5,454 matches
-
nu am face decât să periclităm istoria acestor plăpânde plante, migrate aici de-a lungul mileniilor. Nu poți parcurge itinerariul ecoturistic, fără a vizita comuna Svinița, o fostă colonie sârbească, azi locuită de populație vorbitoare de limbă sârbă. Tot aici, sătenii „fabrică” dulceața de smochine după o rețetă numai de ei știută. Piesele de port popular specifice populației sârbești din România sunt păstrate în micul muzeu aflat în Școala din Svinița. Un exemplu în acest sens, este traista de lână, principala
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
de uz gospodăresc, piese de port popular oferită cu generozitate de un fiu al acestor locuri, Mihai Cojman15din Căzănești, interpret de muzică populară mulțumindu-i pe această cale, care îmbogățește astfel reprezentarea zonei. În ansamblu, reconstituirea modului de trai a sătenilor din această parte se face și studiind și documentele care arată cum au reprezentat locuitorii acestor așezări, zona la diferite târguri sau expoziții 16. Aflăm astfel că la marele eveniment cultural internațional, Expoziția Generală Română, București, 1906, Plasa Broșteni a
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
argint cu diplomă specială pentru calitatea porumbului, respectiv pentru țuică. Un număr mai mic de locuitori ai acestei zone (12) au fost prezenți cu lucru manual (produse ale diferitelor meșteșuguri, înpletit, țesut, prelucrarea fibrelor vegetale și animale etc. De asemenea sătenii de aici au fost impresionați și de chemarea comisarului general al Expoziției, Dr. C.I.Istrati, de a participa și la secțiunea Trecutul, (ce urma să devină Muzeul Trecutului Nostru), fiecare cu ce poate și astfel găsim participanți de la Mătăsari, Lupoaia
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
acestei biserici, Statie Ciortan 42. Citind Pisania bisericii din Roșiuța aflăm : Această Sfântă și Dumnezeiască Biserică întru Cinstirea și Laudaînălțării Măntuitorului Nostru Isus Hristos s-a ridicat din temelie spre slava lui Dumnezeu, XC construindu-se și împodobindu-se prin stăruințele sătenilor comunei Roșiuța și cu ajutorul moral și material al bunului creștoin Arhitect Statie Ciortan cu soția sa Ecaterina, ctitori de temeiu, pentru a lor și a rtot neamului lor Veșnică Pomeniere. Zidirea s-a început în primăvara anului 1910 în timpul Domniei
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
AȘA-I ROMÂNUL ! Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1595 din 14 mai 2015 Toate Articolele Autorului Care? Români suntem toți. Între granițele țării sau aiurea. Cu cetățenie sau fără datorată voturilor diasporei ne la locul lor. Orășean sau sătean, cu concepții și aspirații foarte diferite. Tot români sunt și transilvănenii. Chiar? Nu ! Români sunt numai aceia care agreează partidul aflat vremelnic la conducerea țării. Ceilalți sunt „eretici”. Termenul l-am preluat din domeniul clerical dar este perfect adaptabili. Dacă
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431590634.html [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]
-
de-o boală. Totul este să aibă un loc de muncă care este un drept, în consecință neasigurat de politicieni. Oricum orășenii măcar caută un loc de muncă, articol din ce în ce mai rar deoarece nu este inclus în „marea binefacere reclama comercială” Sătenii au alt regim. Ei își produc singuri hrana și mai au retrograda concepție că „apa de izvor” ar fi cea mai bună băutură. Cine are posibilitatea o îndulcește cu o picătură de vinișor creat tot prin propria muncă în vii
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431590634.html [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]
-
de care este plin eterul. La sat există însă o problemă. Românul este așa dacă și numai dacă are o parcelă de pământ pe care să o lucreze. Cum în satele unei părți ale țării numai o mică parte din săteni sunt proprietarii pământului rezultă inerent că majoritate sătenilor sunt muncitori agricol făcând parte din „proletari din toate țările uniți-vă” Dar nu se unesc, cum nu o fac nici proprietarii de pământ ca să aibă recolte mai bogate făcând investiții în
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431590634.html [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]
-
însă o problemă. Românul este așa dacă și numai dacă are o parcelă de pământ pe care să o lucreze. Cum în satele unei părți ale țării numai o mică parte din săteni sunt proprietarii pământului rezultă inerent că majoritate sătenilor sunt muncitori agricol făcând parte din „proletari din toate țările uniți-vă” Dar nu se unesc, cum nu o fac nici proprietarii de pământ ca să aibă recolte mai bogate făcând investiții în utilaj și irigații. Ca să nu plătească orășenilor impozite
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431590634.html [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]
-
Cartea este structurată pe șase capitole importante axate pe tradiții și obiceiuri natale, chiar religioase, clasificate pe anotimpuri, coborând nararea până la hora din sat. Ca cititor, parcurgi fără să vrei, aspecte legate de viața politică a comunei Purani, de traiul sătenilor, de portul popular al costumului de Vlașca cu catrință și pesteman cu ornamentație bogată, de hrana sătenilor. Nu uită autoarea să însereze chiar producții folclorice din lirica populară tradițională de pe meleagurile puranilor. Ultimele două capitole sunt cu adevărat lirice ocupându
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_la_romanul_radacini_locul_magic_al_copilariei_mele_de_floarea_carbune.html [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
anotimpuri, coborând nararea până la hora din sat. Ca cititor, parcurgi fără să vrei, aspecte legate de viața politică a comunei Purani, de traiul sătenilor, de portul popular al costumului de Vlașca cu catrință și pesteman cu ornamentație bogată, de hrana sătenilor. Nu uită autoarea să însereze chiar producții folclorice din lirica populară tradițională de pe meleagurile puranilor. Ultimele două capitole sunt cu adevărat lirice ocupându-se de clipe de eternitate, legate de copii, nepoți, povești și povestioare din epica populară ori despre
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_la_romanul_radacini_locul_magic_al_copilariei_mele_de_floarea_carbune.html [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
spre răsărit, pe șoseaua strategică a Transnistriei, cea care leagă Chișinăul de Tiraspol. Îmi trecu prin minte, așa, în exces de imaginație, o poveste fără noimă, cu "rakeți" și ostatici și, evident, cu eroii principali aflați în pielea celor doi săteni mirosloveșteni, iar dl. Șoimaru (ce paradox!) executându-și, "sub acoperire", rolul negativ. Dar cine eram noi ca să prezentăm vreun interes transnistrean?, mi-am încheiat eu, în sine-mi, povestea năstrușnică, deși aveam context vizual pentru a o continua. Dincolo de pod
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Frumoasa_valaha_de_pe_meterez_gheorghe_parlea_1370342301.html [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]
-
viața sfinților Dimitrie și Nestor - prezente în majoritatea bisericilor din Maramureș. Pridvorul amintit a fost locul amenajat (inclusiv cu videoproiector) unde au fost expuse lucrările a căror rezumate au fost publicate și puse la dispoziția participanților și auditoriului constituit din sătenii interesați de această temă. După deschiderea lucrărilor prin cuvântul rostit de doamna Daniela Popescu - președinta a Comisiei pentru UNESCO și domnul Prof Univ Ioan Opriș - istoric, autorii lucrărilor, într-o succesiune admirabilă ne-au purtat prin veacuri și locuri înfrumusețate
PERENITATEA TRADIȚIILOR CREȘTINE ȘI POPULARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1436368377.html [Corola-blog/BlogPost/372537_a_373866]
-
dat pe la ziare și acum îi place să se scrie despre el. Nu mai scrieți când rupe biblii și, la un moment dat, se potolește”, ne-a declarat preotul ortodox Marian Nicolae. Afirmațiile vecinilor Bisericii din Mădăras contrazic sfatul preotului. Sătenii spun că Gheorghe Lăzău este de neoprit, iar Sărbătorile creștine de iarnă vor fi iar tulburate cu biblii sfâșiate, exact ca anul trecut. Mai mult, potrivit unui localnic din Mădăras, „Lăzău, în delirul său, amenință că va pune foc la
DISTRUGĂTORUL DE BIBLII SE VREA VEDETĂ de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Distrugatorul_de_biblii_se_vrea_vedeta_sorin_petrache_1355158004.html [Corola-blog/BlogPost/351686_a_353015]
-
doua zi, busuiocul din pom, era împodobit cu chiciură, însemna că ursitul va fi bogat, dacă nu, va fi fost sărac. Se zice că, în această zi, odată cu sfințirea apei (Aghiasma mare), sunt sfințite toate apele pământului. După slujbă, fiecare sătean își ia apă sfințită în vasul cu care vine de acasă, și pe care îl așează apoi la păstrat lângă o icoană. Bunicul meu lua “aiasma”( așa i se spunea în Purani de Videle) într-o sticlă la care punea
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Traditii_si_obiceiuri_natale_purani_de_floarea_carbune_1357059708.html [Corola-blog/BlogPost/348793_a_350122]
-
pe care îl așează apoi la păstrat lângă o icoană. Bunicul meu lua “aiasma”( așa i se spunea în Purani de Videle) într-o sticlă la care punea, în loc de un fir de busuioc, un scaiete, un scaiete albăstrui... Ajunși acasă, sătenii stropesc cu apa sfințită grajdul, animalele din gospodărie, pomii din livadă, casa și interiorul casei. Cu încredere, o dau de băut la cei bolnavi pentru însănătoșire... Agheasma se pune și în prima scaldă a copilului nou-născut pentru a-l apăra
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Traditii_si_obiceiuri_natale_purani_de_floarea_carbune_1357059708.html [Corola-blog/BlogPost/348793_a_350122]
-
al războiului, îi povesti acestea lui Jănică Handra din Soci, mulțumit că a putut să facă măcar atât pentru amintirea nefericitului său camarad. Căci se credea despre el că a fost un dezertor în sensul cel grav al cuvântului. Și săteanul acesta nemțean își rosti ultima frază a istorisirii sale răvășit, cu aportul perturbator al nodului din gât: „Era speriat săracu’, deși văzuse atâta sânge la Cotu’ Donului... Și am strigat la el cât am putut: Nu te teme, Iordache, că
PREŢUL DORULUI DE CASĂ (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 by http://confluente.ro/Pretul_dorului_de_casa_razboiul_in_gheorghe_parlea_1344768706.html [Corola-blog/BlogPost/355032_a_356361]
-
aduceți aminte că i-a zis lui Pandelică, de la început: „Vreu să fiu sigur de ei, boierule, ca să nu uitați de pariu. La mine sunt ca și la dumneata!” Floreasca a-ncasat banii pentru băutura cu care-i cinstise boierul pe sătenii din cârciumă, dar mulți veniți, după aceea, ca la semnal, de nu mai încăpeau în salon, că se dusese vestea din om în om: „Azi în crâșmă-i mare zaiafet, conașu Pandelică plătește chefu’ la bufet”. - Coană Marița, primește din partea
PARTEA A III-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1359792175.html [Corola-blog/BlogPost/359341_a_360670]
-
evreiesc din amonte, se iviră făclii aurii, pâlpâitoare, mișcându-se pe apele Nilului. Făcliile acelea se apropiau, creșteau. Se vedea cum adierea brizei de noapte lungea flacăra luminilor. Când se apropiară, se văzu că acele lumini erau pe luntrii ale sătenilor evrei din sat, alarmați de Manahem, băiatul evreului Efraim. Veneau sătenii de zor, să dea ajutor băiatului stăpânului lor, Asenath. În fruntea sătenilor era Efraim, alături de Menahem. Plutele ajunseseră la ostrovul unde cei doi băieți, Rameses și Tamir, tremurau de
FĂCLII PE NIL (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1423467249.html [Corola-blog/BlogPost/375997_a_377326]
-
apele Nilului. Făcliile acelea se apropiau, creșteau. Se vedea cum adierea brizei de noapte lungea flacăra luminilor. Când se apropiară, se văzu că acele lumini erau pe luntrii ale sătenilor evrei din sat, alarmați de Manahem, băiatul evreului Efraim. Veneau sătenii de zor, să dea ajutor băiatului stăpânului lor, Asenath. În fruntea sătenilor era Efraim, alături de Menahem. Plutele ajunseseră la ostrovul unde cei doi băieți, Rameses și Tamir, tremurau de frica șacalilor fioroși. Văzând luminile aproape de ei, șacalii s-au topit
FĂCLII PE NIL (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1423467249.html [Corola-blog/BlogPost/375997_a_377326]
-
de noapte lungea flacăra luminilor. Când se apropiară, se văzu că acele lumini erau pe luntrii ale sătenilor evrei din sat, alarmați de Manahem, băiatul evreului Efraim. Veneau sătenii de zor, să dea ajutor băiatului stăpânului lor, Asenath. În fruntea sătenilor era Efraim, alături de Menahem. Plutele ajunseseră la ostrovul unde cei doi băieți, Rameses și Tamir, tremurau de frica șacalilor fioroși. Văzând luminile aproape de ei, șacalii s-au topit în întunericul dens al stufărișului de papirus. Sătenii ajunseseră repede la ostrovul
FĂCLII PE NIL (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1423467249.html [Corola-blog/BlogPost/375997_a_377326]
-
lor, Asenath. În fruntea sătenilor era Efraim, alături de Menahem. Plutele ajunseseră la ostrovul unde cei doi băieți, Rameses și Tamir, tremurau de frica șacalilor fioroși. Văzând luminile aproape de ei, șacalii s-au topit în întunericul dens al stufărișului de papirus. Sătenii ajunseseră repede la ostrovul unde îi așteptau cei doi băieți, îl salvară pe fiul stăpânului, îl așezară pe o luntre și-l duseră acasă la Asenath. Aici fusese tratat degrabă de vraci. Rameses nu știu să spună cine erau băieții
FĂCLII PE NIL (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1423467249.html [Corola-blog/BlogPost/375997_a_377326]
-
n-au visat neam de neamul lor! Zic să înconjurăm țara cu sârmă ghimpată și să punem de o închisoare de maximă siguranță ? Ciocu' mic, ciumpalacilor! Ultima oră ! Dramă în multe zone rurale înzăpezite! Ca să ajungă acasă, de la crâșmă, mulți săteni au trebuit să deszăpezească șapte cărări! * Toate bune!?! Ai nevoie de o informație? Mică, mică? O rezolvăm împreună. Trimite mai departe! Mulțumiri! Să se vadă! Ne-am eliberat de frică! ------------------------------------------------- Sergiu GĂBUREC http://blogulluigabu.blogspot.ro București duminică, 2 februarie
TABLETA DE WEEKEND (54): NINGE IARĂ, PESTE ŢARĂ ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1391335481.html [Corola-blog/BlogPost/353826_a_355155]
-
erau folosite în văi adânci, pentru trasul buștenilor. Odată, veneam din pădure, seara, împreună cu fratele meu mai mare. Eram obosiți, cu coasele pe spinare. Lucraserăm la descopleșire, la plantațiile din parchete. Din urmă ne ajunse un tractor, șofer era un sătean numit Brustur. Ne cunoștea. Oprește, ne spune să urcăm în spatele cabinei, pe tractor. Dar acolo nu prea aveai unde să pui picioarele, nu era platformă dreaptă, erau doar niște fiare. Când a luat tractorul viteză la vale, din cauza denivelărilor pe
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1405404390.html [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
DE AUTOR Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 152 din 01 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Zămislită la poalele Carpaților de-Apus, într-un sătuc plin de lumină situat la 10 kilometri de piscurile Vlădesei, m-am ivit printre sătenii mei în amurgul zilei de 24 august 1960, în miresme de fân cosit și-n murmur de codrii plini de legendă. M-am născut pentru a-mi iubi obârșia și neamul și a-mi cinsti locurile natale cu prinosul mâinilor
PROFIL DE AUTOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 by http://confluente.ro/Georgeta_Resteman.html [Corola-blog/BlogPost/367198_a_368527]
-
Poate dă Domnul să ne mai vedem. Vă urez drum bun. - Mulțumesc și eu, domnule primar. Te-ai convins că putem avea succes cu oamenii gospodari. Sper în ajutorul dat și-n continuare pentru plasarea dispozitivelor la câți mai mulți săteni. Este interesul satului ca acesta să prospere prin munca lor. - De aceea i-ai spus lui Nea Tudor să țină secretul? - Păi ce altă reclamă să mai fac? Ai adresa mea. Te rog să-mi dai un telefon dacă cineva
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400581535.html [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]