1,766 matches
-
dar și (28, 29-39): "Fiii lui Ozoth în Nervul cel Optic [...] desfătări dau omului necunoscut; și calpe bogații/ Disprețului le dau, și-i zvîrlă în necaz [...] pe cei care le au,/ Închizînd soarele și luna [...] afar' din Nervul Optic [...]/ În vreme ce sărmanul nevoiaș este că diamantul care, desi învesmîntat/ Cu aspru acoperămînt în mînă, este deschis năuntru pe deplin/ Și în sfințitu-i centru ține cerurile veciei luminoase./ Ozoth aici din stînci înaltă ziduri în contra mării furioase" [împotriva Mării Timpului și Spațiului, a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
16.), adăugînd: Și-atunci nu-ți caută cerescul tata dincolo de ceruri,/ Acolo este Caos și Noaptea cea străveche și Og și-Anac bătrîni" (Milton, 20, 32-33). Aceste elemente aparțin în mod evident unei mistici a luminii. Mai mult, Blake afirmă că "sărmanul nevoiaș este că diamantul care, deși-nvelit/ În aspru acoperămînt în mînă, este deschis năuntru pe deplin/ Și în sfințitu-i centru ține cerurile veciei luminoase" (Milton, 28, 36-38). Vesmîntul oricărei forme în Veșnicie este Lumina, iar Lumină este Ierusalim în orice
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
numai cînd se trimite singură... sau nu se duce deloc. Mona: Pe mine, în orice caz, să nu mă trimiți. Octav: Nici nu mă gîndesc. Mona: Adică speri să mă trimit singură... Octav: Ei, toate speranțele au o limită... Oh, sărman Hamlet! El o trimitea pe Ofelia la mănăstire ca s-o salveze de mediocritate... de feminitatea aceea împotmolită în sucuri glandulare... în suavele noroaie erotice... Și-acolo rămîne... Pe veci! Ha! El voia s-o ridice de la "mă iubește, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
vizibil până și În semnele materiale și schimbătoare ale puterii noastre. Și așa ne-am Întors În punctul de plecare: la adorarea vițelului de aur. Cu deosebirea că idolul vorbește, merge, gândește, Într-un cuvânt, este un uriaș. Iată de ce sărmanul Fitecine s-a trezit Împovărat pentru multă vreme de aici Înainte. O revoluție populară este imposibilă astăzi. Dacă unii regi vor mai cădea, acest lucru se va datora, ca și În Franța, disprețului nepăsător al clasei inteligente. Pentru ca viața noastră
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
britanic; și agită această veșnic tulburată țară. Pentru ochiul Observatorului politic, relațiile lor reciproce, pline de elemente de discordie și ostilitate sunt departe de a fi liniștitoare. Aceste două categorii fundamentale ale Adorării Filfizonice a Eului, sau Adorării Demonilor și Sărmanilor Sclavi, sau Adorării Salahorice a Pământului, sau ce-o fi Salahorismul ăsta se manifestă Într-adevăr prin forme izolate și neglijabile: cu toate acestea, prin rădăcinile și ramificațiile lor subterane, ele se extind În Întreaga structură a Societății și acționează
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
a Societății și acționează neobosit În adâncurile secrete ale Existenței poporului englez; străduindu-se să o despartă și să o izoleze În două mase contradictorii, care nu comunică Între ele. Ca număr și chiar ca forță individuală, se pare că Sărmanii Robi sau Salahorii cresc din oră-n oră. Dimpotrivă, Secta Filfizonilor nu este, prin natura sa, menită să-și facă prozeliți; dar se laudă cu marile ei resurse ereditare și cu forța dată de unitatea ei; În timp ce Salahorii, dezbinați În
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
În fiecare zi, jaguarul pleca la vânătoare, lăsându-și fiul adoptiv cu soția, care-i arăta o aversiune crescândă; nu-i dă să mănânce decât carne veche și uscată și frunze. Când băiatul plânge, ea Îl zgârie pe obraz și sărmanul trebuie să-și caute scăparea În pădure. (H. Banner, apud C. Lévi-Strauss, 1995, p. 94) Transferul de tehnici vânătorești (jaguarul Îl Învață cum să folosească arcul și săgețile) Îl transformă pe Botoque din victimă slabă și neputincioasă (maștera Îl zgâria
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și pe inventatorul său, într-un accident suspect. Obsesia timpului structurează o parte din povestiri: timpul curge îndărăt sau este un „timp sferic”, durata parcurge infinitul cercului, „infinit mort”. Lume a ipoteticului, acest „fantastic speculativ” trimite la marii precursori, la Sărmanul Dionis al lui Eminescu și la unele nuvele de Mircea Eliade. Nu lipsesc motivele consacrate de literatura lui Borges, cartea magică declanșatoare de mari aventuri existențiale și himera unui Aleph, care, „întors”, povestește viitorul. Romanul A opta zi de la facerea
CONSTANTINESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
Scriitorilor Români. A folosit și pseudonimul Simona Basarab. C. debutează în anul 1927 cu o culegere de nuvele intitulată Robii pământului. Atenția prozatorului se concentrează asupra unei umanități năpăstuite, trăind izolată în sate uitate de lume. Incursiunea în viața celor sărmani îi oferă prilejul de a expune, într-o formulare vagă, idei socialiste ce, mai târziu, vor fi mult mai răspicat exprimate. Romanul Ninoni (1931) reprezintă un prim volum dintr-o serie proiectată, dar care nu s-a realizat, eroul trebuind
CORBASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286407_a_287736]
-
și al morții, legitățile nelămurite ale balansului dintre iluzie și realitate. Între sarcasm și nostalgie, proza de moderație clasică a lui B., absorbind „documentele omenești” în ficțiune, se configurează într-un spațiu al autenticității. SCRIERI: Jurnal de bord, București, 1901; Sărmanul Dionis (în colaborare cu Const. Calmuschi și G. Orleanu), București, 1909; Datorii uitate, București, 1916; În cușca leului, București, 1916; Prințesa Bibița, București, 1923; Proză, București, [1925]; În Deltă..., București, [1925]; Peste Ocean, București, [1926]; Schițe marine din lumea porturilor
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
luptele din întâiul război mondial (Suflete de viteji), răpiri, naufragii, regăsiri spectaculoase (Sandu și Sanda, Fetița schimbată) -, de călătorii în peisaje exotice (Unchiul meu Adam, Șerban și Uragan în avion, Mica Robinson) sau de întâmplări din viața de toate zilele (Sărmanul Adrian, Copilul nimănui). Câteva scrieri se inspiră din poznele și isprăvile unor personaje ce își vor avea celebritatea lor: Haplea și Frosa, Lir și Tibișir, Timofte și Porumbița, Uitucilă. Alte culegeri includ adaptări iscusite ale unor legende din toate zările
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
București, 1939; ed. Sibiu, 1992; Sandu și Sanda, cu desene de Pascal, București, 1939; Uitucilă, București, 1939; O mie și una de nopți povestite pentru tineret, cu desene de Pascal, București, 1940; Rilă-Epurilă aviator, cu desene de Pascal, București, 1940; Sărmanul Adrian, București, 1940; Buruiana fermecată, București, 1940; Copiii cu părul de aur. Scufița Roșie în Țara Zânelor, cu desene de G. Iliescu și Ioana, București, [1941]; Copilul nimănui, cu desene de G. Iliescu, București, 1941; Haplea. Pățanii din tinerețe, București
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
și muzica (1944), Camo˜es, cavalerul mării (1945), Cristofor Columb, conchistadorul lumii noi (1946). SCRIERI: Sub lumina lunei (în colaborare cu V. Cotan), București, 1921; Morții, București, 1922; Fii fericirea mea!, București, 1923; Stafiile dragostei (în colaborare cu Dr. Ygrec, Sărmanul Klopstock și Alexis Nour), București, 1929; Doamna Casanova (în colaborare cu M. Toneghin), București, 1932; Fecioare la licitație (în colaborare cu M. Toneghin), București, 1933; ed. Iași, 1991; Pozne și năzbâtii, București, [1933]; Fata cu păr de lup, București, 1934
BILCIURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
fermă atitudine antifascistă și prodemocratică în a treia, s-a impus prin calitatea și insolitul ei, purtând pecetea de neșters a spiritului arghezian. Alți colaboratori: Otilia Cazimir, Al. O. Teodoreanu, Gala Galaction, Paul Zarifopol, B. Fundoianu, Octav Șuluțiu, Aurel Lambrino, Sărmanul Klopstock, Ionathan X. Uranus (pseudonim al lui Marcel Avramescu), N. Davidescu, Demostene Botez, Simion Stolnicu, Mircea Pavelescu, Sanda Movilă, Alexandru Sahia, Eugen Constant, Liviu Deleanu, G. Ivașcu, Mihail Steriade, Gherghinescu-Vania, N. Crevedia, Radu Boureanu, Ilarie Dobridor, Laurențiu Fulga, Ion Biberi
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
unde este tatăl meu... și unde E țara mea... și unde se vorbește Limba ce tu-mi vorbești, căci n-o aud?... Străină-i țara care îmi dă lapte, Străin pământul care grâu îmi dă... " Ce va răspunde-atuncea acea mamă? " Sărman copil - tu patrie nu ai... A fost odat-un împărat, va zice, Un împărat ce-acum de mult e mort. Acela ridică în bătălie Poporul tău și țara - și-o pierdu... Mult a trecut de-atunci, mulți ani de lacrimi, Pin
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
privind la Bogdan, vorbește singur ) Să-mi ospătez vederea cu arătarea lui... Așa de tânăr încă, cu chip așa de dulce... Nemulțumit se pare el de diata noastră Dar voi ca nici să știe de ce așa făcui... O ochii mei, sărmanii luminători ai feței, Se-ntind încet spre dânsul ca mâna făr' de trup Cu care al meu suflet l-apucă de departe; Îl pipăi cu vederea, cu nălucirea minții... Ce trist! BOGDAN (apart) Vorbește singur... De când vorbește singur - Mai multe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a petrecut povestea, dar fără ca să tremuri. Ea se petrece-acuma. Căci vremea e pe dos, Cum este și în basme. Ce-i sus coboară jos. Când s-o vesti în lume că Sas e-n locu-mi Domn Strămoșii mei, sărmanii, în vecinicul lor somn Întoarce-s-or în groapă cu fața spre pământ, Speriați de toate celea ce-n vremea noastră sânt Nu-i așa vere dragă?... [SAS] O, Doamne, cum să port Acest glas slab și rece, pe jumătate
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ENA] Ce vrei să-ți spun [eu oare]? B[OGDAN] Sânt pe al morții prag: Gândește, trei cuvinte îți cer să-mi spui: "mi-ești drag". VER[ENA] O! n-o spun niciodată... B[OGDAN] Atunci m-arunc... VER[ENA] Sărmanul! B[OGDAN] (urcă fereasta ) Adio dar, Verena! nu ne-om vedea în veci. VER [ENA] Stăi (el se-ntoarce), Vino-ncoace-aproape... să ți-o spun la ureche Mi-ești drag! Destulu-i? BOG[DAN] Destul. Acum însă, că am ajuns aici, Voi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
știam ce-i de mine și cum pot să rămân În lume-atît de singur și-atîta de străin, Aș fi răcnit, dar glasul mi se-neca în gât.... Dar ca de-a ta iubire eu tot n-am plâns atât. ANNA Sărmanul! cine știe de când e mort... [BOGDAN] Cum ești! Nu ai atâta milă la mine să privești; Ia-ți mâna ta cea scumpă de pe [scumpi] ochii tăi, Nu-ți fie-atît de teamă, căci suntem singurei Și eu nu-ți fac nimica
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
deschide brațele) ANNA (s-aruncă-n brațele lui) Tare! tare! (Perdeua cade) [SCENA III] BOGDAN (intră) ANNA Sst! încet! BOGDAN Sîntem singuri?... ANNA Da, singuri. BOGDAN Annă dragă! Nu știi ce veste tristă mi-aduse-acum ciobanul: Averea mea-i pierdută și tata mort, sărmanul! Să mă despart de, tine? [Î]mi vine-așa de greu {EminescuOpVIII 111} Și totuși, totuși trebui... O, Dumnezeul meu!... De ce [mai] înainte eu nu te-am întîlnit, De-atîta fericire de mult aș fi murit; Sub gura [ta] cea dulce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-i însenin cugetele prin cântec... dar cântecul cel mai vesel îl pune pe gânduri... cântecele triste îi fac plăcere, însă eu nu le cânt, pentru că-l adâncesc din ce în ce mai mult în răul ce l-a coprins. ARBORE Sărman copil! MAIO Da, sărman și copil totodată! O, boierii cei tineri... pare că l-ar fi prins cu lanțuri de fier în vârtejul desfrânărilor lor... și-apoi vorbesc... șoptesc... îl umplu de nencredere... Nu știu zău de unde-or fi-nvățat boierii cei tineri obiceiurile
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
care voi dați mâna Ca să zdrobiți pe turcul cu dânșii împreună. Creștini își zic aciia, dar, mai păgâni ca turcii, Vând robi pe bieții oameni - și pun în vârful furcii Pe orcine din oameni care le-ar spune: stați, Acești sărmani sânt oameni, ca oameni vă sânt frați. Astfel stă scris în legea cea sînt-a lui Cristos? Turcu-i mult mai detreabă, mai blând, mai omenos, Litvanul este lacom... Maghiarul e avan Tătaru-i făr' de lege, polonul e viclean. Turcul e
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fie de nebun... - Ce-ntrebați la deal la vale, verișcani, ce e cu Gruie, Între voi nu este nimeni care poate să v-o spuie? Și de bietul om vă place să mai faceți încă glume! E aici, e mort sărmanul, e pe ceealaltă lume... Mort cum mor la noi vitejii, fără drept și judecată! Ei, erau mai bune vremuri, în Moldova, altădată. - Astăzi este Lăpușneanu, turcul șade la Hotin, Iar[ă] cine se ridică împrotivă... e hain... - Da, hain ca
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de nebun... MOȚOC Ce-ntrebați la deal la vale, verișcani, ce e cu Gruie? Între voi nu este nimeni care poate să v-o spuie? Și de bietul om vă place să mai faceți încă glume... E aici, e mort sărmanul, e pe ceealaltă lume. Mort cum mor la noi vitejii, fără drept și judecată, Ei, erau mai bune vremuri în Moldova altădată. JURJ HRÎBOR Cum să nu fi fost mai bune! Îh! Cind îmi aduc aminte Cum i-am fost
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mâna mea o carte, chiar domnească, de iertare,? Ți-o arunc în față, uite, fără cuget și mustrare. O! uitați-vă la dânsul cum se uită... parcă râde Un tiran fără de suflet, un despot cumplit, un gâde. O, copiii mei, sărmanii, ce vor zice ei odată? Muma a trăit cu omul ce-a ucis pe-al nostru tată". Ba nici chiar mormânt nu are... Vrei să-l spânzuri de-un copac Ca să-l bată vîntu-n laturi, neagră inimă de drac... O
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]