbrăcată Ca să-mi aduci în dar nimicnicia, După atâta vreme de zăbavă ? Întoarce-te și pregătește-mi Înfățișarea ta de sărbătoare'. Am alergat acasă într-un suflet Și-am început să caut prin dulapuri, Dar nici un strai, nici o-ncălțare Nu mă închipuia altminteri, Și se făcea târziu, trecură anii, Până în ceasul de-ntuneric Când m-am înspăimântat la gândul Că nu
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14595_a_15920]
-
spre Drumul Dumbravei, al faimoasei păduri de stejar care se întindea pînă la Rășinari, unde se născuse poetul Octavian Goga, localitate pe care nu o vizitasem niciodată în copilăria mea, pînă atunci. Am descoperit locul în care se organiza vara, sărbătoarea cîmpenească numită Maialul, la care lua parte întregul oraș, sărbătorind venirea primăverii. Pădurea ținea drumul, pe care aluneca trăsura, învelindu-ne cu foșnetul frunzelor bătrînilor copaci, din care răzbătea o adiere proaspătă și înviorătoare. Mi se părea că alunecăm într-
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
lumii, pusă la uscat, indecent, unde nu-i voie, bre!!! Anume te atîrnă acolo, te flutură-n urbe, doar-doar vei încasa vreo scatoalcă, vreo înjurătură pupată. îți expune pudoarea la impudoarea publicului nerăbdător să te prăjească-n friganele populare, de sărbători cu manele și țuici gălbui în ora șuie. Că, bă!, ce-i fi fiind în fondul butoiului de varză răsfățată-n moarea ta stricată? Falsificator, un falsificator de silabe-n brașoave!!!
Îngeroioloiul (Zbaterea mașinăriei de scris) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14718_a_16043]
-
Simona Tache Cu ocazia sărbătorilor, fie că lumina și căldura sarmalelor să vă pătrundă în suflete și să vă bucurați de ele alături de cei dragi. La mulți ani, să fiți sănătoși, iubiți și la pungă burdușiți! Buun. Urările regulamentare fiind făcute, să vă povestesc ce-
La gratare in parcare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21165_a_22490]
-
Simona Tache Poștă cineva aici, pe blog, zilele trecute, în contextul unei discuții despre Crăciun, următorul comentariu: “cineva mi-a spus, de sărbătorile trecute, că are senzația că există familii întregi care locuiesc în hypermarket-uri. acolo mănâncă, acolo beau, acolo socializează. ieri, după o vizită la carrefour, la o oră care mi se părea inteligență, am înțeles că are dreptate: o cucoana îi
Va scot la o prajitura in supermarket? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21170_a_22495]
-
șorțul și ne făcea. Ne învăța să tricotăm. Ea tricota pentru noi șosete, pulovere, vestuțe, iar noi, pe lângă ea, tricotam bluzițe și fustițe pentru păpuși. Când era mai tânără, întindea războiul de țesut și țesea. Cuverturi, preșuri. În zilele de sărbătoare, își lua biblia sau o carte de rugăciuni și citea. Mamaie nu are decât două clase, dar știe să scrie și să citească și e foarte deșteaptă. Are o inteligență și o deschidere la minte de te lasă cu gura
Poveste despre bunici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21195_a_22520]