1,014 matches
-
of Elibank"); ,,oily" = uleios (n. trad.). În original, ,,Lloyd George Knew my Father", cântec de music hall privind obiceiul acestuia de a vinde distincții (n. trad.). În original, ,,Onward Christian Soldiers", imn din sec. XIX, ale cărui versuri scrise de Sabine Baring-Gould fac referire la metafora creștinului-soldat al lui Hristos din Noul Testament (n. trad.). Roman politic scris în 1926, inspirat din afacerile din timpul Primului Război Mondial ale lui Beaverbrook, pe care autorul l-a cunoscut personal (n. trad.). Engl: knee-capping, este o
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
Dar uit de Bette Davis Eyes, hitul lui Kim Carnes de prin anii 80, semn că prodigioasa actriță a fost totuși muza celui care a compus acest cântec... 11 decembrie. Primesc ultimele două numere din Positif : cel pe noiembrie, cu Sabine Azema pe copertă în Curs al lui Alain Resnais, văzut în închiderea Festivalului de la Salonic, și cel pe decembrie, cu Meryl Streep pe copertă în A Prairie Home Companion al lui Robert Altman, văzut în competiția Festivalului de la Berlin
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
tocmai m-a părăsit; n-am ce face; aceeași situație ca a ta în iulie și august când te-ai întors degeaba la București. 8) Pe la mine, foarte rar, Gaby, Irène (de două-trei ori de la plecarea ta), de două ori Sabine, astăzi a stat 10 minute; a primit aici scrisoarea de la Monique Knapp. Nu crede că vine curând, mi-a spus, din pricina treburilor care o rețin: casa de vândut etc. Așa; îmi reiau refrenul: te iubesc și mi-e dor de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
am curajul să-ți scriu tot, mai ales de când cu întâmplarea mamei lui „ton Oncle“ , care, plecând acolo de unde era guvernanta lui Ady, Mimy, a fost silită să aterizeze și pusă față în față cu Curti în orașul prietenului lui Sabine care a fost atât de drăguț cu tine și ți-a făcut reducerea de 300 lei. Să dea Dumnezeu să înțelegi acest galimatias. Fii prudentă; orice manifestație e urmărită; ar avea repercusiuni asupra averei tale de aici. Te rog, ocupă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
am mângâiat-o și încurajat-o, dar nici ea nu vede venirea ei apropiată. Am telefonat lui Gaby; cred că telefonul ei e stricat pentru că de la 9-10 sună mereu ocupat. Irène a adus o scrisoare pe care o anexez acesteia; Sabine o va duce singură mâine dimineață la locuința lui R[ainer], Pauline mi-a spus că va veni sus, cu câteva rânduri pentru tine. Vreau să primești vești cât mai multe și variate, care să mai rupă monotonia alor mele
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
te înștiințeze că miercuri la ora 7 te voi chema la telefon. Cum va ajunge acest text până la tine: „Am să telefonez miercuri orele nouăsprezece. Urări. Te iubim. Mamina, Gaby, Dan<footnote id=”3”>Dan Brătianu.</footnote., Irène, Paca, Maria, Sabine“? Azi-dimineață... Ba nu! Știi ce s-a întâmplat aseară după plecarea „Sbur[ătoriștilor]“? Am vrut să mă culc mai devreme; eram în pat; un telefon: Maria, cu vești. Foarte drăguță și mi-a făcut un imens serviciu: tocmai îți apăruse
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de mare succes literar de Șolohov: Donul Liniștit. Vezi că mă țin în curent cu literatura actuală. Dar ceea ce vrei tu nu se poate acum pentru niciuna dintre prietenele tale, nici pentru mine. Am prins în sfârșit la telefon pe Sabine; și-a vândut casa și s’a mutat în strada Popa Soare 53, telefon 4.86.80. Ea a încercat să dea un telefon mamei ei și nu a avut norocul nostru; firul e rupt; am sfătuit-o să dea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
va intoxica cu propria lui admirație: e egal cu Edgar Poe, cu Whitman etc. Acum cu totul alt public decât cel cunos cut de tine și mai redus ca număr, după cum vezi. Mâine vine la masă Dan și la 3¼ Sabine pentru lectura unor fragmente din scrisorile tale. De vineri, de când am primit 3 scrisori, cea din 30 octombrie, din 12 și din 16 noembrie, pândesc momentele când sunt singură și mai ales seara când mă culc și recitesc mereu scrisorile
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
iar la tonul voit. Muzica asta are ceva nostalgic de drum lung, pe care să riști să-l faci pe jos, greu, cu bocancii plini de noroi și cu un rucsac în spate, cu boarfe inutile. Mi-a telefonat acum Sabine, cu urări. Știu că te va bucura. Vei spune: „Nu e singură“... M. 18/1947 II 29 noembrie 1947 Ce vei fi făcând acolo? Toate posturile de radio comentează greva cu pronosticuri mai mult sau mai puțin sumbre. Eu ascult
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
termin scrisoarea cu văicăreli. Te iubesc, zilele trec repede, vezi, deja sunt aproape patru luni de la plecarea ta, mai rămân 20... (Dumnezeule!) M. 27/1948 I 3 ianuarie 1948, sâmbătă, ora 5 p.m. [...] Eri seară a sosit aici la noi Sabina. Nu a venit direct de la munte, cu skii la spinare, cu glasul răgușit, nu a răsturnat toată casa, ci îmbrăcată orășenește, cu poșeta în care vârâse o cămașe de noapte, peria de dinți și pieptenul. Biata luminiță anemică, dar cu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
vorbind de M[ira] Dav[idoglu] a spus: „Cred și eu că ar fi vrut să o cheme M[ira] Ros[etti]“ - la care i-am răspuns că numele nu are importanță, ci calitatea lui. II Luni, 5 ianuarie 1948 [...] Sabine pare a ține mult la mine, îmi face o mulțime de confidențe, dar încă mă mai întreb dacă a venit să-mi țină de urât sau ca să fugă de dragostea aceea pe care o continuă în disperare, îndoială și umilințe
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de iarnă. Totul a mers foarte bine, foarte ordonat, cu programe distractive: cântece, dansuri și lozinci cântate - „Soarele noi vom vota, Trăiască Republica“, „Profesori și profesoare, să votăm pe mândrul Soare!“, „Din inimă să muncim, Republica s’o întărim“. II Sabine mi-a telefonat o dată, în cursul săptămânii, ca să mă întrebe dacă ți-am trimis scrisoarea ei. Mi-a propus, ca să-mi pot începe actele, să-mi dea suma necesară (20 000), pe care am să i-o restitui tatălui ei
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Moise Cohn, Iosif Rabinovici. Secția culturală. președinte Copel Goldștein, membri Herman șmilovici, Wolf cohn, Marcu Faibiș. Secția asistență președinte Henry Grinberg, membri Oscar Boxer. Secția cimitirelor. președinte Max Roner, membri Manole Pabelbaum, Leon Solomon, Simon Marcus. Pentru cantina școlară era Sabina Edștein. La sfârșitul lunii octombrie 1940, președintele comunității era dr.Isac Axler, secretar era Șulimovici, iar în comitetul de conducere erau 24 de persoane din toate stările sociale. Președintele comunității, dr.Isac Axler era o personalitate recunoscută de autoritățile locale
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
îndrumător și educator competent, împătimit al profesiei, cu o mare dragoste de copii, profesorul emerit Inocențiu Măcăreanu a trecut în lumea umbrelor în ziua de 14 aprilie 2002 și a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXTRASE: -COJOCARU, SABINA și MORARIU, MĂDĂLINA, Familia Măcăreanu. Trei generații - elevi și profesori în școala noastră, revista URME , anul 1, nr. 2, iunie 1999, p. 4-5. ARTICOLE:DANĂILĂ, SORINA, Prof. Inocențiu Măcăreanu (19242002), Curriculum vitae, Iași, 2002, 2 p. mssAVĂDANEI, MIHAI EUGEN, Inocențiu
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Mi se pare că tanti Măriuca ar fi dorit ca soțul său să se comporte mult mai autoritar, că ar fi trebuit să bage spaima în studenți și în toți subalternii săi. Mi se pare, deci poate că greșesc. VERIȘOARA SABINA, fiica unchiului Constantin, doctor în fizică, profesor universitar, cu o deosebită educație, cu o cultură pe care numai un tată ca unchiul putea să i-o ofere, cu un suflet frumos și curat, din nefericire este un om rupt în
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
nu o bănuiasacă cineva, deși își iubește tatăl, deși își analizează premizele care-i justifică această iubire, deși-l prețuiește pe baza unor raționamente logice, deși e conștientă de calitățile tatălui său. Drama lor (a Măriucă-i, a unchiului și a Sabinei) este cauzată și de faptul că Măriuca, fostă greco-catolică, adică uniată, a trecut la catolici, și-a botezat fiica tot la catolici, l-a dus și pe unchiu la catolici, dar Sabina a divorțat, fără să țină seamă de convingerile
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
niște ceaiuri de orz verde, care, am zis eu, „fac minuni”. Mi-a răspuns misterios. „Să nu mi le trimiți. Să vii singur să mi le aduci”. Până să revin, el a trecut pragul acestei vieți. Am fost chemat de Sabina pentru înmormântare. Am aflat că după plecarea mea a dat sfaturi Sabinei cum să i se facă înmormântarea după tradiția ortodoxă și după tradițiile în care trăiau părinții în Corbeni; sfaturi pe care Sabina le-a notat și le-a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Am mai regăsit pe colegul și prietenul de la Roma, François Charles-Roux, în fruntea Legației franceze, instalată într-un frumos palat, unde aveau loc recepții sclipitoare și audiții muzicale foarte căutate și sporite de farmecul și grația deosebit de primitoare ale doamnei Sabine Charles-Roux. Într-adevăr, prin acțiunea personală a ministrului și prin poziția Franței în Europa, această legație făcea figură de ambasadă printre misiunile acreditate la Praga, cu atît mai mult cu cît Philippe Berthelot era un susținător fervent al noului stat
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Mi se pare că tanti Măriuca ar fi dorit ca soțul său să se comporte mult mai autoritar, că ar fi trebuit să bage spaima în studenți și în toți subalternii săi. Mi se pare, deci poate că greșesc. VERIȘOARA SABINA, fiica unchiului Constantin, doctor în fizică, profesor universitar, cu o deosebită educație, cu o cultură pe care numai un tată ca unchiul putea să i-o ofere, cu un suflet frumos și curat, din nefericire este un om rupt în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
bănuiasacă cineva, deși își iubește tatăl, de și își analizează premizele care-i justifică această iubire, deși-l prețuiește pe baza unor raț ionamente logice, deși e conștientă de calitățile tatălui său. Drama lor, a Măriucă-i, a unchiului și a Sabinei este cauzată și de faptul că Măriuca, fostă greco catolică, adică uniată, a trecut la catolici, și-a botezat fiica tot la catolici, l-a dus și pe unchiu la catolici, dar Sabina a divorțat, fără să țină seamă de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
niște ceaiuri de orz verde, care, am zis eu, „fac minuni”. Mi-a răspuns misterios. „Să nu mi le trimiți. Să vii singur să mi le aduci”. Până să revin, el a trecut pragul acestei vieți. Am fost chemat de Sabina pentru înmormântare. Am aflat că după plecarea mea a dat sfaturi Sabinei cum să i se facă înmormântarea după tradiția ortodoxă și după tradițiile în 55 care trăiau părinții în Corbeni; sfaturi pe care Sabina le-a notat și le-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
un teatru, un muzeu, peste 80 de instituții publice, o treime din trama stradală a capitalei istorice, peste 9.200 de case, ceea ce reprezintă tot fondul imobiliar al Bucureștiului la 1831. A fost complet distrus perimetrul Splaiul Independenței, bulevardul Coșbuc, Sabinelor, Calea 13 Septembrie, Izvor. Străzi cu o valoare istorică și arhitectonică incontestabilă au fost pur și simplu șterse de pe harta Bucureștiului. Calea Rahovei, cu numeroasele sale case datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui următor. Printre cele mai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
descoperea, Încântat, În memorie sau, dimpotrivă, le vedea, hipnotizat, pentru prima dată. „Concordiei and just next to it, look, Discordiei. So... Concordiei and Discordiei!... And here we have Trofeelor, Oițelor, Olimpului, Emancipata. Listen, Emancipata! Isn’t it wonderful? Emancipata... Sirenelor, Sabinelor. Yes, I remember Sabinelor. Also Cuțitul de argint. Puțul cu apă și Cuțitul de argint...” Vorbeam englezește. Nu se simțea confortabil, pare-se, Într-o mai lungă conversație românească, dar strecura câte un cuvânt românesc, pe care Îl savura cu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sau, dimpotrivă, le vedea, hipnotizat, pentru prima dată. „Concordiei and just next to it, look, Discordiei. So... Concordiei and Discordiei!... And here we have Trofeelor, Oițelor, Olimpului, Emancipata. Listen, Emancipata! Isn’t it wonderful? Emancipata... Sirenelor, Sabinelor. Yes, I remember Sabinelor. Also Cuțitul de argint. Puțul cu apă și Cuțitul de argint...” Vorbeam englezește. Nu se simțea confortabil, pare-se, Într-o mai lungă conversație românească, dar strecura câte un cuvânt românesc, pe care Îl savura cu Încetinită plăcere. Puțină vreme
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
42; Matthias Messmer, Braune und rote Diktatur in Rumänien, „Neue Zürcher Zeitung”, 1999, 24 noiembrie; Ute Grossmann, Zeuge des Terrors in braunem und rotem Gewand, „Frankfurter Rundschau”, 1999, 12 decembrie; William Totok, [Matei Gall], „Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte”, 1999, 2; Sabine Fröhlich, Der Marathonläufer war schon tot, als er ankam, „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, 2000, 9 mai; Gina Sebastian-Alcalay, „Eclipsa”, RL, 2001, 5. N.Br.
GALL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]